597 matches
-
fără scandal: „Voi scandal... voi să mor!...”. Și povestea de amor devine circ: Îi „vine rău nebunii” (Îi șoptește Nae lui Iordache), „I-a venit pandaliile, era să-și taie gâtul cu briciul.” (Îl informează Iordache pe Nae despre comportamentul Miței). În paralel se desfășoară un alt fel de circ: Pampon Îl agresează fizic pe Crăcănel. În el se trezește simțul demnității și se manifestă un puseu de orgoliu: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache...”. Crăcănel, victimă nevinovată a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
puseu de orgoliu: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache...”. Crăcănel, victimă nevinovată a unei confuzii, vrea și el scandal: „... nu plec de aicea până nu aflu; chem poliția, fac scandal!... (se plimbă făcând gesturi exasperate)”. Contaminat, de republicana Mița, cu predispoziția spre scandal ca formă de acțiune liminară și constrângătoare, Crăcănel e hotărât să se răfuiască: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache, ca drept Bibicul...”. Reîntâlnirea cu Pampon (la a cărui revedere are un prim impuls de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
finalul Înșiruirii delirante de ființe, lucruri, mâncăruri etc. ce formează «tabla de materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci devine scena din timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut de către un altul (Mița descoperă că e În bal și Crăcănel și trebuie să-l evite) etc. E un continuu de-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci devine scena din timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut de către un altul (Mița descoperă că e În bal și Crăcănel și trebuie să-l evite) etc. E un continuu de-a v-ați ascunselea, cu mască, fără mască, cu un costum de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut de către un altul (Mița descoperă că e În bal și Crăcănel și trebuie să-l evite) etc. E un continuu de-a v-ați ascunselea, cu mască, fără mască, cu un costum de bal, cu alt costum de bal. Se poate schimba aproape orice
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cam obligă să fii misogin fiindcă: pe Sulfina Barbu, ministra Mediului au „înșurubat-o” aiurea în funcție băieții din opoziție, deși el nu crede ca alții că ministra ar fi „o proastă cu ghivent”, că politica românească este invadată de „Mițe Baston liberale sau pediste în budoarul funcțiilor babane”. Și Dinescu adaugă: „Sub pretextul emancipării femeii, o cohortă de muieri certate cu limba română... au înlocuit în România capitalistă garnitura tovarășelor care au alăptat, fără complexele siliconului, socialismul multilateral dezvoltat: Lina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
că, așa. Înțelege ea, n-are nevoie de dicționar. Să ne trăiască fetele. Noua mea „teorie” (zău că n-aș vrea să se dovedească tâmpită, ca toate celelalte): că, dacă țopismul, fesenismul este o constantă a femeii-la-Român (vezi-o pe Mița Baston - și pe celelalte țațe din Nea Iancu), prin compensație, salvarea ne va veni tot prin femeia-la-Român, fiindcă noi, purtătorii de nădragi, vai de izmenele noastre de netrebnici - și vă număr pe degete și, pentru întâia oară, la o chestiune
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
rămînă veseli. Dau petreceri în carnaval (care ținea, după calendar, și nouă săptămîni), frecventau permanent „localurile”, se înghesuiau în bîlciuri (cel din Capitală avea și ziar: „Reporterul Moșilor”), mergeau să vadă comedioare (cele mai multe, traduse și localizări), se amuzau copios la „Mița Tirbușon”, „Țivila”, „Zozo” sau la „Spaniola de la Mitică”, își făceau farse, se dedau parodiilor, precum acel personaj de roman care voise ca „la moarte să nu i se cînte de jelanie, ci «Deșteaptă-te Romîne!»”. Această tendință se reflectă într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să-i vezi și să-ți faci haz de ei." Referindu-se la personajele caragialiene, Pompiliu Constantinescu descoperă urmatoarele tipologii umane: incornoratul, Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel; juneleprim, Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea; cocheta adulterină, Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston; politicianul demagog, Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi: cetățeanul alegător, conu Leonida, cetățeanul turmentat, funcționarul, Catindatul; confidentul, coana Efimița, raisonneurul Nae Ipingescu, Brânzovenescu; funcționarul servil și lingușitor, polițaiul Ghita Pristanda. Comicul de nume. Modalitatea creării chipului unui personaj prin semnificația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e) "Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... / În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi." (Vasile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
