1,659 matches
-
Soroș, care a susținut FSN-ul, adică PSD-ul de astăzi!” 3. S-a terminat campania electorală la frații de peste Prut. Spre Est sau spre Vest. La fel ca la americani, alegătorii vor decide. A început bâlciul electoral pe plaiurile mioritice. Credeți că se va discuta aplicat pe programe politice? Nu, îmi spune lelea Safta! Va fi în stilul nostru tradițional. Tovărășesc. Nu-l lăsa pe adversar să vorbească! Trăiască victoria în alegeri! P.S. În privința evenimentelor din decembrie 1989 se ajunge
TABLETA DE WEEKEND (173): DONALD DEMOLATORUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368692_a_370021]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului (Din ciclul: ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI) La granița dintre Oltenia și Banat, pe teritoriul județelor Mehedinți și Caraș Severin, se desfășoară Parcul Național Porțile
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
se strecoară furios printre temeliile construcțiilor, iar apele Someș-ului brăzdează municipiu. După o promenadă pe bulevardele încântătorului oraș, turistul poate vizita renumita Grădină Botanică. O perspectivă încântătoare asupra Cluj-ului se poate avea de la Belvedere ... Referință Bibliografică: Pelerinaj pe plaiurile mioritice transilvănene / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
unii se bat cu democrația în piept spunând că nu au cu nimic de-a face cu acest mecanism și că ei nu pot să influențeze cu nimic evoluția politică a țării. Că... „Vin ai noștri, pleacă ai noștri”! Mulți mioritici nu se prezintă la vot de lene sau de fițe, dar apoi tot domniile lor țipă „Jos guvernul” sau „Jos prezidentul”! Așteaptă „para mălăiață” care să le rezolve problemele democrației și prosperității, dar prin pasivitatea lor nu vor să miște
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
-l contrazic? Ar fi fost normal să mă opresc aici cu povestirea mea, pentru a da o mai mare importanță celor spuse de acest om străin, aruncat la un capăt de lume, la douăzeci de mii de kilometri de meleagurile mioritice, dar simt că lucrarea mea ar fi fost incompletă dacă nu aș mai fi adăugat câteva date despre această mare doamnă a literaturii românești, date care, consider, că e bine să le știm. Zoe, fiica Mariei și a lui Nicolae
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
socotu-l, Zeul unic ce-l mai am ... George PETROVAI - Eternul Eminescu Pătruns de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
care ne înseninează sufletul, ne îmbogățește mintea, ne cumințește firea, ne face pe noi înșine - comuni cum suntem - creatori de valori. „Care, cum poate!”, mai adăuga, parcă mulțumită și încrezătoare. O voce egală și gravă ca o doină cu ciobani mioritici și „smetiți” de dor pe cărările munților cu poieni alpine și imașuri cu iarbă grasă ... „Chiar și în mărginirea calităților voastre vă puteți proba temeinicia de a fi existat: o dată singuri și de cele mai multe ori în echipă, împreună cu cei cu
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
cară//” (Noapte peste tot, pag. 167) și „niciun fulg curat nu cade-n iarna asta Pe nevăzute, ning noroaie peste noi” (Pe nevăzute, pag. 368). În viziunea sa, îndeletnicirea scrisului are un rol exorcizator în fața spaimei de extincție. O seninătate mioritică plutește peste poemele cu o asemenea tematică, poetul fiind încredințat că moartea este cea care dă sens vieții: „Nașterea nu este un început,/ moartea nu este un capăt (Labirint, pag. 391) sau să fii, să fiu, să fiu în nefiind
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
românești, de flora lor unică, de peisajele lor - pe care, se pare că s-a născut VEȘNICIA. Foarte multe dintre tablourile domniei-sale poartă nume de localități, ținuturi, așezări românești, încercând parcă să imortalizeze frumusețea aceea simplă, dar rarisimă a meleagurilor mioritice: „Bobotează la Tihuța”, „Cătun la munte”, „Vacanță la Moeciu”, „Vară în Bucovina”, „Spre Măgura iarna”, „Apus de soare la Fundata”, „Plai de dor”, „Septembrie în apuseni”, „Vara la Mălini, „Priveliște spre Valea Seacă”, „Undeva în Bucovina”, „Urcuș la Bîrnova”, „În
