605 matches
-
nu prea ne crapă obrazul de rușine, nouă: liotei noastre, vreau să zic, de atomistici fără Dumnezeu sau de dezastrofizicieni, veseli ca niște spermatozoizi și cu un dar fără pereche al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Ce vrei să spui cu asta, întrebă Vasile Elisav. Nora devea tot mai aprinsă, mai lirică, mai pasională, mai inclementă și mai dură cu inomabila religie a atomisticilor fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
timp, cerându-i Norei, apoi, exemple... — Două-trei exemple! — În ce privință, întrebă aceasta. — Mai și întrebi, răspunse Elisav. În legătură, dragă Nora, cu ceea ce numiseși darul lor, unul fără pereche, al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Vreți exemple, domnu Elisav? Păi, ce alta decât înjosire sunt metaforele, așa-zis, intuitive ale acestor doamne, domnișoare și domni dezastrofizicieni sau atomistici fără Dumnezeu?... De „supa cosmică” Ădin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
i; filosoful, atras de priveliștea teribilă a involuției fizice; prietenul, mai ales, care îi propunea lui Anton Bibescu, îndoliat, să-l viziteze într-o fabuloasă Strehaia, în ciuda florilor de primăvară care i-ar fi putut provoca criză de astm. Locuri mirabile înscrise într-o geografie a prieteniei dintre cercul Bibescu și Proust se ivesc din paginile scrisorilor: stradă Courcelles 45, unde era locuința scriitorului, marile hoteluri - Ritz, Crillon, Hotel Meurice, preferate de Proust pentru că « te poti izola atât de bine acolo
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
magistrul din mine. Și vă mulțumesc, și astăzi, pentru tot ceea ce faceți, cu sacrificii numai de Dvs. știute, ca omul să rodească în lumină și adevăr, ca planeta să se înfrumusețeze, și prin munca Dvs., pentru ca și viața să devină mirabilă și omul să fie mai bun. Ați înmulțit, bucuros, căutări și deveniri, sporiți omul în frumusețe și înțelepciune. Ați îmbărbătat ființele fragede să năzuiască spre orizonturi întinse și înălțimi semețe. Ați pus suflet și v-ați închinat energiile zilnice construirii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Limpede ca lumina zilei.” „Adică?” „Ultimul rând zice «de trei ori șase Înainte de sărbătoarea Marii Desfrânate». Și aici e un joc numerologic, pentru că suma internă a lui 1944 dă exact 18. Optsprezece este de trei ori șase, iar această nouă mirabilă coincidență numerică le sugerează templierilor o altă enigmă foarte subtilă. 1944 e anul În care trebuie să se Încheie planul. În vederea a ce? Păi, În vederea anului 2000! Templierii cred că al doilea mileniu va marca venirea Ierusalimului lor, un Ierusalim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dezinteres, fatalismul cu care ea reconfirmă convingerea fără greș că ceilalți sunt, și Încă iremediabil, copiii unei divinități nătânge. Dar colonelul nu era piemontez și păru măgulit de reacția lui Belbo...” „Ei, da. Iată planul, iată așa-numita ordonation, În mirabila-i simplitate și coerență. Și băgați de seamă, luați o hartă a Europei și a Asiei, trasați linia de evoluție a planului, de la nord, unde se află Castelul, la Ierusalim, de la Ierusalim la Agarttha, de la Agarttha la Chartres, de la Chartres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să-ți spun o întrebare delicată. Nu pentru a trăda/blama o mare prietenie. E o scanare a interiorului uman: când evenimentele existențiale te surprind și îți pun întrebări. Ce sentimente te-au încercat la aflarea veștii că prietenul nostru, mirabilul poet Ioan Es. Pop, înainte de '89, a semnat un angajament cu Securitatea? L.V.: Nu mi-e teamă de întrebarea ta și nu mi-e teamă că ea ar putea "trăda/ blama o mare prietenie". Ai dreptate, între mine și Ioan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Beethoven, titanul de la Weimar. Ce muzică preferă cărturarul Lucian Vasiliu? Mergi la Filarmonică, la Operă? L.V.: Am ascultat muzică din pruncie. Muzică bisericească (mă lua tata deseori la slujbă, cu frații, cu vecinii). Muzică populară. Bunicul prisecar, vânător, apicultor cânta mirabil la... frunză. Mama ne sfâșia inima, rostindu-și prăbușirea, când tatăl era luat pe sus de acasă, anchetat sau internat în Spitalul de psihiatrie (anii '50)... Ascultam, mai târziu, muzică la radio. În anii '60, când lumea românească se mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
