1,372 matches
-
privim. Și nu știm să privim pentru că nu știm la ce să ne uităm și unde. Așadar, printr-un demers metodic, pas cu pas, în această lucrare vom învăța să privim pentru a înțelege... Doar să privim, să observăm gesturile, mimica, mișcările, până ce „biblioteca noastră vizuală” va fi destul de bogată, astfel încât regulile seducției să poată decurge de la sine. În acest scop, lucrarea Limbajul trupului și puterea de seducție a fost concepută în trei părți. În prima vom vedea cum capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dar, mai ales, pe plan nonverbal, se plasează mai des la înălțimea copilului (de exemplu, îngenunchează) pentru a comunica cu el. În acest fel, ele stabilesc un mod de dialog special, care aduce în joc tot arsenalul senzorial al comunicării: mimică, gesticulație, atingere, cuvânt, mirosuri. Pe scurt, ele favorizează o comunicare pe mai multe canale, care dă copilului senzația că este ascultat cu toată atenția. Cei mai străluciți copii sunt, la început, mai favorizați decât ceilalți. Aceasta este o descoperire care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
au cea mai mare capacitate de a citi emoțiile interlocutorului, pentru a se adapta la ele. Asta nu înseamnă că ele sunt „cameleoni sociali”. Au, pur și simplu, o mare capacitate de adaptare, iar gesticulația reflectă caracteristicile forțelor lor. Gesturi, mimici și atitudini de seducție dobândite în copilărie Strategiile inconștiente de seducție implică atitudini nonverbale, mimici care permit obținerea sprijinului celorlalți. Cei mai înzestrați copii dețin codurile de seducție folosite de adulți. Un trup seducător este deschis în spațiu În prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ele. Asta nu înseamnă că ele sunt „cameleoni sociali”. Au, pur și simplu, o mare capacitate de adaptare, iar gesticulația reflectă caracteristicile forțelor lor. Gesturi, mimici și atitudini de seducție dobândite în copilărie Strategiile inconștiente de seducție implică atitudini nonverbale, mimici care permit obținerea sprijinului celorlalți. Cei mai înzestrați copii dețin codurile de seducție folosite de adulți. Un trup seducător este deschis în spațiu În prezența unor necunoscuți, ni se întâmplă adesea să nu știm prea bine cum să procedăm ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
face ca toate aceste legături să fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact ceea ce spunem (mesaj nonverbal conștient), emoțiile ne permit să întărim mesajul (mesaj nonverbal semiconștient), iar gesturile fugitive ale corpului și mimica întăresc și ele mesajul (mesaj nonverbal inconștient), interlocutorul recepționează perfect acel mesaj. Persoanele care pot face ca aceste patru niveluri ale comunicării să fie convergente sunt, incontestabil, mai seducătoare. Foarte concret, atunci când suntem convinși de ceea ce spunem, trimitem imagini (indexate
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Dacă aceste două persoane ar fi atente, ar putea observa fenomenele menționate. Prin urmare, acest nivel al comunicării nu este inconștient, ci semiconștient. În schimb, la un nivel și mai subtil, creierul lor primește și trimite anumite mișcări extrem de mici, mimici rapide, imposibil de identificat cu ochiul liber. Dar aceste mesaje sunt percepute de inconștientul lor. Ele ameliorează situația, dar nu ajung la nivelul conștient al celor două persoane. Sunt mesaje subliminale. Acest nivel de comunicare aparține inconștientului. Cele mai complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
simțim empatic emoțiile. El a fost evidențiat de Ulf Dimberg. Cercetătorul suedez a plasat captatori pe fețele a doi interlocutori, constatând existența unor mici mișcări ale mușchilor lor faciali, care demonstrau că fiecare prelua expresia feței celuilalt. Prin urmare, adoptăm mimicile produse de mișcări ale mușchilor faciali invizibile cu ochiul liber, deoarece ele nu durează mai mult de 1/500 dintr-o secundă. Efortul inconștient pe care îl facem pentru a capta emoțiile traduse pe chipul interlocutorilor îl facem și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
voluntar asupra unor mușchi. Încercați, de exemplu, să încrețiți coada ochilor fără să zâmbiți... Când este vorba despre transpunerea emoțiilor noastre, se pare că nimic nu poate înlocui sinceritatea. Ar fi inutil să trișăm și să încercăm să impunem, prin mimică, o destindere falsă. Să nu uităm că ochii interlocutorilor reușesc să capteze pe chipul nostru expresii mai rapide decât cele pe care suntem capabili să le controlăm conștient. Când suntem destinși, trăsăturile ni se destind. Dacă radiem suficient de puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