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Non possumus!). Pentru a supraviețui - ni se atrage atenția - fiecare dintre noi trebuie să se adapteze noilor condiții. Și ceea ce era bun înainte: atitudine, pregătire, efort, număr - nu mai e acum nici adecvat, nici suficient. Nu se mai poate supraviețui „mioritic”, sunt de părere unii. Metodele vechi, tradiționale de supraviețuire ale înaintașilor noștri erau bune, astăzi ele nu mai sunt toate de mare folos. De exemplu, la sate oamenii lăsau ușile caselor descuiate, fiindcă oamenii se cunoșteau, respectau legile morale cu
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
de lumină“. (pag.66) Despre permanența în veșnicie vorbește „Nucul dintre două veacuri”, „Iarba crește ca o rugăciune a zilei” (Sonată pentru creșterea ierbii); toate regăsite în „Gloria Limbii Române” care, chiar traversată de incidențe istorice se împlinește în sensul mioritic al patriei, în verbele poemului. Fascinația infinității descătușează eul în privirea ațintită spre „amiaza cerului de hârtie”, în aripa înmuiată în seva frunzei picurată de rouă. Spre dorul inefabilului zborul se poticnește în lutul cuvântului născător de furtuni răscolind vârstele
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
chiar studia paginile acestui „mozaic” cultural românesc, cu viziuni și construcții caleidoscopice, având ca „liant” unic.Logos-ul Românesc: „Nu toată România este sub incompetență, sub ape, sub cota de avarie, sub politică”. Suntem convinși că artiștii autentici, de pe plaiurile mioritice, se vor simți stimulați, ba chiar ambiționați, de însăși existența acestei palpabile mărturii (oferite de Arta Românească de Pretutindeni, prin efortul titanesc, de sinteză, al cupului LIGYA-ANDRADA DIACONESCU!), precum că „și la Valahia/valahi există o miraculoasă capacitate de demiurgie
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
originare din nordul Africii, gata pregătite să-ți taie capul cu sabia dintr-o singură lovitură, eu zic că suntem pregătiți să declanșam acum, dacă nu o Revoluție a măturilor în tandem cu electronii, protonii și neutronii atlanți de pe plaiurile Mioritice, aflați la Bariera atomilor mulțimii, măcar o Mișcare feministă universală, declanșată alternativ din nucleul cel mai fecund al Orientului latin - România, via Italia-Spania-Franța și la polul opus - SUA, care, prin amestecul raselor, claselor și castelor, prin “transplantarea popoarelor” din euro-afro-asia
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
să împodobească împreună brăduțul. Autorul evocă și unele chipuri cunoscute și chiar arhetipuri, cum sunt cel al văduvei de război rămasă singură să-și crească pruncii, cel al truditorului pământului care muncește zi lumină, cel al Cosașului, cel al păstorului mioritic care e „stâlp de veșnicie”, dar și icoana casei părintești purtată în „sămânța unui gând”, icoană care nu se șterge din inimă niciodată. Datina și portul, tradiția și legile nescrise venite din veac, sunt comorile de suflet pe care bunicii
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Trupul nu le primește, pentru că platoșa, pe care o port de la trei zile, le refulează constant. Mulți se pot mira de acest fenomen, care stârnește interes, dar, au putut observa, în fluiditatea timpului, că pentru tot ce există în spațiul mioritic: poezia, viața, natura, iubirea de semeni, eu sunt un punct de lumină. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ DE ION PĂRĂIANU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015
SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348692_a_350021]
-
se reculegeau regii Hawaiieni. Aproape că-mi venea s-o întreb pe Hiromi cum de a putut pleca din locul acela? Oare de ce părăsește lumea locurile magice? Nu de alta, dar am și eu oful meu, și eu părăsisem plaiurile mioritice să plec cât văd cu ochii. Nici acum nu știu ce te poate împinge să faci așa ceva. Cu Hiromi n-am vorbit însă despre locuri magnifice, ci despre Watsu. Am întrebat-o ce trebuie să fac și ea mi-a spus ca
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
omenirii, majoritatea subiecților care au făcut sau care vor face parte în viitor din ceea ce denumim generic „clasa politică” a fiecărui stat al lumii. Privind în ansamblu desfășurarea teatrului autohton mundan, putem lesne constata faptul că amestecul eterogen dintre aportul mioritic neaoș la construirea templului democratic postmodern și rația de occidentalism înghițită fără discernământ și măsură, dar cu forța, în ani, a generat după reperul fix „1989” nașterea unui soi de zgomotăreală politicardă plictisitoare și, pe alocuri, indecentă din orice unghi
