1,582 matches
-
de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de stat în Republica Moldova. Acest efort - fie el și de suprafață, pentru că e necesar să traducem în continuare, de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în română - e minat (autosubminat) de o dispoziție internă a Guvernului Republicii Moldova, care cere ca toată documentația să fie dublată în limba rusă. Aflăm acest lucru și dintr-un interviu publicat în săptămânalul Literatura și Arta, în care dna Dina Ghimpu, funcționară la Ministerul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu e decât o vorbă fără acoperire: jurnalul Începe să existe doar atunci când a depășit granița constrângătoare a anonimatului și intră În circuitul public. Oricât de mult ar vrea autorul să păstreze secretul notației din pagina de jurnal, aceasta va mina din interior orice clauză care Încearcă să-l mențină departe de posibilii destinatari. Există o tentație a auto-comunicării În orice text, iar autorul nu face decât să lucreze, conștient sau inconștient, În direcția aceasta. Totodată, el adaugă, involuntar, amănunte care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Pecican, Ovidiu, Țârău, Virgiliu, Țârău, Liviu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999 și 2000. Muha, Camelia, Păunescu, Anghel Nicolae, Religie creștin-ortodoxă. Clasa a VII-a. Caiet pentru elevi, cadre didactice și părinți, Editura "Sf. Mina", Iași, 2001. Oane, Sorin, Ochescu, Maria, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, București, 1999. Idem, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Teora, București, 2001. Idem, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cristian Olariu, Daniela Zaharia, Ioan Grosu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2004, pp. 99-100. 161 Camelia Muha, Anghel Nicolae Păunescu, Religie creștin-ortodoxă. Clasa a VII-a. Caiet pentru elevi, cadre didactice și părinți, Editura "Sf. Mina", Iași, 2001, p. 40, 41; Dorin Opriș, Monica Opriș, Irina Horga, Antoaneta-Firuța Tacea, Religie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 53. 162 Idem, Religie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea nimeni. Parcă și respirațiile se opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frații. .' «Răsunet» pătrundea adânc în cugetul fiecăruia. Se simțeau, în adevăr, frați. La sfârșit, toți, ca unul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit și spadă de purtat; Dar șoareci
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a conservatorilor, a "oamenilor onești" cum li se spunea adesea acestora. În aceeași perioadă a existat o tentativă similară în Spania, în 1881, condusă de deputatul Pidal y Mon, care prin fondarea Uniunii Catolice a provocat dezbateri aprinse în cadrul catolicismului, minat de problema dinastică, precum și o intervenție a papei. Acesta din urmă a dat o enciclică (Cum multa, 8 decembrie 1882) care să clarifice situația din Spania, recuzînd confuzia religie/ politică. Pragmatismul este deci principala caracteristică a poziției pontificale. De asemenea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Stat catolic exista. Contradicția privind natura sa profundă persista, dar această politică a condus în 1929 la Acordurile de la Lateran care au adus țării un concordat și au reglat problema romană. PPI a dispărut sub loviturile fascismului, dar a fost minat și de propriile contradicții: mai întîi împărțirea partidului în trei curente principale: cel de stînga, condus de Miglioli, foarte mic ca număr de adepți, dar care nu a dăunat mai puțin unității partidului; cel de dreapta, care a trecut de la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unitar să fie totuși pus în discuție. În Nord au apărut forțe noi, prin Liga venețiană fondată în 1983, "mama tuturor ligilor" după părerea fondatorului ei, Franco Rocchetta, apoi Liga lombardă și altele, iar din 1990, Liga Nordului care a minat pozițiile DC, avînd în fruntea ei un șef populist, demagog și carismatic, Umberto Bossi, care a știut să dreneze perfect nemulțumirile, temerile și ranchiunele, fluturînd stindardul etno-naționalismului21. Norii s-au strîns deasupra "balenei" pînă cînd furtuna a izbucnit, iar ea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
