908 matches
-
la câmp, fiindcă de când am doar terenul cuprins între pereții de la balconul apartamentului meu, am renunțat să mai dau la hârleț, ci m-au prins iar din urmă mulțimea fără număr al funcțiilor și variabilelor informatice, iar eu ca ființă miloasă nu am avut inima ceea câinoasă ca să le trimit la plimbare. Așa că, vorba ceea, zi de primăvară, de dimineață până- n seară, am rostogolit sisific pietroiul unui program de calculator, necesar gestionării link-urilor. Ce m-a apucat musai să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cei groaznici, l-au băgat cu gâtu-n jos pe viitorul președinte al României, într-un butoi cu vin de Murfatlar, vechi de cel puțin doi ani. Amenințau să-i termine și pe ceilalți tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
numită pensie a devenit tot mai contagioasă și se ia destul de ușor, mai ales după ce oamenii au trecut binișor de 60 de ani. Cum depășesc acest prag din viața lor, hop și boala asta le bate la ușă, iar milosul Băsănău înconjurat de toți ciracii lui, doctori în pensionarită, (așa au denumit ei boala asta) își bat capul zi de zi cum să facă în așa fel, încât chiar dacă nu-i pot vindeca definitiv, măcar să le facă viața atât de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cei groaznici, l-au băgat cu gâtu-n jos pe viitorul președinte al României, într- un butoi cu vin de Murfatlar, vechi de cel puțin doi ani. Amenințau să-i termine și pe ceilalți tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tot râsul să vezi o listă făcută de un bărbat, conține maximum două obiecte de cumpărat, că la trei ar cădea jos de atâta epuizare intelectuală, la redactarea listei. Dar se pare că în zilele noastre nevestele au devenit foarte miloase cu soții lor și nu vrea să- i mai vadă ștergându-i prin magazine sudoarea cu mâneca umblând printre rafturi și zgâindu-se la etichete. Pentru ele devine o priveliște chinuitoare să-l vadă umblând cu hârtiuța ca să găsească biscuiții
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
suav3. Așadar, în spatele chipului luminos al vânătorii din pădurea Visului..., violența, alteritatea monstruoasă - deși sugerate cu discreție - își fac totuși simțită prezența. În Cum vă place, pădurea Ardenilor e locul unde vine să vâneze ducele surghiunit, împreună cu câțiva nobili credincioși. Milosul duce e înduioșat de soarta animalelor rănite; vânătoarea nu înseamnă pentru el un act de cruzime, iar pădurea este aici nu numai un spațiu edenic (așa cum ni-l amintesc cântecele lui Amiens și ale celorlalți însoțitori ai ducelui), ci și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de lele. Celălalt s-a uitat atent la mucul de țigară pe care Îl ținea Între degetul mare și arătător. Apoi l-a aruncat departe, ca și pe cel dinainte. Chiștocul a căzut În același loc. - Dumneata nu ești prea milos, domnule. - Nu sunt. Dar e ciudat că spui asta. - Și, după părerea dumitale, ce ne ocrotește? Cultura, cum ai insinuat mai Înainte? Arta? - Nu știu. Nu cred. Markovic părea decepționat, așa că Faulques s-a gândit nițel. - Bănuiesc, a adăugat, că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Amabil Cald Calm Capabil Complex Conștient de valoarea lui Cu multe cunoștințe Curajos Darnic De încredere Demn Dependent Emoționat Energic Extrovertit Fericit Grijuliu Idealist Independent Ingenios Inteligent Introvertit Iscoditor Isteț Iubitor Încordat Încrezător Ândrăzneț Înțelept Liniștit Logic Maleabil Mândru Matur Milos Modest Observator atent Organizat Prietenos Prostuț Puternic Rațional Răbdător Reflexiv Relaxat Religios Săritor Săritor Se impune Spiritual Spontan Timid Vesel Adjectivele selectate atât de persoana testată, cât și de ceilalți vor fi plasate în zona numită „arena”. Adjectivele selectate doar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mâncare”, „Munca cu silință preface orice ființă”, „Cu muncă necurmată mănânci plăcintă lată”). Ierarhia este „un dat al firii”, structurând întreg universul. Domnul Dumnezeu este stăpânul atotputernic al Lumii. Boierul este „domnul”, „stăpânul”. Stăpânul trebuie să fie bun, blând și milos, căci altfel e un tiran, să aibă grijă de supuși, iar aceștia la rândul lor trebuie să îi fie ascultători și credincioși (îi jură stăpânului credință). Așa e rânduiala: Stăpânul nu e pedepsitor, cât aducător de dragoste și purtător de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a sprijini (4); suport (4); voluntariat (4); (3); bătrînă (3); copiii (3); da (3); dă (3); dăruire (3); doctor (3); familia (3); faptă (3); faptă bună (3); a fi de folos (3); greu (3); inimos (3); întotdeauna (3); mama (3); milos (3); milostenie (3); la nevoie (3); om bun (3); putere (3); sărman (3); sprijină (3); pe toți (3); amabil (2); amabilitate (2); a fi aproape (2); bani (2); bătrîna (2); binevoi (2); buneii (2); bun la inimă (2); bun la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la nevoie; foc; folos; frate; garantat; gest; greu; greutate; harnic; hartă; hărnicie; ignorare; impas; inel; interes; intrare; iubire; împlinire; împlinit; împrumut; încurajare; înduioșare; mă înec; a se îneca; întăriri; întîmpla; înțelegere; înțelept; lîngă; de mamă; mamei; mărinimie; medici; merge; meșter; milos; minunat; minune; moral; mult; mulțumire; muncă; neajutorat; neam; necondiționat; negru; nepăsare; nevoiaș; nevoiași; nevoitor; nimic; obstacol; omenire; ospitalitate; palmă; un pas înainte; părinte; persoană de nădejde; plăcere; în plus; poezii, texte; politețe; polițist; pomană; popor; potrivit; povar; povață; pretutindeni; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
