952 matches
-
de Borges: "Cerșetorul se afla chiar lângă mine. Am ghicit în lumina incertă un turban, niște ochi strânși, o piele măslinie și o barbă căruntă. Nu era prea înalt. Mi-a întins mâna și a spus, cu același glas scăzut: Milostenie, Ocrotitor al Sărmanilor. Am căutat prin buzunar și i-am răspuns: N-am nici un bănuț. Ai o mulțime, a răspuns el. Pietricelele se aflau în buzunarul meu drept. Am scos una și am lăsat-o să cadă în mâna lui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
s-a auzit nici cel mai mic zgomot. Trebuie să mi le dai pe toate, mi-a răspuns el. Cel care n-a dat tot n-a dat nimic. Am înțeles și i-am spus: Aș vrea să știi că milostenia mea poate fi primejdioasă. El mi-a răspuns: Milostenia ta este, de bună seamă, singura pe care am dreptul s-o primesc. Am păcătuit. Am lăsat să cadă toate pietrele în palma lui concavă. Au căzut ca în adâncul mării
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să mi le dai pe toate, mi-a răspuns el. Cel care n-a dat tot n-a dat nimic. Am înțeles și i-am spus: Aș vrea să știi că milostenia mea poate fi primejdioasă. El mi-a răspuns: Milostenia ta este, de bună seamă, singura pe care am dreptul s-o primesc. Am păcătuit. Am lăsat să cadă toate pietrele în palma lui concavă. Au căzut ca în adâncul mării, fără zgomot. Apoi mi-a spus: Încă nu știu care e
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trebuie să pună la îndemână mijloace de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul multor rele, în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupești, modificând trupul, în al patrulea rând ea îngăduie să se facă milostenii". Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 306. 547 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 272. 548 Ibidem, p. 273. 549 Ibidem, p. 275. 550 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fecioară ce dă naștere unui prunc, de duh sfânt care copulează și de taumaturg care transformă apa în vin îi aduce reproșuri unui deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-ar bate joc de Milostenia rațională... În detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-ar fi dus la nebunie, filosoful n-ar fi beneficiat decât
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acestei țări? Aproape toți săraci: „cei relativi săraci care au mijloace de supraviețuire dar nu se pot dezvolta” și „cei absolut săraci, încadrabili în sărăcia extremă, locuind în «pungi de sărăcie», nu au surse de venit altele decât ajutoarele sociale, milostenia, cerșitul, micul furtișag”. Majoritatea românilor trăiesc în una din cele două situații. Sărăcia este cea mai gravă problemă din România și cea mai puțin dezbătută. Este o problemă pe care politicienii nu o semnalează pentru că ar fi somați să-și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trăită în respectul unei ordini etice, cosmosul fiind o prelungire a sufletului țăranului și fuzionând cu umanul. Caracterele distinctive ale viziunii românești asupra lumii sunt fraternitatea omului cu toate făpturile firii, liniștea, echilibrul, realismul concepției despre viață și armonia lumii, milostenia, conștiința muncii, modul de a înțelege rânduiala ca izvorând din înțelepciunea lui Dumnezeu. Poporul român are o viziune profund creștină asupra lumii, natura în armonia ei fiind creată și privegheată de divinitate. Nutrind un respect religios față de fire, omul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
sus sunt menționate următoarele: "La botezuri, înmormântări, împărtășirea copiilor preșcolari și a celor bolnavi, uneori la sărbătorile împărătești. Aceste servicii sunt oferite la directa solicitare a personalului angajat, preoții din familiile angajaților DGASPC Vâlcea sau binevoitori față de aceste cazuri de milostenie." În privința beneficiarilor care merg la slujbele religioase ținute la bisericile din apropiere, de asemenea, în același act se face o mențiune în care găsim următoarele: "Unii dintre beneficiari, participă din proprie inițiativă la slujbele religioase săvârșite în lăcașurile de cult
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri și răpiri. Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește când din slobodă alegere lucrează cele rele în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu 32. Trebuie să ne păzim chiar și de păcatele considerate de noi mici, acestea fiind
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