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
planul percepției colective, cât și în cel de modificare evidentă a comportamentului uman. Există o explicație concretă aici, fundamentată pe faptul că „deschiderea societății spre comunicare crește opacitatea, și nu transparența, seducția, și nu negocierea.” (Adela Rogojinaru). Dacă politicienii spațiului mioritic ar fi destul de vizionari și de evoluați sub raport cognitiv, atunci s-ar feri să mai pozeze continuu într-un lung șir de carnasiere înfometate după mirosul de carne și sânge al spațiului mediatic (căci scopurile ascunse ale lui zoon
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
păcate, perimetrul mediatic românesc dintr-o agoră de diseminare a diverselor opinii cu rol fundamental constructiv într-o platformă minimalistă de spălare a chipului cameleonic al animalului politic postmodern. O soluție eronată, desigur, dacă privim cu atenție întreg tabloul societății mioritice de azi. Căci „Arta de a construi lumi verbale complete, perfecte este, de fapt, „arta de a seduce”. (Adela Rogojinaru), dar și de a rămâne angajat la nivelul comunicării publice într-o mișcare ascensională de expunere a adevărului necesar și
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
mi s-a părut la fel de anost ca și Londra ! „Părerea mea !” (citat din NV - biblografia la final - n.m). Nu știam de ce mi se pare atât de cunoscut. Abia când m-am dus la Brașov, după, am văzut că plaiurile mioritice sunt pline de miniturnuri eifeliene. Stâlpi, ce poartă sutele de kilowați, cu o structură asemănătoare. Chestie de tehnică și de rezistență a materialelor ! Pentru asta trebuie să știi o altfel de carte. Bucureștiului, nu întâmplător, i s-a spus Micul
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
de zece minute, din care sar miliarde de scântei. De la Trocadero se vede ca-n palmă. Zeci de acoperișuri ard feeric în noapte ! Poți circula, ca pieton (na, era cât pe ce să zic ca și - vezi ce fac tembeliziunile mioritice, cu vedetele lor isterico-agresivo-apocaliptice ?), până la miezul nopții fără nicio opreliște. La ora unu, e bine să fii prin preajma hotelului. Duș fierbinte. Frecții, aspirină și culcarea. Trezirea la 6 și treci la îndeplinirea planului fixat, și aprobat de știm noi cine
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
însă a avut și are niște ezitări cel puțin suspecte. Sper, stimate cititorule, că te-ai convins că avem oarece interese și dincolo de Nistru, cu toate că probabil ești tipul de român care se revoltă că americanii nu știu de spațiul nostru mioritic, dar care permite cu seninătate să fie ținut în beznă de o școală ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
resuscitarea dramelor neamului său, de resemnare și de vrerea de așezare mai bună a lucrurilor lumii. Shaul Carmel se ilustrează ca poet național evreu-român, cu sufletul adânc legat de existența milenară a neamului său, și la fel de conexat organic de plaiurile mioritice ale munților Carpați. Aceasta este însă și drama lui, durerea și însingurarea lui: „Neașezat/ După două mii de ani/ Prin pustiul lumii,/ Fără cămilă/ Fără căruță cu coviltir,/ Călătoresc cu avionul/ Între Carpați și Muntele Sinai,/ Între Dunăre/ Și apele Iordanului
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
cele mai înalte culmi de regres economic, social, tehnic, cultural, poli-multi-infracțional, adică într-un ... mizerabil tehnocrat. De când îi știu, românii au fost mereu nemulțumiți și nerecunoscători. Întreaga istorie a acestui popor este dovada faptică, vizibilă, că mereu locuitorii acestor plaiuri mioritice voiau mai mult, neaoși zonali, indiferent cine le era domn, voievod, rege, șef de trib, șef de gintă, șef mason făcut la masa verde pe motive net economice de acaparare prin furt pe față, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Foarte gravă din punctul de vedere al loviturii bancare și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de grave efecte sociale în spațiul nostru mioritic, încât să justifice o asemenea tevatură cum e cea la care se dedau politicienii și analiștii noștri. Ambele categorii între ghilimele. Pentru că niște politicieni cu adevărat serioși și-ar fi cantonat demersurile pe felia respectivă, și, în loc să facă din asta
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]