KorAP: Find »[drukola/base=miceliu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

brune cenușii, cu țesuturile puțin scufundate. În timp, pe suprafața zonei brune se observă cum progresează spre centru o colorație cenușie-difuză. Secțiunile atacate ținute în mediu umed și la temperatură de 20-25șC se acoperă rapid cu un puf alcătuit din miceliul ciupercii (fig. 52). Transmitere-răspândire. Transmiterea bolii de la un an la altul este asigurată de tuberculii mănați care au rămas în stocul materialului de plantat. Tuberculii mici, mănați, rămași în pământ pot constitui o sursă de infecție numai în cazul monoculturii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor, vinetelor, cartofului dar și pe rădăcinile de mentă sau alte plante din flora spontană. În condiții favorabile de umiditate și temperatură ridicată, răspândirea ciupercii se face cu viteză datorită numeroșilor spori ce apar pe miceliul din rănile de pe tulpini. Atacul ciupercii este favorizat de temperaturi cuprinse între 24-25șC în timp ce pentru celelalte specii temperaturile optime variază între 20-30șC, atacul fiind condiționat și de prezența în pământ a nematozilor ce rănesc plantele. Prevenire și combatere. La alegerea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce devin prin uscare și înnegrire, scleroți turtiți ca niște plăci negre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mulți factori agrotehnici, climatici sau este în corelație directă cu evoluția atacului nematozilor și a dăunătorilor. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori duși de apa din sol, iar de la un an la altul rezistă sub formă de spori , micelii și microscleroți, spori de rezistență sau fructificații de rezistență. Prevenire și combatere. Sfecla va trebui semănată la epoca optimă, în ternuri echilibrat fertilizate, aerate pentru ca să se scurteze perioada de la germinare și până la răsărire, perioadă în care se instalează agenții patogeni

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar ca urmare plantele se pot usca înainte de vreme. Transmitere răspândire. Primele infecții se constată pe frunzele sfeclei din cultura seminceră, atacul pornind de la butașii bolnavi. Agentul patogen se răspândește în cursul perioadei de vegetație, prin sporii ce apar pe miceliile cenușii-violacei. Infecțiile secundare pot avea loc de mai multe ori pe ani în funcție de temperatură (sporii apărând la temperaturi de 0-28șC, cu optim la +6șC) și de precipitațiile care favorizează infecția. De la un ciclu de vegetație la altul, agentul rezistă sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
secundare pot avea loc de mai multe ori pe ani în funcție de temperatură (sporii apărând la temperaturi de 0-28șC, cu optim la +6șC) și de precipitațiile care favorizează infecția. De la un ciclu de vegetație la altul, agentul rezistă sub formă de miceliu de infecție în butași și semințe sau sub formă de spori de rezistență. Prevenire și combatere. În vederea evitării instalării atacului, la culturile industriale se recomandă, izolarea lor spațială la cel puțin 1000 m față de culturile semincere, unde apare mai întâi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Sandu Ville (1936) care a remarcat și pagubele mari produse de această ciupercă în 1954 și 1967 în Moldova. Un studiu amănunțit al comportării ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mari produse de această ciupercă în 1954 și 1967 în Moldova. Un studiu amănunțit al comportării ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62). Boala este observată mai întâi pe frunzele plantelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de rezistență, care au rămas pe resturile vegetale înglobate în sol, în cazul în care se practică monocultura, ceea ce se întâmplă mai rar, deoarece sfecla epuizează puternic solurile. De la cultura din anul I la cea seminceră, transmiterea este asigurată de miceliul rămas în butașii infectați, butași la care zonele de atac se observă greu. În mod obișnuit, aceste zone de sub rozetă se observă ușor la decoletarea ce se face la sfecla ce se industrializează și trece neobservată la sfecla seminceră. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cursul perioadei de vegetație transmiterea ciupercii este asigurată de la plantă la plantă și de la frunză la frunză de sporii antrenați de vânt, de apa de ploaie sau de apa de irigație. Infectarea corpului sfeclei se poate face și prin coborârea miceliului din frunze prin cozile acestora. Prevenire și combatere. Boala a fost semnalată cu intensitate mare în tarlalele care au fost îngrășate puternic cu azot și lipsă de bor, așa încât pe lângă respectarea epocii optime de semănat, asigurarea unei arături profunde, alegerea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp. În dreptul lor, pe fața

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp. În dreptul lor, pe fața inferioară, apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să prezinte la exteriorul lor simptome (fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistență

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
simptome (fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistență, galben-aurii, prevăzuți cu o membrană groasă.. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia Compositae. Transmitere-raspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate și prin sporii rămași în sol în resturile vegetale. Întrucât nu se practică monocultura la floarea soarelui, principala sursă de infecție în anul următor o constituie semințele infectate. Prevenire și combatere.Întrucât boala se transmite prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de atac se observă când plantele au 90-100 cm înălțime și încep să formeze pălării. Pe aceste plante, la bază, apare o zonă sau un inel de mucegai de înălțime variabilă, sub care țesuturile sunt putrezite, vasele conducătoare invadate de miceliu, iar planta suferă o ofilire totală și se usucă. În cazul în care atacul este numai parțial și intervine o vreme secetoasă, ciuperca va evolua numai în interiorul tulpinii, distruge măduva, o putrezește și produce în final fracturarea plantei. După formarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rândurile de semințe apare un mucegai alb care prin uscare va forma scleroți în formă de rețea (fig. 68). Semințele de pe pălăriile infectate au coaja decolorată, pătată, lipsită de luciu, se crapă foarte ușor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de vase conducătoare, lemnoase, alcătuind un aspect parazitar numit “mătură”(fig. 69). Epidemiologie. Ciuperca este adusă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care nu-și pierd germinația. Scleroții care au dimensiuni mici, asemănătoare semințelor nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții rămași în teren rezistă până în anul următor, când pot produce infecții direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii (fructificații cu spori ce apar după germinarea scleroților). Aceste infecții se pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. De la plantă la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mică adiere de vânt și sub greutatea pălăriilor plantele se frâng. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cultură este asigurată de sporii care sunt duși de apa de ploaie și de vânt. De la un an la altul rezistența ciupercii este asigurată de miceliile din resturile de plante bolnave, pe care se formează fructificațiile de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Atacul acestei ciuperci poate fi prevenit prin măsuri agrotehnice ca: îngroparea adâncă a resturilor atacate, rotația culturilor și semănarea la timpul optim. La

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
șiștav, amar, iar semințele își pierd parțial capacitatea de germinație. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la o plantă la alta este asigurată de sporii ce sunt ușor luați de vânt, insecte sau de picăturile de ploaie și pot germina imediat, formând un miceliu infecțios ce pătrunde prin țesuturile pe care a ajuns. De la un an la altul, ciuperca rezistă în teren sub formă de spori sau ca sleroți mici. Ciuperca poate fi adus într-o nouă cultură odată cu semințele infectate sau care au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este asigurată de miceliul ce trăiește pe resturile vegetale sau de spori. Pe organele infectate primăvara apar zone concentrice cu sporii ce vor răspândi ciuperca toată vara. Prevenire și combatere. Alternarioza poate fi prevenită prin fertilizarea rațională fără exces de azot, respectarea desimii optime

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale rămase pe sol, sau prin sporii de pe suprafața sămânței. În cursul perioadei de vegetație, de la o plantă la alta, transmiterea se face prin intermediul sporilor, ce în condiții favorabile germinează, iar miceliul pătrunde în frunzele umezite. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate de tehnologia de luptă integrată (tratarea semințelor, asolament, tratamente în vegetație, arderea resturilor vegetale) sunt eficiente și împotriva acestei ciuperci. Tratamentele în cursul vegetației nu se justifică economic pentru această ciupercă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar gome. Pe toate țesuturile atacate și în măduva tulpinii apare un praf gri, alcătuit din mici scleroți negri. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face numai prin microscleroți, care în anul următor pot da naștere la micelii de infecții pe plantele din cultura următoare. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă se face tot prin microscleroții, antrenați odată cu particulele de sol în timpul lucrărilor tehnologice, din cursul vegetației. Prevenire și combatere. Carantina fitosanitară internă și externă prevede măsuri drastice

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire. Agentul patogen rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, din care în primăvara următoare, pe timp ploios, la temperaturi de 16-19șC apare un miceliu cu spori ce produc infecții. În tot cursul perioadei de vegetație au loc infecții date de sporii proveniți de pe frunzele atacate, care sunt duși de vânt, de apa de ploaie sau de apa de irigație și germinează la temperaturi cuprinse

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Făinarea cucurbitaceelorSphaerotheca fuliginea și Erysiphe orontii Această boală condiționează producția de bostănoase în câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Plantele atacate au o înălțime redusă, se veștejesc, fibrele din tulpini se separă greu, fuiorul este de slabă calitate, iar producția de semințe este diminuată cantitativ și calitativ. Transmitere-răspândire. Boala este deosebit de gravă, întrucât transmiterea ei este asigurată direct de miceliul din semințe și indirect de sporii rămași în fructificațiile ciupercii de pe resturile vegetale. În cazul semănării inului în soluri cu umiditate peste 30-40 %, infecțiile și răspândirea ciupercii se fac cu o mare ușurință, mai ales la plantele tinere. Sporii sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vreme umedă, din picnidii vor ieși sub formă de cordoane, sporii ce vor produce primele infecții. De la plantă la plantă sporii sunt duși de apa de ploaie și de vânt. În unele cazuri ciuperca poate fi localizată sub formă de miceliu în tegumentul semințelor, transmiterea agentului patogen fiind asigurată direct. Prevenire și combatere. Se recomandă semănarea la epoca optimă cu sămânță certificată și tratată cu: Vitavax 200 FF-200 ml/100 kg. 5.1.7. Septorioza sau “Pasmo” a inului Septoria linicola

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]