62,686 matches
-
relația lui cu filosofia. M.P.: Sigur că el lua peste picior și filosofia, mai ales cînd era făcută foarte pedant, cînd avea impresia că e vorba despre "filosofii cu șorț". Dar Caragiale era foarte inteligent, avea, cum zice Dobrogeanu-Gherea, o minte de "supraom", așa că își dădea seama că filosofia este un mod înalt de a pune ordine în lume. În plus, el era mult mai cult decît se crede. Pe de o parte, citea, pe de altă parte, discuta cu prietenii
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
de vedere moral de contactul cu generația ’27. Pentru că la generația ’27 găsesc lucruri cumplite, care, moralmente vorbind, îmi fac rău. Iar Caragiale e un fel de leac: pentru inteligență, pentru sănătatea morală, un leac care îmi face bine la minte și la suflet. D.P.: Dar ideea de a avea în vedere generația ’27 în ansamblul ei cînd și cum ți-a venit? M.P.: Am început în 1990, pentru că am dat de Nae Ionescu, despre care toată lumea îmi spunea că e
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Eugen Simion scria despre mine. Habar n-aveam că urmează să scrie despre mine, era ceva rarisim, mi s-a părut un miracol, în anii ăia, să se scrie în "România literară", revista care era atît de supravegheată. Și, țin minte, stăteam pe o bancă în părculețul de lîngă teatru, am citit cronica și, de emoție, am izbucnit în plîns. Și el spunea că am versuri cioraniene. Pe vremea aia, citisem cîteva cărți ale lui Cioran, fără să-mi placă deloc
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
vâna lui și chiar mi-aș fi dorit să învăț și eu araba sau armeneasca. Nădușea îngrozitor, era foarte solid și avea un șervet pătat cu cafea. Din când în când, atunci când pleca de la prăvălie, îi țineam eu locul. Țin minte că, o dată, chiar am șterpelit o halviță și apoi am avut remușcări. Când a murit, am suferit îngrozitor. Era un om inteligent, foarte umblat și cu o fină intuiție. Armenii, ca și evreii, au acea subțirime extraordinară. Și eu, la
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
m-am retras încet. Mai târziu, enervat că buzunarul era prea mic, i-a făcut mare scandal secretarei, aproape plângând de ciudă, pentru că nu îi adusese iaurtul. Astea nu sunt invenții, sunt lucruri trăite, pe care eu le-am ținut minte, cu mirare, și le-am folosit în cărțile mele. Literatura e o chestie de văz și de auz. Și de lecturi. Văd și aud, vorba lui Caragiale, monstruos. Să te ferească Dumnezeu să-ți spun ce văd! Tot în epoca
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
aud, vorba lui Caragiale, monstruos. Să te ferească Dumnezeu să-ți spun ce văd! Tot în epoca asta teribilă, eu l-am văzut pe Arghezi, în poartă la Mărțișor, vânzând cireșe. Am și cumpărat de la el un kilogram și țin minte că m-a... înșelat cu 100 g. Abführtag - Venind la dumneavoastră, cred că v-am întrerupt din lucru... - Fiind duminică, făceam oricum pauză. Lucrez la un nou roman din care voi publica, de altfel, un fragment, în România literară. Fragmentul
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
înfrîna la momentul oportun, pentru a-l obliga la o formă. Stînd de vorbă, într-o seară tîrzie, la el acasă, cu Dimov, am avut impresia că l-am surprins agreabil cu o formulă ce mi-a venit atunci în minte pentru a-l caracteriza: un parnasian al hazardului. Cred acum că ea i s-ar putea aplica și confratelui nostru care strînge încă mai mult șurubul jocului formal, spre a elibera apoi, cu o presiune mai mare, aburii visului și
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Lazăr),/ pe care cucii-l așteptau/ ca,-n zori, cocoșii neuituci/ luminile ahura-mazdei)/ spre-a se juca de-a cucu-bau,/ pînă ce-ntreagă etajera/ suna a ceasuri de Svițera,/ nenumărate ( vorba gazdei, / doar una dintre cele cîte-ț/ tot vin în minte): «Aveț cuci/ nenumăraț», i-am spus, în doi/ peri, într-o seară. «O să rîdeț,/ da-s număraț: noozejdoi»". Sau un joc potolit de lumini, ca un danț pictural: Lumina albă, în reflux,/ filtrată printr-o copertină,/ ca să nu doară la
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
valoare măsura lui Dosoftei de a stăpâni sensul psalmilor lui David și "ingenuitatea lui lirică" de a-i atribui lui Hristos aura voievodală a descinzătorului din "țara dorită" a moșilor săi. "Nenumită", precizează Dan Buciumeanu, dar "o realitate vie" în mintea și sufletul poetului. Pentru ca, în Notă, Dan Buciumeanu să insiste: Se poate vorbi de o excepțională frecvență a cuvântului țară în «Psaltirea în versuri»". Ca printr-un ochean, întors când cu o parte în orientarea direcției, când în alta, Dan