activitate. Promotorii acestui capitalism generalizat vizează preluarea controlului în trei domenii: reproducerea umană, gestiunea economiei și controlul naturii. În Jihad versus Mc World, Benjamin Barber ne avertizează asupra unei lumi dominate de acest capitalism tehnologic ce atacă statele suverane și minează instituțiile democratice. Forța tehnologică e în curs de a crea o lume "în timp real", lansînd două provocări: o dinamică superioară în desenarea contururilor noii societăți, ale unei noi civilizații. Se caută un nou sens, atît pe plan național cît
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în valuri, „traiul bun”, în sens popular, implicând vesele libațiuni, excese ale plăcerilor palatului... gurii 18. Gargantua făcut de râstc "Gargantua făcut de râs" În mod evident, acest epicurism gargantuesc nu mai este la modă, el și-a pierdut prestigiul, minat de normele sanitare și estetice ale vremurilor noastre. Oamenii nu mai fac chiolhanuri, ci țin regim. Galantarele supermagazinelor sunt încărcate cu alimente „bio”, cu produse degresate, „probiotice” și alte asemenea alimente considerate benefice pentru sănătate. Cât despre tradiționalele mese interminabile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
personal în modul lor de consum. Dacă faza III favorizează „nebunia cumpărăturilor”, ea asistă, în paralel, la dezvoltarea unui consumator angajat, „responsabil”, pentru care actul cumpărării nu trebuie separat de o interogație etică sau cetățenească. Societatea de hiperconsum este oare minată din interior de aceste noi atitudini? Este ea martora aspirațiilor și a comportamentelor care amenință expansiunea consumeristă? Nu se poate tăgădui că aceste grupuri de cumpărători reprezintă o disidență față de modelul frenetic al supraconsumului. Ei vor să consume „diferit”, refuză
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își poate găsi antidotul în secesiunea efectuată undeva la adăpost, în această microsocietate electivă. Lumea trosnește din încheieturi? Civilizația se prăbușește? Războaiele, foametea, abuzurile și corupția minează cotidianul? Politica și politicienii ne dezamăgesc? Bunurile materiale înstrăinează, înșală și jalonează drumuri fără ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre ea încă de la cea mai fragedă vârstă? Relațiile cu majoritatea semenilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atingându-și fața cu o mână inertă, și pata mică și roșie, firicelul Închis la culoare care Începea să curgă din ureche pe obraz și să se amestece cu altă pată, mai mare și strălucitoare, care se Întindea pe dedesubt. Mină antipersonal, schije de obuz, obiectiv Leika de 55 de milimetri, expunere 1/125, diafragmă de 5,6, film alb-negru - Ektacromul celeilalte camere foto era rebobinat În acel moment - pentru o fotografie nici bună, nici rea, poate prea puțin luminată. O
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ocol ochilor Întredeschiși, pironiți pe iarbă și pe bulgării de pământ răscolit, pe care se Întindea o baltă de sânge. Îngenuncheat lângă ea, cu camerele foto atârnându-i de gât, asurzit și buimac din pricina detunăturii cu care sărise În sus mina din apropiere, pe când geaca și pantalonii femeii se Îmbibau cu roșu-Închis În partea de trup care era În contact cu pământul, Faulques Întinsese mâinile, mai Întâi În căutarea locului unde să poată pune stavilă hemoragiei, apoi pipăind gâtul inert și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unor indivizi care își asumă în primul rând identități autonome și responsabile. Puterea știe însă și că e de ajuns ca îndoiala să înceapă să planeze asupra acestora (asupra tuturor sau măcar asupra unora dintre ei), pentru ca solidaritatea să fie minată și acțiunea comună condamnată la eșec. Când omul nu se mai simte în siguranță alături de semenii lui, elanului solidar îi ia locul demobilizarea generală. Comunitatea devine suspectă: oare care dintre membrii ei ar putea fi un agent sub acoperire? În
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