călit; căruntețe; celebru; cenușiu; chel; copacul; dor; drag; dragoste; durere; enervant; expirat; fericit; frică; gîrbov; gîrbovit; gras; greu; greutăți; inimos; inteligență; istorie; iubire; în viață; înaintat în vîrstă; încet; încovoiat; înșelat; învățat; învechit; leagăn; liniștit; lipsă de putere; mamă; maturitate; milos; Moș Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte; părinți; păun; persoană; peste 60 ani; piatră; și prăpădit; pribeag; prost; protejare; proteză; puternic; rude; sat; sărman; sărut; simpatic; slăbiciune; staj de viață; statut; stejar; stimat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o forță; fructe; a fura; gînd; iad; implora; a implora; implorare; informații; insista; investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iertare(9); om(9); biserică(8); lacrimi(8); bani(6); duioșie(6); Dumnezeu (6); grijă(6); îndurare(6); suferință(6); bătrîn(5); bunăvoință(5); milostenie(5); milostiv(5); sărman(5); silă(5); slăbiciune(5); sufletist(5); cîine(4); dragoste(4); milos(4); oameni săraci(4); orfan(4); bătrîni(3); blîndețe (3); cămilă(3); copil(3); dăruire (3); distanță(3); iubire(3); kilometru (3); lacrimă(3); mama(3); mamă(3); mare(3); milă(3); multă(3); nu(3); putere(3); sensibilitate(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
te descărca; dezbalanță; deznădejde; de dor; duioșie; după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inima; cu inima mare; inimă; inimă bună; irelevant; fără iubire; împărat; înăuntru; înfometat; îngrijire; îngrijorare; înțelepciune; jos; lacrimă; laș; leit; lenos; lihnit; limitat; limită; liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ducă; deces; demoralizat; depresie, luptă; depresiv; deprimare; despărțire; destin; deznădejde; dorință; față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moș (3); nemilos (3); nesimțit (3); amar (2); antipatic (2); avut (2); bunic (2); bunica (2); cărpănos (2); dar (2); nu dă (2); dezamăgire (2); egoism (2); generos (2); Hagi Tudose (2); hoț (2); ieftin (2); lăcomie (2); Machidon (2); milos (2); nefericit (2); nimic (2); omul (2); snob (2); strîngător (2); tîmpit (2); ține (2); ursuz (2); afurisit; agonisește; n-are bani; nu are soveste; amic; Andreea; aproape; arian; arogant; avans; avar, ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întâmplat de umblu noaptea cu un copil în brațe. Nu știam ce să-i spun ca să nu fac vreo greșeală care m-ar fi costat, așa că i-am spus că am avut probleme cu soțul. El probabil era un om milos și a făcut gestul neașteptat de a mă conduce o bucată de drum până aproape de casă. In acea noapte mam rugat pentru a nu știu câta oară să scap de comuniști, să moară Ceaușescu și câte și mai câte. Iar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
traversat rampa un șobolan; multă stăpînire de sine le-a trebuit actorilor, să se prefacă indiferenți!... (oricum, sala a scos un elocvent "Ooooohhhh!!!"). La Timișoara, un alt actor creștea papagalii din Mutter Courage, păsări care, odată decedate, au fost imputate milosului histrion ... Mda! Iar la Brăila, la repetiții, uneori și la spectacole, o pisică se hîrjonea pe scenă, indiferent de acțiunile simultane ale actorilor... Acum șase ani, tot la Bacău, cînd am ieșit din cabina situată la etajul doi, mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trebuie să plătești! A, mai și comentezi? Condica! * 2000. La Teatru German din Timișoara s-a petrecut un fapt incredibil (deși, ce mai este incredibil, azi, în lumea teatrului?!): după ce nu s-a mai jucat un spectacol, unul dintre actori, milos, a luat acasă papagalul care juca în spectacol, să nu moară de foame (o aberație contabilă spune că dacă un spectacol este scos de pe afiș, animalele nu mai au dreptul să primească hrană!). Iubitor de păsări, Bernd (așa-l cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
spus că Sava îi prinsese nu știu cum de față, actorului, o bucată de carne crudă: și-n spectacol i se lipea de carne un fier înroșit în foc. Unele spectatoare cică ar fi leșinat chiar la scena asta, simțind în nările miloase mirosul cărnii fripte! În camerele acestor emisare ale trecutului stăruia un miros inconfundabil: parcă de... noblețe și tensiune culturală... de parfumuri dispărute și tipar colbuit. De vopsele (ulei) și imortele. Aveau ceva de muzeu ilegal, încăperile doamnelor d-anțărț, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
viciile lor pe care feciorul de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un mijloc de caracterizare este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se află decât Ne co la boiangiu, nașul de cununie al soților. Observăm, așadar, o so li da ri ta te profesională, dar și una de sat. Cei 14 bărbați își prezintă con frate le ca „un om bun și milos“, de di cat familiei, munci tor și atent la ne voile soției sale: „s-au dus în țară ca să-și mai câștige oareșce ca să-și facă capital și după ce au trecut o lună după plecarea lui, i-au și trimis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau gâș te le familiei. Școli nu există în mediul rural și poate doar fiii de preoți să be ne fi cie ze de ceva în vă ță tu ră din partea tată lui sau cei care da to ri tă milos te niei oferite de vreun boier să și facă uce ni cia la mănăstire sub în dru ma rea unui das căl. La oraș, în special în București, func țio nea ză câteva școli, cacea de sla vo nie de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]