structura morfematică a cuvintelor oamenilor și am desenat. Testul nr. 4 Se dă textul: ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel? Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? Da cum? Marinal... Ei! Ziceți voi cum știți; eu zic cum am
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zilnic. Doar la biserică se merge mai des, dar probabil că și acolo vor trebui în curând să ofere discount la cumpărarea icoanelor, sub presiunea clienților cu carduri de fidelitate. „Scrisul e o sărbătoare dureroasă pe care nuțmi permit să mițo ofer prea des“ Interviu realizat de Elena Vlădăreanu Vechea poveste: trebuie să plecați pe o insulă pustie și să luați trei cărți cu dumneavoastră. Dintre acestea trei, una trebuie să fie de teorie literară. Care ar fi și de ce? Hmmm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fusesem primit cu entuziasm, însă rațiuni de politică literară ori financiare zădărniciseră proiectele. Cum să fiu nemulțumit de receptare? În presă, volumul a beneficiat de o prezentare încă din 1996, când, în calitate de redactor la Editura Cartea Românească, regretatul Valeriu Cristea mița citit manuscrisul și a publicat apoi o avancronică mai mult decât binevoitoare. Am avut îndrăzneala și trufia să cred că marele critic și extraordinarul om care a fost Valeriu Cristea îmi oferise căldura, profunzimea și tăcerea prieteniei sale. Am petrecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
iar dacă citește rândurile de față, îl rog să mă ierte. Atunci când mța întrebat (cu prilejul susținerii tezei de licență): „Dumneata scrii?“, am mormăit un mmda îndeajuns de nehotărât, care ar fi trebuit sățl facă bănuitor, dar nu lța făcut. Mița cerut o mostră și a doua zi ițam dus povestirea Păcătosul. În schimb, am căpătat „însărcinarea“ de a scrie o recenzie unui roman al lui Bujor Nedelcovici. Minciuna consta în faptul că, la momentul în care am fost întrebat dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Bogdan Popescu fără Ștefan Bănulescu? Cât de apropiat vă simțiți de acesta și de Cartea de la Metopolis? Relația mea cu opera lui Ștefan Bănulescu a început în ziua de 2 octombrie 1977, între orele 17 și 18, în satul care mița îngăduit copilăria și o parte din adolescență. Era o seară ploioasă, ulițele își prefăcuseră țărâna în noroaie și șleaurile se umpluseră cu apă mâloasă. Străbăteam cu încrâncenare satul copleșit de potopul cel molcom, aveam nouă ani, un buzunar plin cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fiind, am încercat sățl citesc și țin minte că mța nedumerit nenea ăla care intra în carte după ce trimisese înainteți o roată, precum zmeii din basme buzduganul. Am renunțat și nu lțam reluat decât multă vreme mai târziu. Ștefan Bănulescu mița înrâurit destinul (chiar și în plan personal! - dar astați altă poveste... ). Deși a fost comparat cu zeci de alți scriitori - uneori apropierile vădinduțse forțate -, el rămâne unic și de neimitat. Arta lui mța influențat, cu siguranță, și le mulțumesc celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
asumat un singur lucru: condiția de cetățean român obișnuit. Punct. Prin comportamentul său însă, ministrul Transporturilor nța făcut decât să ofere spațiu larg de manifestare campaniei de care vorbeam. Și pe care, până la urmă, tocmai din aceste motive, o merită. Mițe greu să înțeleg, de asemenea, jocul de scenă hilar al fostului ministru Tudor Chiuariu, care nța lăsat să se usuce prea bine cerneala pe actul numirii sale și sța și așezat, arogant, pe o poziție beligerantă cu sistemul pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