niciodată complet diferită: va persista întotdeauna un sâmbure de neliniște, un anume disconfort, o suspiciune. Căci memoria funcționează, ea se constituie într-un depozit de amintiri ce nu dispar la prima schimbare tehnologică. În accepțiunea clasică, supravegherea începe prin a mina limitele spațiului privat, liniile lui împrejmuitoare, menite să-l protejeze. Zidurile au urechi, dinapoia unor draperii stau la pândă confrații lui Polonius, pe pervazul ferestrelor se cațără mercenari ai supravegherii, prin gaura cheii se strecoară priviri indiscrete: închiderea, până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Cristos s-a manifestat, celălalt abia urmează să vină (și va veni). Sub aspect logic, Tertulian pare să aibă dreptate. Dacă nu cumva vreun punct esențial al doctrinei lui Marcion ne-a scăpat, neajungînd pînă la noi, gîndirea acestuia pare minată de contradicții. Faptul Însă nu se Împacă prea bine cu alt pasaj polemic din Tertulian: „Există oare, În Pont, rozător mai vorace decît cel care a ros Evangheliile? Cu siguranță, Euxin, ai dat lumii o fiară sălbatică mai plăcută filozofilor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care impun continua educare a oamenilor. Întregul său demers e orientat spre organizarea educației permanente ca un sistem coerent, integral, după logica internă a dezvoltării. Produce un sentiment stenic și faptul că se evită limbajul impregnat de formule propagandistice, care minează adesea textele pedagogilor epocii. „Educația permanentă - scrie Leon Țopa - semnifică diversificare, reluare la trepte superioare, restructurare a cunoștințelor, conversiune de deprinderi și transfer al acestora, și nu pur și simplu învățare pe tot parcursul vieții. Soluția e... de a învăța
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
averea unui om, care nu datorește nimic fiscului, nici nu e urmărit pentru vreo datorie”. În lupta cu reaua voință, ignoranța, abuzul în haine civice Eminescu n-a obosit niciodată. Și n-a pierdut nici un prilej să denunțe „relele” care minau școala și învățătura. Numai de la un diagnostic exact al acestei societăți „patologice” se poate porni în proiectarea unui scenariu constructiv pentru școala noastră. Organizatorul de școală tc "Organizatorul de școală " Avem nevoie, credea Eminescu, de un „sistem de organizare care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
purității unui mineral dintr-un minereu, acea parte din minereu care se constituie în partea utilă/aptă de utilizare. footnote> se poate aproviziona de la trei mine, care prezintă o serie de caracteristici prezentate în tabelul 4.12. Să se aleagă mina care implică cele mai mici cheltuieli, știind că întreprinderea plătește: 1. cheltuieli de extracție = 1.000 u.m./t util; 2. cheltuieli de transport, conform tabelului 4.12; 3. cheltuieli de concentrare: 0,5 u.m. pentru fiecare procent de steril<footnote
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cal verde, apoi cal verde să fie!". Tentația rîsului îi este, însă, repede tăiată spectatorului prin și nu numai prin violența afirmației, care o scoate din obișnuit, ci mai ales datorită seriozității cu care soția lui Ilie Popescu, pe nume Mina, primește "ideea" acestui cal verde, ca un element compensatoriu al unei stări de frustrație. Dintr-o dată ne situăm într-un alt plan al realului, și piesa își schimbă cheia. Ne interesează mai puțin sau deloc comportările soților Popescu, unul față de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poezii), abia cu acest Calul verde putem vorbi despre o "consacrare" a dramaturgului Constantin Popa. Piesa cu accente care amintesc de Albee și Tennessee Williams vorbește despre alienarea și despre eroziunea în timp a cuplului, lipsit de ideal existențial. Soții Mina și Ilie din Calul verde ajung să se refugieze într-un soi de "realitate de gradul doi", populată de fantome absurde (cum este și calul verde), inventată din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
două roluri mai puțin importante, Florin Mircea (Ștefan) și Liana Mărgineanu (Vera) completează strict și eficace galeria umană a piesei cu două imagini de contrast, menite să se constituie într-o replică posibilă la mentalitatea cuplului principal. Replică pe care Mina și Ilie nu au puterea (dorința?) să o mai asculte. Este rezultatul dramatic al abstragerii din social, al fugii de realitate. Dinu Kivu ("Contemporanul", 5 martie 1982) Teatrul Național din Iași la București [...] Cele două cupluri, două familii, din Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
criză nu este provocată de rutina care, de obicei, face dintr-un cuplu erotic unul administrativ. Altele sînt cauzele care îi tîrăsc spre derizoriu; pierzîndu-și identitatea ca afect al unei continue dedublări și mistificări a propriei persoane cele două personaje Mina și Ilie ajung să fie nimeni, își puteau închipui că sînt oricine. În mod firesc, această falsificare contaminează și realitatea înconjurătoare imediată sau îndepărtată. Astfel e cu putință apariția "calului verde", de fapt numai o idee de cal, sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]