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
nu o cunoșteam; deși urma probabil s-o aflu în curând. Întrebările, una după alta, păreau fără nici un rost aparent. Ce era clar, era modul lor insistent de a fi puse ascunzând desigur ceva, nelămurit, însă precis, scopul adică, din mintea celuilalt... Astfel încât mă simțeam mereu întrecut în posibilitățle de a răspunde exact și la obiect, neexistând limpede nici unul, de fapt. Dar mai ales schimbarea direcței de atac mă zăpăcea. Întrebarea esențală fiind învelită în zeci de alte întrebări inutile, neînsemnate
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
Telefil Mă număr printre românii pricepuț la toate, respectiv cărora le sclipește mintea mai ales acolo unde și când nu trebuie, cum ar fi sportul în general și fotbalul în special. ( Plus realizări de emisiuni TV unde, într-adevăr, sunt as). De exemplu, dacă știe cineva un suporter al echipei națonale de fotbal
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
Ca pe tine însuț. Să privești, să investighezi, să vezi cît la sută din Ilia Ilici Oblomov s-a cuibărit în tine, în actele refuzate, ratate, în tăceri grele, te-a contaminat, ț-a alienat ființa, ț-a vîrît în minte și în suflet lenea. Lenea care îl farmecă cu vrăjile și cu ispitele ei pe Oblomov în lumina lumînărilor de pe scenă, în furtuna din suflet, în pacea din el. Am văzut o singură reprezentațe. A cincea. Nu știu dacă am
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
Cristian Teodorescu Se lasă greu parlamentarul român pînă să-și întocmească așa-numita declarațe de interese. Dacă minte se poate trezi cu penalul pe cap, fiindcă nu știi niciodată cînd te lasă partidul din brațe. Așa că destui declaranzi fac pe proștii ori scriu sibilinic, alimentaț de speranța că o trece și minunea asta. Și n-ar fi de
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
luat-o înainte, întrebîndu-se ce păzește Corpul de control plătit din bani publici pentru a-i ajuta pe magistraț să nu se abată de la lege. Fiind un om în general optimist, aș prefera să-l pot crede mai slab de minte pe parlamentarul care își bate joc de declarața sa de interese și cinstit pe judecătorul a cărui avere mărturisită în scris îi face invidioși pe mulț oameni de afaceri din România. Dar ce te faci cînd optimismul seamănă cu prostia
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
exagerări când, bunăoară, căile ferate se vor privatiza și vom călători cu garniturile dlui Sechelariu sau Mischie, să presupunem, ar constitui un abuz pentru dreptul de a achiziționa o locomotivă, o gară, linia București-Iași și mai departe. Nu ne duce mintea cum se va consola guvernul de pierderea monopolului la radioteleviziunea de stat, poate unde, pe banii noștri și mai puțin ai săi, instituțiile respective tot lui îi revin, cu flintași la poartă. Cu președinte director general, de către Putere căftănit. Și
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
cumva să alegi poezia? Scrii în prezent un roman în versuri. E narațiunea mai atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea care m-a făcut să aleg filozofia. Dar antrenarea pentru gândit - chiar am simțit că-mi antrenez mintea: a fost destul de stresant și foarte diferit de critica literară, care-mi era familiară - m-a format pentru tot ce gândesc sau scriu acum. La început am studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama că
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
cu palma peste frunte, zicând c-un oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele mai grele m-au aruncat aici să învăț niște țopârlani sălbatici... Iar tu, Oșlobene, care te robești pântecului și nu-ți dai câtuși de puțin osteneală minții, te-i face popă popă, ca taică-tău, când s-o pustnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului Vituperație colosală. Prost cum e, Nică i se plânge lui taic-său, popii Oșlobanu. Acesta e un zbir, un apucat, un zurbagiu... Într-o
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