care nu erau întotdeauna din cele mai măgulitoare. Mergând în urma ursului, droaia de copii căutau să-l necăjească, cei mai mici aruncând cu bulgări de zăpadă în el, iar cei mai curajoși încercând chiar să-l tragă pe furiș de mițele blănii. Bineînțeles că ursul mai prindea pe câte unul și-i freca urechile cu zăpadă sau îi dădea câteva labe după ceafă spre amuzamentul celorlalți. Căldărarii erau îmbrăcați în haine țigănești, își puneau plete, salbe de bani vechi la gât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
des, ca urmare a dublei asonanțe bebe(c)/bibi(c) și iubit/bibic (dim.); însă, în discursul public românesc actual, aceasta e concurată de o accepțiune peiorativă, de proveniență caragialiană. Bibicul este, precum se știe, porecla lui Crăcănel, pe care Mița îl "traduce", în D'ale carnavalului..., cu feluriți berbanți. Din situația încornoratului, discursul public curent tinde să rețină două sensuri principale. Primul este acela de "amant" sau "fante": "Io zic că plângi de draci și de vanitate rănită, că dacă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
efectuat raiduri intercontinentale, prima acrobată a României care a participat la mitinguri naționale și internaționale importante, a fost decorată cu ordinul "Virtutea Aeronautică de Pace". După instaurarea regimului comunist, părăsește țara stabilindu-se la Geneva (1948). 31. Mihaescu Maria (Coana Mița Biciclista (n. a doua jumatate a sec. XIX, Filipeștii de Pădure, Prahova - d. prima jumătate a sec. XX, București) Membră a protipendadei bucureștene, prima femeie din România care a apărut pe bicicletă în public. Originară din Filipeștii de Pădure, era
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
între colindele de fată mare, aflate în discuție, și cele „de moartă” există o similitudine a scenariului: „pe marea revărsată înoată un cerb sau un bour între ale cărui coarne, într-un leagăn de mătase, șade moarta și coase: «Sta Mița, răposata,/ Și cosea și se bocea»”. Explicația pe care o găsește reputatul etnolog este bazată pe transferul ulterior de semnificație de la apele începutului la apele ce despart lumea viilor de cea a morților. Funcția psihopompă a bourului este analizată și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
foarte deștept care studia muzica la Conservator. Și cânta dumnezeește, dar n-a ajuns să împlinească 20 de ani și a murit. A mai avut și o fată pe care o chema Maria și-i mai ziceau câte odată și Mița. Mița ori era frumoasă ori nu era. Era înaltă, zveltă și cu un mers ce te vrăja nu altceva. Ea era funcționară la o societate de asigurare "Dacia România" împreună cu Ionel Constantinescu de la Baea, care ținea în căsătorie pe Olga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
deștept care studia muzica la Conservator. Și cânta dumnezeește, dar n-a ajuns să împlinească 20 de ani și a murit. A mai avut și o fată pe care o chema Maria și-i mai ziceau câte odată și Mița. Mița ori era frumoasă ori nu era. Era înaltă, zveltă și cu un mers ce te vrăja nu altceva. Ea era funcționară la o societate de asigurare "Dacia România" împreună cu Ionel Constantinescu de la Baea, care ținea în căsătorie pe Olga fiica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frică de germani și de scandal. Trebuie să fi patronat aci fel de fel de istorii și aventuri amoroase. Pasărea a fost, desigur, un loc de întâlnire în timpurile normale, numai lista persoanelor care au frecventat-o mărturisește. Dissescu cu Mița Biciclista, Burileanu cu nevasta lui înainte de a se căsători, Cămărășescu cu altele, iar printre vizitatoarele cele mai fidele: doamnele Dissescu, Toma Ionescu etc. Prin dulapuri, multe cutii goale de bomboane, pesmeți și parfumuri. La cele mai multe maici, pe lângă odăile locuite de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București fără bărbat. Imediat s-a zvonit că s-au despărțit, c-o să rămână fată bătrână. - Asta înseamnă să trăiești la țară. Dar îți stă mintea în loc ce pot să scornească. Eram la magazin, iau trei-patru pâini, lângă mine, țața Mița. Pentru cine iei tu atâta pâine? - Iau și io! Se ține după ea: - Vine fata de la București? încearcă s-o ajute. - Nu! - Atunci, vine băiatu’... N-a fost mulțumită de răspuns și, oricum, nu putea să rămână cu buza umflată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]