604 matches
-
sunt puține studiile de acest fel dedicate subiectului și perioadei), pentru a le încadra în metoda sa generală de lucru, cu argumente de altfel provocatoare. În primul rând, se poate observa faptul că exemplele discutate de Le Goff (în capitolele "Mirabilul", "Spațiul și timpul", "Trupul", "Literatură și imaginar", "Visele") sunt corelate cu cadrul teoretic al prefeței, dar în niciun fel cu amplul studiu final − în sine un bun punct de plecare pentru o abordare diferită a imaginarului, fixată mai curând asupra
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu înaltă poziție și cu influență la curtea domnească a Moldovei, dar și a scrierii lui Gavriil Protul, Viața patriarhului Nifon). Literatura hagiografică adaugă și ea un exercițiu de traducere a substratului istoric în imaginar, mutând definitiv accentul pe reprezentările mirabilului de tip religios (pot fi adăugate aici și scrierile de secol XV datorate lui Grigorie Țamblac). Spre exemplu, aducerea unor relicve sacre avea ca motiv oficial înzestrarea ctitoriilor religioase și obținerea unui protectorat divin; pe de altă parte, chiar înălțarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și pe care o respectă omul medieval - divinitatea însăși −, menține în echilibru mersul lumii (creștine) și relația dintre laic și religios. Summum al modelelor voievodale, Alexandru Macedon − întemeietor de cetăți și civilizator, monarh "elin" convertit la creștinism (!) în urma unor apariții mirabile de sfinți, apărător al credinței, fiu și soț respectuos, autocrat drept, judecător imparțial - ocupă o poziție centrală în sistemul rolurilor emblematice proiectate în imaginarul medieval. Fondator de civilizație, figură foarte populară la nivelul comunității, el dublează într-o oarecare măsură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modelelor simbolice ale puterii, sintetizând, cum am văzut, în figura lui Alexandru Macedon - reperabilă și în literatura curții, și în legendele lumii rurale -, atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria ieroglifică) - și invers -, schemele mitice organizând traseele inițierii, ale întemeierii de civilizații sau ale victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
135-50) nu poate avea decât un puternic rol formativ, fie că supune protagonistul la diverse probe, fie că îi oferă ajutorul, fie că îi arată doar un înspăimântător spectacol al diformului și al grotescului. O alternativă fabuloasă, uneori impregnată de mirabil creștin, mai aproape însă de mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărți de învățătură (mixte în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri. Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
colectiv, în siajul discursului clerical, femeia este așezată mai aproape de diavol decât de bărbat, care se sustrage pe cât posibil de sub incidența păcatului adamic. Aparițiile supranaturale sunt de factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul apocaliptic și fantasticul Alexăndriei, imaginarul puterii nu percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Treptnic până și pe cele mai erudite spirite ale vremii. Ghicitul oferea oricui șansa de a crede că poate preîntâmpina catastrofele, iar purtarea amuletelor (o alterare magică a unor elemente biblice) hrănea speranța de a-ți putea controla norocul. Pentru că mirabilul și miraculosul religios se transformă în magic, după cum călătoriile sfinților misionari (în Dosoftei, Viața și petreacerea svinților) au ajuns să se asemene, prin pitoresc și aventura fabuloasă, cu Alexăndria sau cu legendele hagiografice, în imaginarul colectiv se configurează o realitate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o realitate fantastică inedită. Apocrifele lui Cigala, lui Dorothei de Monembasia sau cele din Paleea historica transferă către imaginar narațiuni și personaje biblice, construite după modelul fabulosului precreștin. Textele sfinte devin, după această metamorfoză, niște basme sau povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu prea ne crapă obrazul de rușine, nouă: liotei noastre, vreau să zic, de atomistici fără Dumnezeu sau de dezastrofizicieni, veseli ca niște spermatozoizi și cu un dar fără pereche al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Ce vrei să spui cu asta, întrebă Vasile Elisav. Nora devea tot mai aprinsă, mai lirică, mai pasională, mai inclementă și mai dură cu inomabila religie a atomisticilor fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