gesturile să dureze câteva milisecunde pentru a fi subliminale. Efectul lor este subliminal ori de câte ori suntem impresionați, fără să vrem, de atitudinile corporale ale interlocutorilor. În general, integrăm gesturile persoanelor care ne plac, fără să ne dăm seama de acest lucru. Mimicile și diferitele atitudini corporale ale acestor persoane seducătoare pătrund în inconștientul nostru și ne modifică atât atenția, cât și dispoziția fără a conștinetiza influența lor asupra noastră. Dacă aceste persoane ne farmecă acest lucru este posibil datorită faptului că ele
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
fără să știe de ce, va vedea cum interlocutorul se închide puțin câte puțin. El va fi preocupat și asta o vor arăta sprâncenele în formă de V. Degeaba va pretinde că nu e deloc neliniștit, interlocutorul se va îndoi. Această mimică a fost identificată ca expresie de preocupare. În realitate sprâncenele formează un V, ori de câte ori apare o barieră în comunicare. Poate că n-ați observat niciodată acest lucru, dar efectul subliminal al mimicii datorate neliniștii provoacă închiderea persoanei care o percepe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
e deloc neliniștit, interlocutorul se va îndoi. Această mimică a fost identificată ca expresie de preocupare. În realitate sprâncenele formează un V, ori de câte ori apare o barieră în comunicare. Poate că n-ați observat niciodată acest lucru, dar efectul subliminal al mimicii datorate neliniștii provoacă închiderea persoanei care o percepe. Așa cum vedem din imaginea de mai sus, Syner reușește să zâmbească, pentru a ne convinge că totul e în ordine. Cu toate acestea, el nu poate împiedica fața noastră și corpul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
în puteri”. Casanova era sedus de femeile pe care le seducea. Și dacă era atât de seducător era, fără îndoială în virtutea mecanismelor de empatie fiziologică de care am vorbit mai înainte. Mușchii faciali ai câtor femei vor fi imitat inconștient mimica de dorință a lui Casanova! Și dacă nu au fost seduse toate, putem totuși să presupunem că rămâneau urmele dorinței lui chiar și în inconștientul celor mai reticente. Casanova era seducător pentru că era sedus. De altfel, nu găsiți ciudat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mustății (imaginea 3) atunci când autoritatea sau puterea pe care o exercită celălalt asupra noastră tinde să ne excite, iar atunci când ele ne enervează senzația apare la dreapta și la stânga gurii (imaginile 1 și 2). Contractarea sau relaxarea mușchilor feței, precum și mimica și gesturile mâinilor, exprimând deschiderea sau închiderea, îi ajută pe cei apropiați să perceapă mai bine, dacă sunt intuitivi și înzestrați cu spirit de observație, calea urmată de gândurile și de dorințele noastre. De asemenea, și corpul transmite mesaje însă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ceea ce-l privește, trupul este mult mai instinctiv. Tot așa sunt și mesajele pe care le transmite. Partea a treia A exista, și fie ca trupul să o spună Chipul traduce adevărul gol-goluț al dorințelor noastre. Mesajele subliminale înscrise în mimica și în atitudinile noastre se depozitează, fără știre, în spatele retinei interlocutorilor noștri. Ele modifică procesele chimice ale creierului lor, care se adaptează la mesajele subliminale primite răspunzându-le inconștient. În această operațiune de comunicare, cortexul vizual și cel somatosenzorial sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
atunci când se sprijină pe cel drept. De fapt, mâna lui stângă, care îi cuprinde obrazul, vă deschide universul lui emoțional. Gestul efectuat este de autocontact. Vă atrage atenția asupra acelei părți a feței care este mai expresivă, mai bogată în mimici, mai emoțională. Atunci când tinde să se prelungească, această poziție nu este întâmplătoare. De altfel, veți observa că, în această situație, celălalt vă privește mai mult cu ochiul stâng, cautând contactul cu ochiul dumneavoastră stâng. Seducția acționează prin astfel de detalii
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
inteligență emoțională încheietura mâinii înclinarea capului Johnson, Mark Kennedy, John Fitzgerald Lakoff, George Le Doux, Joseph Lévesque, René Lozanov, Georgi Lutz, Antoine Madonna maleolă mâna predominantă mână manifestări emotive faciale mecanisme de învățare Mehrabian, Albert micromâncărime micromângâiere micromișcări mimetism motor mimică minciună mirosuri mirosurile trupului Monroe, Marilyn Montagner, Hubert mușchiul trapez nas nări ochiul stâng olfactiv oralitate palme pântece pantof parfum păr penis pielea capului pleoape poziție privire privire fixă privirea socială procese de seducție pumn pupile pupile dilatate reacție adaptată
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua? (I. Creangă) sau „Să fie și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde prin mimică și gesturi: „- Ei, da! și Costică... - ? - Costică Arion...” (I.L. Caragiale). - după titlurile constituite din propoziții interogative directe: Ce-i de făcut? (N. Cernîșevski). Nu se utilizează semnul Întrebării după propoziții interogative indirecte, inclusiv atunci când acestea se constituie În titluri: „Cum
