17,823 matches
-
să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice, prin aspectul sau "lăcuit": "Distanță dintre mine și zburătoare trebuie ferm menținută/ pentru a supraviețui amîndoi,/ milă și demnitatea nu se pot scufundă în aceeași apă a sufletului,/milă pentru soarta să și demnitatea persoanei mele lăcuite/ de un supraeu îndelung exersat și care se poate totuși lesne/ sparge în mii de cioburi, rănindu-i pe cei
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice, prin aspectul sau "lăcuit": "Distanță dintre mine și zburătoare trebuie ferm menținută/ pentru a supraviețui amîndoi,/ milă și demnitatea nu se pot scufundă în aceeași apă a sufletului,/milă pentru soarta să și demnitatea persoanei mele lăcuite/ de un supraeu îndelung exersat și care se poate totuși lesne/ sparge în mii de cioburi, rănindu-i pe cei apropiați (Amintindu-mi vară altui an). Cu cît discursul e mai încărcat
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
crîngurile antice, atice,/ pe-un arbust de iasomie, înnebuniți de mirosuri/ jílav-primăvăratec,/ dansînd în jurul miresmei paradisiace.// Paradis terestru de bună seama, iluzoriu și/ efemer,/ fericită inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată și/ slăbiciune?// Spumă mării și spumă berii băute pe terasa,/ sarea lor/ amestecîndu-se pe buzele înroșite de soarele/ leneș,/ corpul ruinat revenindu-si în vigoarea efebului/ arămiu și suplu, ca în adolescență, să fie/ începutul
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
electrizează/ că o pisică în fața cărnii/ mă uit în oglindă/ figură mi-este străină: prea multa strălucire,/ prea mult triumf (ca si cum m-aș fi spălat cu un gălbenuș/ și peste noapte mi s-ar fi îndesit părul)/.../ play-boy, play-boy, ai milă de femeia această/ care nu se poate reinventă decât prin/ dragostea să" (Întâlnire cu un play-boy). Din această stare de spirit, din rememorarea nostalgica dar și resemnata a unei vârste fericite rezultă cel mai frumos poem al Denisei Comănescu și
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
Octavianus, destinul îl lovește prin Livia, soția Cezarului, habotnica și mama a vicioasei sale fiice, Iulia, prietena "mizerabilului" cu versurile lui păcătoase. Șocul, Ovidiu îl primește în luna noiembrie a anului opt, după Cristos. Edictul imperial, inflexibil, îl azvîrle fără milă că pe un corupător tocmai pe malul inospitalierei Mari Negre de azi. Se pare învățase, scriind, limba locului. La această se referă și distihul poetului român cunoscut, citat într-un alt număr al revistei, si care sună așa: La Pontul
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
zic? Și eu cred că trebuie să fi criță și să îți dea Dumnezeu, cu carul, norc, altfel nu mai vezi uscatul! Încă una și mă duc: „Trebuie să avem grijă fiecare de noi înșine! Să nu mai stăm la mila statului, ca orbeții”... Cum, care stat? Ăsta căruia îi plătim taxe și iar taxe! Biruri, peste biruri! N-aud! Ați întrebat de ce? O iau și eu ca Titi-Par: cum de ce? Păi, de-aia! Ca să o ducă bine ei și cu
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
Kautz, Wentzel, isi țineau lecțiile într-o limbă-n toate privințele pocita, încât îmi era rusien să-i ascult. După felul meu de a vedea, ei trebuia să se ducă la vreo universitate germană, și mi se păreau vrednici de milă acei dintre colegii mei maghiari care se simțeau măguliți că nemții sunt nevoiți a-și ținea lectiunile-n limba maghiară. Nu erau în stare să-și deie seama că străinii, pe care ii sâlesc să ieie parte la viața lor
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că o forță a naturii. Citam: "- Am auzit adesea - vorbește prințesa - niște specii jalnice de femei regretând că șanț femei și vrând să fie bărbați; totdeauna le-am privit cu milă... Dacă aș avea de ales, aș prefera să fiu din nou femeie. Ce plăcere e să realizezi triumfurile tale anume datorită forței și tuturor puterilor ce vi le conferă legile făcute de ănsisi voi, bărbații! Dar, când noi, femeile, vă
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
că nu ni se spune an ce sens... Nu ne putem reține a nu oferi anca un citat, cu toate ca și până acum am citat din abundență: "Deși intens, Nietzsche al obosește pe Cioran până la dezgust. E un slab lipsit de milă. Bun pentru adolescenți (cf. 332). Descoperă slăbiciunea lui Nietzsche an nevoia lui, la Sils Maria și aiurea, de compania unor mai mult sau mai putin bătrâne doamne. Cu totul irelevant! Curajul și tăria ți le verifici an fidelitatea față de tine