timp, cerându-i Norei, apoi, exemple... — Două-trei exemple! — În ce privință, întrebă aceasta. — Mai și întrebi, răspunse Elisav. În legătură, dragă Nora, cu ceea ce numiseși darul lor, unul fără pereche, al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Vreți exemple, domnu Elisav? Păi, ce alta decât înjosire sunt metaforele, așa-zis, intuitive ale acestor doamne, domnișoare și domni dezastrofizicieni sau atomistici fără Dumnezeu?... De „supa cosmică” Ădin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
din Bagaj sau adolescentul din Întâmplările lui Blecher îi sunt frați buni, globe-trotteri ai propriilor universuri provinciale (Bucureștiul lui Fântâneru este, cu siguranță, un oraș de provincie), evazioniști care nu mai au unde să fugă. Ei deambulează haotic, visând întâlniri mirabile și lansându-se în aventuri improbabile, așteptând să li se întâmple ceva. La fel, naratorul din Circul nostru vă prezintă: își umple zilele trecând de la un program TV la o revistă porno și de la o plimbare în tramvai la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Radu Petrescu, Corneliu Ștefanache etc. În schimb, Th. Codreanu se lasă entuziasmat de imnele lui Ion Alexandru despre care spune că "e o fericită întâmplare pentru poezia românească să fi găsit în Ion Alexandru continuatorul original al lirismului blagian din Mirabila sămânță." Numere în labirint se citește și ca un roman autobiografic. Datele referitoare la viața materială a autorului sunt mai consistente decât în primul volum. Astfel, aflăm că autorul este un truditor pe câmpul educației socialiste, un om al școlii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că aici este sursa de rod, pomii altoiți ai livezii! noaptea nenăscut de mare o lungă copulație în intervalul lumină, priapism și nimfomanie, numele în îngustime și în moștenirea ei, stația electrică de transformare Tîrgu Frumos, fetița bob de fasole mirabil, în teacă roșie, mi-au pus fularul ca să-mi ascundă fața și s-au depărtat, altul răsare cu un băiețel luat pe sus, conexiuni de familie cu iarna uscată, fără zăpadă, a plouat și a înghețat, n-auzi că, științific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și scriitor, Vasile Gh. Popa, primul magistru de limba și literatura română, descoperitorul și îndrumătorul în anii de formare și afirmare a poetului Nicolae Labiș, "buzduganul" generației scriitorilor comuniști și proletcultiști, victimă fragedă și tragică a epocii sale, cu acea mirabilă, admirabilă a sa Moarte a căprioarei, fără de care literatura acelor ani ar fi, negreșit, mai săracă. Și lista acestor nume e cu mult mai abundentă. În universul aceleiași Galerii își află, de pildă, locul ce i se cuvine și simpaticul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Citiți atunci lucrarea “Limba română - Fișe-sinteză pentru învățare și recapitulare”[de Maria Munteanu]. în: TinLib, 7, nr. 1625, 18 aug 1995, p. 4. [128] MAGHERU, DOINA, Implicații didactice ale formei interne a cuvintelor, AUO, 3, 1993, 16-22. [129] MANOLACHE, DOINA, Mirabila Sămânță,,îndem cîteodata spre crudă, spre sacră uimire...”,Tribînv, 6, nr,285-286, 1995, 8. [130] MANOLACHE, DOINA, Pledoarie pentru lectură, Tirbînv, 6, nr.268, 1995, 1, 5. [131] MANOLIU-DABIJA, ANCA. Determinări microși macrocontextuale în lectură, Rezumatul tezei de doctorat Universitatea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pozitive (i negative prin raport noetic. Reuniunea cu zona matriceal( a ideii se realizeaz( prin arcul reflex noetic, de unde (i (n(elegerea unui sens al c(ii spre iluminare a creierului uman prin intermediul sinapselor, a re(elei predominant bazale, (ntr-o mirabil( (nl(n(uire cu semenii, cu lumea (nconjur(toare, a con(tientului cu incon(tientul, a acestuia din urm( ca axis mundi cu informa(ia unic(, creatoare de univers. Coresponde(ele dintre cer (i p(m(nt implic( o infinit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
București, 2009. 1028 Liviu Pendefunda, Mărturisire, Falii 8, Editura Timpul, Iași, 2010. 1029 George Bacovia, Strigoii, Plumb, Litera, 2009. 1030 Ingeborg Bachmann, Cântece în exil, Fără delicatese, Editura Univers, București, 1981. 1031 Victor Hugo 1032 Lucian Blaga, Vreau să joc, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1033 César Vallejo, Zarurile eterne, Heralzii negri, Editura Univers, București, 1979. 1034 Thomas d'Aquino, Summa theologica, Editura Polirom, Iași, 2009. 1035 Nicolae Labiș, Rapsodia pădurii, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1036 Nichita Stănescu, Criză