până la Mexico City, oraș În care a contractat o formă ușoară, aproape contagioasă, de tuberculoză. Micul necaz i-a convenit, iar mai târziu l-a folosit drept ingredient al atmosferei ce o Înconjura - mai ales după câteva Înghițituri dintr-un mirabil elixir. Așa se face că, În vreme ce alți băieței bogați, mai mult sau mai puțin norocoși, se răzvrăteau Împotriva guvernantelor pe plaja de la Newport sau primeau scatoalce și erau supravegheați ca să citească din Fă și Îndrăznește sau din Frank pe Mississippi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
viermișorii de pe groapa de gunoi în putrefacție. Dar dacă tot universul e o groapă de gunoi în putrefacție? Vezi, de asta a căzut îngerul, că prea problematiza...! N-ar fi mai de dorit să identificăm Poezia cu acea întâlnire (ad)mirabilă de pe drumul Damascului, care l-a transformat din temelii pe Apostolul Pavel? Remuse, Remuse, de ce te prigonești? Omul fuge toată viața de sine, când ajunge, în sfârșit față în față cu sine însuși, trebuie să se recunoască și să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ea. Sprâncenele lui nisipii i se uniseră Într-o cută. — Crezi că lucrările mele sunt... adaptări? — Nu, n-aș zice, a răspuns ea pe loc, deși, vorbind, Își dădea seama că vocea nu-i era convingătoare. Tu, adică, folosești ad mirabil culoarea. Uite, a Întins ea mâna spre o pată portocalie de lângă niște dungi verzi ca absintul, ea credea că e soarele zorilor pe dealuri. Nimeni nu mai face asta ca tine, În Bali. E, Într-adevăr, ăăă... unic! Karl s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
văzut mai sus, cele trei labirinturi despre care vorbește Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e valabil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul lor le aduce în vecinătatea celor mirabile. Aflăm ceva în acest sens despre edificiul din Babilonia: s-a voit a fi, prin urmare, mai mult decât cele aflate în puterea omului. Iar scandalul ei constă tocmai în voința de a se înscrie cu orice preț în ordinea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
imediat legătura cu noul labirint, pe care și l-a ridicat maurul ucigaș ca să se ascundă de fantasma celui ucis. <ref id="29">Ibidem, p. 297. </ref> Ceea ce a decis maurul să facă se plasează mai degrabă în vecinătatea celor mirabile. Edificiul ridicat uluiește mintea și o înfricoșează. <ref id="30">Ibidem, p. 298. </ref> Noua construcție pare să schimbe complet lumea oamenilor și a celorlalte făpturi. Altfel spus, lumea însăși este acum cea din jurul unui refugiu mai înfricoșător decât oricare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ca și celelalte. Iar scandalul constă în voința celui muritor de-a accede nemijlocit la ordinea miracolului. În termeni apropiați va vorbi despre labirintul maurului fugar. Ceea ce a voit maurul să edifice pentru sine se plasează iarăși în vecinătatea celor mirabile. Scandalul se reface, întrucât voința omenească nu mai recunoaște nimic altceva dincolo de sine. În cazul pustiului însă, toate acestea ajung nesemnificative. Nu mai este loc nici pentru scandal și nici pentru iluzii. Dacă poate fi văzut în felul unui labirint
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atare, dintotdeauna și în ea însăși. Vorbim ușor despre viața APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 125 122. din adâncul ei sau despre acele lucruri care își au proveniența în natură. Ne atrage elementaritatea ei atemporală. Ne lăsăm absorbiți de priveliștile ei mirabile și necuprinse, de acele energii uriașe pe care le ascunde. Însă, la o privire mai atentă, se poate vedea că natura este descoperită în preocupările noastre obișnuite, cotidiene, prin lucrurile de care ne folosim și mai ales „prin folosirea însăși
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cum știm, poate desemna atât ceea ce apare potrivnic sensului, cât și ceea ce nu se supune unor criterii obișnuite ale sensului. Poate desem na, de exemplu, ceea ce este realmente straniu. Sau, într-o altă privință, ceea ce este în sine incomprehensibil, eventual mirabil, minunat. Nu ar trebui confundate aceste accepțiuni, mai ales că ele pot privi atât unele moduri omenești de expresie, cât și ceea ce este străin acestora. Aș dori să aduc în atenție un exemplu de absurditate minunată, chiar strălucitoare. Îl găsim
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
56-62 reducția celor ~ 79 refugiu ~ 40-45, 74 reprezentare ~ 31, 37, 40, 45-47, 48-54, 73, 75, 95, 117, 192-194 sens ~ 87, 129 sentimentul celor ~ 92, 94, 148-149 voce ~ 9, 21, 145 voință ~ (vezi „voință“) absurditate ~ a celor naturale 127-129 ~ a celor mirabile 35-37, 42- 46, 53, 64-65, 74, 141, 142, 160, 191 ~ a unor credințe 74, 90-94, 116, 119, 158 ~ a dogmei 147-148, 154 ~ a intelectului 164- 175 ~ a misterului 145, 193 (n. 199) INDEX RERUM 203 ~ ca specie a erorii 77