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
de specialitate, de absență revistelor de ultimă oră din biblioteci. Nimic, sau foarte putin din toate acestea. În schimb, sub presiunea unor modele demult împământenite, ei își concep viitorul că pe o nesfârșita cerșetorie cu acte în regulă. În loc să ceară milă guvernanților, studenții ar trebui să le pretindă condiții care să excludă umilință de a fi la cheremul unui stat discreționar, a cărui ambiție supremă pare a fi aceea de a-i batjocori și de a-i persecuta la nesfârșit. A
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
De ce să excludem posibilitatea ca stăpânii conductei să fi făcut niscaiva investigații privind securitatea prețioasei mărfi? Și atunci, ce ar fi văzut? Ceea ce vede orice om la telejurnale: cum sute și mii de români piratează, ca-n evul mediu, fără milă, conductele petroliere din țară și cum și-au transformat faimoasele "Dacii" în petroliere sui-generis. Aici, la gurile Dunării, între urmașii corsarului Drake și strănepoții lui Dracula s-a șters orice deosebire! În aceste condiții, ce om normal ar intra de
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
pe cat pretindem? Și ce e neobișnuit în asta? Ce țară europeană sau asiatică a avut un neîntrerupt șir de momente faste? Nu cred că francezii își fac probleme din a prezenta crudul adevăr că nobilii feudali s-au măcelărit fără milă între ei, ba chiar că nu s-au sfiit să-i treacă prin sabie și pe cei din teritoriile străine. Nu e țara vecină cu care Franța să nu fi avut conflicte multiseculare. Și ce dovedește asta? Absolut nimic! După cum
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
nu va merge la vot! Căderea e înfricoșătoare, daca ne gândim la îmbrâncelile tumultoase de la alegerile din ă90, ă92 și ă96! La aceste cifre deprimante ne-a dus politică iresponsabilă a celor care, între 1990 și 1996, au jecmănit fără milă țară, dar și a celor care, după 1996, s-au mulțumit să constate dezastrul și, pe ici, pe colo, să mai dea cu câte un deget pe fundul borcanului cu smântână. Numai un înapoiat mintal putea crede ca pătură de
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
crede ca pătură de lux a miliardarilor români s-a ivit din munca cinstită, din ingeniozitate sau hărnicie. Aiurea! Nu sunt, cu toții, decât niște bandiți la drumul mare, care și-au folosit mai vechile grade securiste pentru a extorca fără milă băncile intrate pe mâna complicilor sau subalternilor de ieri! Mai trist e ca o echipă venită la putere cu mandatul explicit de a asana societatea românească devine, pe față, cu nerușinare, complicele "miliardarilor de carton". Abia și-a suflecat Ovidiu
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
Din caietul program al premierei Faimosul paparazzo (am aflat că ar fi trebuit să se cheme, la un moment dat, Bietul paparazzo, dacă "specialiști occidentali", o comisie consultativă Eureka, n-ar fi opinat că nu merg bine titlurile care cer milă sau plasează produsul într-o poziție de inferioritate sentimentală; noroc că pe vremea Sărmanului Dionis nu era Eureka!), într-un text explicativ, regizorul Nicolae Mărgineanu scrie că a văzut în scenariul lui Răsvan Popescu (le même!) un "subiect fierbinte": pararazzi
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
moment dat, citatele "pe puncte" (în cap. Combaterea hulitorului), nu altfel decît ar fi făcut-o oricare licean, în vederea unei discuții libere la ora de literatură universală! Confuziile glas auctoriala personaj abundă. Spațiul nu-mi permite decît un exemplu: "Dar milă lui Dostoevschi, izvorîta din mila Mântuitorului lumii se întinde și asupra hulitorilor înșiși. Departe de a-i uri, el îi iubește și se roaga cu toata smerenia pentru ei. Cand Aliosa îi cere permisiunea ca să meargă la mînăstire, acelasi tata
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
în cap. Combaterea hulitorului), nu altfel decît ar fi făcut-o oricare licean, în vederea unei discuții libere la ora de literatură universală! Confuziile glas auctoriala personaj abundă. Spațiul nu-mi permite decît un exemplu: "Dar milă lui Dostoevschi, izvorîta din mila Mântuitorului lumii se întinde și asupra hulitorilor înșiși. Departe de a-i uri, el îi iubește și se roaga cu toata smerenia pentru ei. Cand Aliosa îi cere permisiunea ca să meargă la mînăstire, acelasi tata bețiv și desfrânat îi dă