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1036 Nichita Stănescu, Criză de timp, Necuvintele, Editura Curtea Veche, București, 2009. 1037 Nicolae Labiș, Lupta cu inerția, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1038 Lucian Blaga, Din cer a venit un cântec de lebădă, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1039 Grigore Vieru 1040 Noul Testament, I Cor 15: 36-38, Sapientia, Iași, 2002. 1041 Nichita Stănescu, Poveste sentimentală, Necuvintele, Curtea Veche, 2009. 1042 Paracelsus 1043 Sylvia Plath, Cântec de dimineață, Ariel și alte poeme, Editura Univers, 1980
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1050 id, Rapsodia pădurii, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1051 pentru a parafraza poemul lui Ion Barbu. 1052 Paul Balahur, Încercarea pământului, Anotimpul corăbiilor, Editura Junimea, Iași, 1974. 1053 Lucian Blaga, Umbra lui Dumnezeu, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1054 Liviu Pendefunda, Frenezia de culori, Falii 8, Timpul, Iași, 2010. 1055 referință la metafora folosită de noi în Mnemoclastele poesiei, Editura Junimea, Iași, 1984. 1056 Lucian Blaga, A fost cândva pământul străveziu, Mirabila sămânță, Prut
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Dumnezeu, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1054 Liviu Pendefunda, Frenezia de culori, Falii 8, Timpul, Iași, 2010. 1055 referință la metafora folosită de noi în Mnemoclastele poesiei, Editura Junimea, Iași, 1984. 1056 Lucian Blaga, A fost cândva pământul străveziu, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1057 George Bacovia, Note de primăvară, Plumb, Litera, 2009. 1058 Gaston Bachelard, Les structures anthropologiques de l'imaginaire (red. Gilbert Durand), Dunod, Paris, 1995. 1059 Plinius 1060 Să-ți dea Dumnezeu din roua cerului... (Geneza XXVII
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-a, Leiden, Brill, 1978. 1090 Paul Balahur, Țărm de aur, Anotimpul corăbiilor, Editura Junimea, Iași, 1974. 1091 George Bacovia, După amiază caldă, Plumb, Litera, 2009. 1092 César Vallejo, "Păgână", în Heralzii negri, Editura Univers, București, 1979. 1093 Lucian Blaga, Poetul, Mirabila sămânță, Prut international 1995. 1094 Heinrich Auerbach, Figura, Neue Dantenstudien 5, 1944. 1095 Liviu Pendefunda, Dogmă sau Libertatea Gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 1096 Lucian Blaga, Poeții, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1097 Eugenio Montale (traducere de Liviu Pendefunda). 1098
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Păgână", în Heralzii negri, Editura Univers, București, 1979. 1093 Lucian Blaga, Poetul, Mirabila sămânță, Prut international 1995. 1094 Heinrich Auerbach, Figura, Neue Dantenstudien 5, 1944. 1095 Liviu Pendefunda, Dogmă sau Libertatea Gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 1096 Lucian Blaga, Poeții, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1097 Eugenio Montale (traducere de Liviu Pendefunda). 1098 prin religie nu înțelegem doar exoterismul ci și acea umilă și strălucitoare componentă ocultă a esoterismului, indiferent de forma pe care o ia in cadrul illuminismului, masoneriei sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adevărurile împărtășite de Isus Cristos lor pentru a fi redate lumii (Noul Testament, Ioan 17.17). 1131 Noul Testament, Ion 1.14. 1132 Nicolae Labiș, "Pășesc prin râul subteran", în Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1133 Lucian Blaga, "Ecce tempus", în Mirabila sămânță, Editura Humanitas, București, 1995. 1134 Nicolae Labiș, "Geneza", în Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1135 Noul Testament, 1Cor, 2:13. 1136 Id, 1Cor, 2:16. 1137 Umbert Eco, De la arbore spre labirint, traducere de de Ștefania Mincu, Editura Polirom
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pulvis", în Plumb, Editura Litera, 2009. 1139 Liviu Pendefunda, Piatra nevăzută a sufletului, Falii 9 Poema sufletelor și a pietrei, în lucru. 1140 Paul Balahur, "Cântarea cântărilor", în Anotimpul corăbiilor, Editura Junimea, Iași, 1980. 1141 Lucian Blaga, "Viziune geologică", în Mirabila sămânță, Editura Humanitas, București, 1995. 1142 formula concentrată a rosicrucienilor 1143 Ingeborg Bachmann, "Horă", în Fără delicatese, Editura Univers, București, 1981. 1144 Karol Wojtyla (Papa Ioan Paul al II-lea), În fața magazinului bijutierului, Drama, nr. 1-4:209. 1145 Dante, Paradisul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]