forța" Ca toată lumea din fir, așteptam reacția Zetei-Jones. După câteva secunde, a închis cartea (nu era studiul lui Gail), a ridicat privirile spre supraponderala Caballé și-a spus pe-un ton calm, aproape indiferent: „Doamnă, nici nu-mi trece prin minte să vă cedez locul. Înafară de domnul în T-shirt negru" ( arată spre mine) „absolut nimeni din troleibuz n-a perforat vreun bilet. Ceea ce înseamnă că dumneavoastră toți călătoriți pe banii mei și-ai dumnealui. Dacă doriți să știți ce cred
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
la solicitările spiritului universal din vremea lor. Realizare până acum singulară, Muzica românească între 1944-2000 se cere citită, analizată, comentată, discutată, eventual nuanțată, completată sau, prin absurd, combătută. Oricum, lucrarea va suscita opțiuni pro și contra. Va răsturna canonul din mintea unora, va tulbura convingerile gata făcute ale altora, nu va lăsa pe nimeni indiferent, va invita la reflecție, ieșire din stagnare, înnoire. Căci o punere în chestiune a modernității și postmodernității din muzica românească e în același timp o indubitabilă
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
mai scriu la gazetă, de pildă, Al. Călinescu, Ion Vartic, Radu Cosașu, Tia Șerbănescu, Al. George, Ileana Mălăncioiu, Ștefan Agopian, Al. Cistelecan, Gabriela Adameșteanu, Daniel Vighi, Adriana Babeț, Nichita Danilov, Angela Marinescu, C.D. Zeletin (sînt primii care îi vin în minte, dar lista e mult mai lungă și de pe ea lipsesc, din modestie, cei care au rubrici în revista noastră). Poț fi sau nu de acord cu ideile sau argumentele lor, te pot enerva uneori, dar niciodată nu sînt plicticoși fiindcă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
În loc să-și vadă de treburi, dl. Timofte s-a aventurat în prea multe și tulburi acțuni cu tentă politică. Nu știu de ce vrea, cu orice preț, să-și lege numele de hoitul uneia din cele mai odioase instituți puiate de mintea bolnavă a unor sceleraț de la Răsărit. Ce interese îl determină la acest comportament provocator, ce poate deveni repede antinațonal, într-un moment în care România n-ar avea decât de câștigat din urmarea, punct cu punct și cu maximă rigurozitate
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
nici ele scutite de o vecinătate primejdioasă, aceea a lui Slavici din Moara cu noroc, după ce, tot Slavici, din narațiunile mai scurte de la început, se poate recunoaște în De la țară. În sfîrșit, romanele incriminate de Călinescu, Legea trupului sau Legea minții, sînt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină firii lor. În plin modernism, contemporan cu Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite sînt din același an cu Legea trupului) și Camil Petrescu, Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
de ape/ dar vorba nu te-ncape,/ iar când toamna își scutură/ vânturi pustii/ albit te trezești scriind poezii..." Universul pe care ni-l propuneți în zeci de variante de romanță, cu duioșii și nostalgii care nu mai mișcă jucăreaua minții și nu mai au asupra auditoriului efectul pe care-l avea în interbelic, și poate că nici atunci în proporție de masă... Generațiile s-au asprit între timp, poezia sentimentală cere aproape geniu de la autorii care se încumetă s-o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
discipol care intră pentru prima oară în cabinetului magistrului adorat descrie Dan Ciachir prima sa participare la faimoasa serată muzicală a lui Iosif Sava. Toate detaliile acelui eveniment (inclusiv, escalada emoției din zilele premergătoare) i s-au întipărit definitiv în minte pe atunci foarte tînărului scriitor. Iar titlul evocării spune totul, Prilejul ca dar. Cînd moare o lume este, într-un fel, o carte a singurătății și a melancoliei. O carte mateină a unui bucureștean aflat în plimbare prin locuri cunoscute
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
aparțne. Am soldaț și țărani. Am meșteșugari și o capelă. Trăim în pace și ne mulțumim să le aruncăm săgeț curioșilor care încearcă să se apropie de poterne." O vagă și persistentă atracțe pentru Evul Mediu îmi aduce adesea în minte imaginea seniorului feudal izolat de lume, care-și stăpânește domeniul cu mână forte, având însă un suflet bun. Nu face mare lucru, doar o mică orgie din când în când. Bea hidromel și vin bun în fața unui foc de lemne
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]