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
J joc ~ gratuit (sau pur) 14, 28, 50, 127, 134, 136, 161, 163, 196 ~ al minții 192 ~ de limbaj 62 (n. 49), 108, 111, 116, 119, 136 ~ secund 17, 28, 142, 178 L labirint ~ absurd 40, 44, 49, 51, 53 ~ mirabil 35-37, 42, 44-46, 53 idei ~ice 48 (n. 53) lumea ca ~ 36, 51 pustiul ca ~ 36-39, 42-46, 51-54 tipuri de ~ 47-54 libertate 28, 30, 47, 67, 89 (n. 81), 106 (n. 98), 140, 163, 176, 180, 181 ~ de limită 47
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37, 42, 44-46, 53, 74, 141-142 mirum 43, 141, 160 mister 47, 117, 145, 193 (n. 199) moarte 21, 32, 37, 38, 44-46, 54, 90 ~ a Fiului 148, 154
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o deține doar aventura în stare pură, eliberată spre a cuceri lumea celor mari. Un album de familie Tintin se află în centrul unui univers care se extinde, ficțional, cu fiecare dintre episoadele ce se adaugă ciclului său narativ. Dincolo de mirabila vocație de cartograf pe care Hergé o posedă, adăugând noi tărâmuri la imperiul său de hârtie, geniul textelor rezidă și în capacitatea de a umple acest spațiu saturat de aventură și suspans cu o întreagă familie de personaje. Încă o dată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
capricioasă) își au în profesorul Tournesol și Bianca Castafiore corespondenții de bandă desenată. În Tournesol (cel inspirat poate de Auguste Piccard), Hergé omagiază, pe jumătate ironic, pe jumătate serios, capacitatea științei de a lumina și a face inteligibil universul. Cuceririle mirabile ale lui Tintin, ca și bravadele lui Milou sau Haddock, sunt inseparabile de vocația faustică a profesorului căruia nu îi este străină imprevizibilitatea lunatecă a unui Paganel. Castafiore este un Tournesol care se servește de instrumentul orfic al vocii pentru
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de plecare al decolajului ficțiunii. Seria lui Tintin propune nu doar o fabulă a cărei morală vorbește despre necesitatea cultivării binelui și a solidarității, ci oferă și comentariul în marginea unui repertoriu prodigios de obiecte culturale și evenimente istorice. Călătoriile mirabile ale lui Tintin (călătorii care îl duc până către Lună) se intersectează cu călătoriile extraordinare ale secolului XX. Războaiele, revoluția, amenințarea extra terestră, conspirațiile, căutarea de comori, miracolul cinematografului sunt tot atâtea semne în jurul cărora se cristalizează spațiul narativ și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și imprevizibil al ciocnirii cu civilizațiile extraterestre. Speculația ficțională ia ca punct de plecare ipoteza paleo astro nautică (popularizată și în spațiul românesc grație traducerii celebrului volum al lui Erich von Däniken). Și dacă trecutul omenirii este marcat de întâlnirile mirabile și de acțiunile de explorare ale unor emisari ce vin de dincolo de galaxia noastră ? Interogația modifică, radical, lectura pe care știința „ortodoxă” o dă propriei noastre istorii. Departe de a fi ființe divine, prezențele invocate de străbuni ca eroi fondatori
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
între insula Avalon și Brazilia caraibiană familia lui Bantam ar țese o linie de comunicare. Odată eliberate, miturile trec peste ape și istoria ordonată de cronologie nu mai are nici o semnificație. Saga caraibiană a lui Corto este punctată de întâlniri mirabile. În Bouche Dorée, Corto găsește patronul generos care îi finanțează călătoria justițiară în sertăo-ul brazilian, acolo unde bandiții cangaceiros au chipurile violente și halucinate ale celor ce populează filmele lui Glauber Rocha. În confruntarea cu stăpânii de domenii, înfruntare petrecută
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și sălbatic, este întâlnirea cu acest Corn al Africii care se întinde de la Aden până în ținutul Dankali. Ca și Pratt, Corto este sedus de jocul mirajelor și al cruzimii, ca și Pratt, Corto este atras, inevitabil, în vârtejul de întâmplări mirabile care se naște în marginea Istoriei de care se îndepărtează. Și poate că marinarul cu cercel în ureche are în comun cu inițiatorul revoltei din deșert, ciudatul colonel Lawrence, gustul pentru descoperirea universului care se află dincolo de orizont. Atunci când va
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]