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Faulkner); - când autorul Își exprimă Îndoiala sau ironia față de cele exprimate În propoziție, semnul exclamării ținând locul cuvântului latinesc sic („chiar așa”): „Am scris lui Barbu În franțuzește (!), ca să-l felicit pentru discursul său” (I.L. Caragiale); - În locul replicilor date prin mimică sau gesturi: „- Glumă e să mă arză odată cu o avere de om... - Patruzeci de mii de franci!... - !!!” (I.L. Caragiale) Trebuie reținut faptul că, uneori, semnul exclamării se folosește În scrisori, după formula de adresare: „Salut!”, „Fraților români!”, „Stimați compatrioți!”. Dacă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în alt fel când ne aflăm în fața unui prieten intim. În exprimarea sentimentelor intră nu numai componente verbale (cuvintele utilizate), dar și elemente nonverbale, care au o mare importanță, deși sunt mai dificil de reperat decât primele. Este vorba despre mimică, tonul vocii, distanța fizică față de interlocutor, postură, contact vizual (Mathieu et al., 1977). Suntem adesea frapați, ascultând o persoană care are de făcut reproșuri, dar care nu vrea să pară dezagreabilă, de decalajul dintre cuvintele bine măsurate și o intonație
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
umor. În versiunea sa patologică, mecanismul regresiei poate fi ilustrat printr-o observație a lui Dolto (1973/1988, vol. I), care citează cazul unui copil care a trăit experiențe precoce de privare maternă: „El nu-i mai privește pe ceilalți, mimica sa încremenește într-o expresie de disperare sau de indiferență la tot ce i se întâmplă (...). Din fericire, uneori manifestă un interes electiv pentru un animal, pentru un obiect sau pentru o colecție de obiecte asemănătoare (de pildă, niște lingurițe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
foarte lungă despărțire, la capătul unui nesfârșit drum parcurs. Printr-o coincidență absurdă, chefliii de la banchetul moscovit ne-au ajuns din urmă într-un restaurant parizian. Nu erau, bineînțeles, aceiași, dar bogăția lor avea aceeași origine, chipurile lor aveau aceeași mimică... Eram în căutarea unui loc liniștit, iar sala aceea pe jumătate goală era întocmai cum boiam. O jumătate de ceas mai târziu, debarcau și se instalau la o masă lungă, ce fusese rezervată. Prinși în capcană, stăteam să-i ascultăm
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu cumva băuse cineva mai înainte din el. O femeie tânără (cea care spusese că Stalin ar fi putut invada Europa), silită să strige, din cauza zgomotului, îi vorbea apropiindu-și gura de urechea lui, adresând urechii un întreg joc de mimică, de parcă organul acela ar fi putut s-o vadă. Îndărătul unduirii capetelor, intelectualul cu părul cu reflexe cenușii vorbea înconjurat de siluete feminine, iar mâinile lui făceau pase magnetice, de hipnotizator. În cercul format în jurul fostului ministru și al soției
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sac, un pistol încărcat. Am împins spre spate cu o mână sacul petrecut peste piept, așa cum faci ca să ascunzi de copii un obiect tăios. Vinner mi-a propus să ne întâlnim din nou a doua zi. Noaptea, amintindu-mi de mimica lui, am băgat de seamă că trăsăturile acelea, fie și puse pe un nume detestat, făceau să renască în mine glasul tău, calmul privirii tale, câteva zile din vechea noastră viață, câteva dintre clipele de fericire pierdute în mijlocul rătăcirilor fără
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
imitare) Solicitarea/stimularea unei mai mari creativități/imaginații (plecând de la o platformă mai deschisă, povestire de completat etc.) Favorizarea unei autonomii a elevului (a învăța să învețe) Demersuri pentru înțelegerea sensurilor Traducere Fără traducere (deducerea înțelesurilor pe baza gesturilor, a mimicii, a contextului) Explicarea, deducerea Demersuri pentru predarea/învățarea gramaticii Implicite Rezultate ale asimilărilor conștiente sau inconștiente datorită unor procedee „naturale” Rezultate ale unei asimilări cu puține elemente conștiente datorate unor procedee care implică o practică ghidată Rezultate ale unei practici
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
își coordonează mișcările cu finețe, au dexteritate și agilitate, iubesc sportul și mișcarea. Ei învață cel mai bine făcând, manipulând și utilizându-și corpul. Predarea trebuie să pună accent pe experimentare și contact direct cu obiectele, pe limbajul nonverbal (gestică, mimică), pe jocuri de rol, simulări etc. 6. Inteligența naturalistă este capacitatea de a distinge și clasifica obiectele și fenomenele din jur, de a înțelege lumea naturală. Învățarea se produce cel mai bine pe baza comparațiilor, a contactului permanent cu mediul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]