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
și se roaga cu toata smerenia pentru ei. Cand Aliosa îi cere permisiunea ca să meargă la mînăstire, acelasi tata bețiv și desfrânat îi dă voie, spunîndu-i la plecare: ăDu-te, află acolo adevărul și vino de-mi povestește (...) Mi-e milă de tine, Aliosa, de bună seama.(...) Eu mă gîndeam mereu la acest lucru: cine oare se va ruga pentru mine vreodată?(...)a" (pp. 281-282). Ajungînd la dificilul pasaj privitor la suferință copiilor a incriminata de Ivan -, Paulin Lecca amestecă planurile
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
datoriei, și ale unui bun-simț neîntrecut decât de luciditate, își imaginează frânturi dintr-o viață care n-o să fie niciodată pentru ele. Sunt mame urmărite de spaime puerile, dar cu atât mai tulburătoare, fiice împlinindu-și, cu devotament și cu milă de anii lor care se duc, ultimele obligații, soții ispitite, o clipă, să calce strâmb, dar rămânând, ce credeați?, lângă soții lor care le cumpără TV cu circuite integrate. Figuri care țin, poate, de o lume trecută, dar care trag
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
de bunăvoie să-și bage capul în fost același Marină de la Pitești)... tineta...(p.93) Prietenii cei mai buni erau puși să se bată între ei Ulterior, pentru a găsi țapi ispășitori, capii reeducării, în și dacă unul lovea “cu milă” era bătut până se vindecă de frunte cu Eugen Țurcanu, au fost condamnați la moarte și aceasta “boală burgheza”. (p. 94) executați. Chipurile, aceștia primiseră ordine din Occident să ...Un tinar din Constantă a fost torturat luni de zile fără
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
cu Eugen Țurcanu, au fost condamnați la moarte și aceasta “boală burgheza”. (p. 94) executați. Chipurile, aceștia primiseră ordine din Occident să ...Un tinar din Constantă a fost torturat luni de zile fără terorizeze deținuții pentru a compromite partidul comunist. milă și i s-a cerut să-și blasfemeze mama, dar a refuzat... Adevărații capi nu au fost trași niciodată la răspundere. Se știe ” Drept răspuns a fost bătut (din nou) până la sânge. Acel om a doar că Ana Pauker a
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
scîrbită rezolut - ca printre gîndaci. Om era însă și Lucie (alternanța asta nominală e, firește, un simplu alint) și în această calitate mai dovedește și ea slăbiciuni de inimă. Sau, de nu chiar de inimă, de suflet. Uneori concede din milă: „A căzut noaptea. Casa-i liniștită/ În margine de codru-ntunecat./ M-a-nfricoșat că n-am stat neclintită/ Cînd la picioare mi-ai alunecat”. Dar nu pentru multă vreme, căci imediat își ia seama la propria semeție și-l
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
muritor, Lucie e Diană decisivă. Și chiar de are slăbiciuni, n-o lasă mîndria să le dea curs; și-n nici un caz să le dea pe față: „Destul e! Nu mai vreau s-aud de mîngîiere,/ De mîngîierea voastră fără milă!/ De-oi geme-n drumul meu de-a vieței silă,/ N-am umilința celui care cere!//...// Nu voi s-aud nici blîndele-ți cuvinte,/ Nici asprele-ți mustrări de-ndrăgostire!/ Căci n-am nevoie ca să dau de știre/ Ce-am fost și
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
că doar se închipuia printre cei care „nu simțim”, deoarece dă mereu dovezi de vibrație (psihologică măcar). Manifestul „insensibilității” e, pe fond, destul de trist, oricît de fatalissimă se știe Lucica: „Noi care nu simțim n-avem plăcere,/ Și nu vrem milă, și n-avem crezare,/ Noi trecem, care de război, spre zare,/ Ducînd cu ele moarte și tăcere” (Noi care nu simțim). E o ecuație corectă; Lucica știe prețul frigidității din orgoliu. Cînd iese din complexul trufiei cu dispunere spre amor
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
de sămănătorism) ca oricine: „E iarn’afară, stau la tors/ Și focul îl ascult,/ Mă fură gînduri de demult,/ Tu nu te-ai mai întors” etc. (La furcă). Poate scrie și „regale” pentru Carol II, pe care-l beatifică fără milă: „Un Rege-avem și nu-i cunoaștem plînsul./ O Inimă în pieptul Lui nu bate?/ Doar nici nu știm în ce dureri se sbate.../ Naț i înțeles că om e doar și dînsul?” etc. (Un tînăr domn). Combate tare și contra
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]