adierea și este mulțumit că vremea Își urmează cursul (și apocalipsa se amînă). Măcar În acest poem putem să acceptăm demnitatea la care a ajuns și să-l invidiem (respectuos) pentru răbdarea și disponibilitatea sa. Poemele bune recuperează deci handicapul milosteniei și fac din cerșetor nu doar semenul nostru, ci un fel de pildă vie pentru ceea ce noi, robiți muncii și prea țepeni În demnitatea noastră, putem atinge mult mai greu. Sau deloc. un cerșetor orbîn palma Întinsă doar fulgi de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se pare unul dintre lucrurile cele mai triste și abominabile din existența umană"30. Cioran nu spune, ca Nietzsche, ca "Dumnezeu a murit", ci că Dumnezeu a uitat de om, l-a abandonat, nu-i mai dă nici un semn al milosteniei sale, făcându-se vinovat de parcursul dramatic al acestuia, dar care, cu toate acestea, nu încetează de a-l judeca cu asprime. Cioran îndrăznește să-l demistifice pe Dumnezeu, acuzându-l de grave erori umane. Pentru Schopenhauer, "lumea este reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
reflecții și comentarii etice ori psihologice formulate în discursul naratorului sau al unor personaje. Acestea evidențiază un sistem de valori, mentalități și comportamente specifice omului din popor. Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și consolidarea unor virtuți - răbdare, milostenie, hărnicie, cumpătare, echilibru, curaj și în țelepciune - care în final vor deveni atribute ale eroului. - Fii încredințat că nu eu, îi spuse Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută! Un alt argument este chiar evoluția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și consolidarea unor virtuți - răbdare, milostenie, hărnicie, cumpătare, echilibru, curaj și în țelepciune - care în final vor deveni atribute ale eroului. - Fii încredințat că nu eu, îi spuse Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută! Un alt argument este chiar evoluția protagonistului, fiindcă reliefează concepția populară asupra forței modelatoare a experienței nemijlocite. Cele trei ipostaze pun în lumină cristalizarea treptată a conștiinței de sine și a cunoașterii celorlalți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
privitor la data Paștelui. Temele dezvoltate în epistole sunt adesea morale, precum postul (de ex. 1, 4), sacrificiul adevărat, adică spiritual (2), lupta împotriva poftelor trupești și a duhurilor răului (4, 7, 15, 16, 18, 29), operele de caritate (11), milostenia ca pomană (19, 27) și așa mai departe. Înnoirea naturii în timpul primăverii oferă prilejul pentru un îndemn la înnoirea sufletului (2, 9). Un subiect care se potrivea cu Paștele era polemica antiiudaică, fie pentru a califica drept ipocrit postul ținut
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Sfânta Duminică. Din punct de vedere al criticii arhetipale, basmul lui Creangă este "un pelerinaj spre unitate" (Vasile Lovinescu). Portretul eroului reiese din faptele, vorbele și reacțiile acestuia, dar și din caracterizarea directă ("Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună, te ajută, Harap-Alb, zise Sfânta Duminică..." În stil indirect liber, se completează trăsăturile lui Harap-Alb, prin cuvintele fetelor Împăratului Verde, care constată că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută și seamănă a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aproapelui, mai ales când aceasta pare a fi artificială și ostentativă. Katie află chiar din gura unei predicatoare că Dumnezeu însuși nu vrea ca oamenii să fie buni în mod artificial. La rândul său, Sf. Pavel le spusese corintenilor că "milostenia nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește", iar credința fără iubire nu există. Nu mai departe cazul bătrânului pacient Brian Bolândul, invitat la masă, și care de fapt avea nevoie de o familie adoptivă ca de oxigen; Katie nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
In. 3,3 sq) - îi poate reveni meritul de a restabili, pentru fiecare, adevărata condiție a umanității, iar aceasta nu implică neapărat o pasivitate contemplativă, ci mai ales gestul elementar al dezproprierii despre care vorbește etica creștină 3. Credința sau milostenia, de pildă, sunt forme de uitare a falsului sine (le moi haïssable, cum îl definea Pascal) și de abandonare în Autoafectarea/Autodăruirea Vieții 4. Revenirea la făptuire (praxis) ca modalitate primară de supunere la dinamica Vieții permite tematizarea unor paradoxuri
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]