697 matches
-
electiv și principiul participării mirenilor la administrarea Bisericii în raport de 2/3 față de 1/3 clerici. Pe lângă episcop, iau parte la reglementarea, conducerea și administrarea tuturor chestiunilor bisericești, în afară de cele dogmatice și spirituale, nu numai clericii, ci și mirenii. Mitropolitul Nectarie, în conlucrarea cea mai strânsă cu Consiliul Eparhial și cu Adunarea Eparhială, s-a îngrijit, în primul rând, de alcătuirea diferitelor regulamente și instrucțiuni necesare pentru bunul mers al Bisericii. Cele mai importante ar fi: Regulamentul pentru organizarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
acestei conferințe, unii, entuziaști lipsiți de noțiunea istorică a cuvintelor, au vorbit despre un congres ecumenic, alții, reducând din importanța colaborării elementului mirean cu clerul în domeniul vieții creștine, au dificultat faptul că din delegația noastră au făcut parte și mirenii. Conferința de la Stockholm n-a fost un sinod de dogme, de la care să fie excluși credincioșii mireni și nici măcar, după cum susține R. Cândea, nu a fost congres ecumenic. Însă sunt și alte păreri care susțin că „cel mai important moment
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
reducând din importanța colaborării elementului mirean cu clerul în domeniul vieții creștine, au dificultat faptul că din delegația noastră au făcut parte și mirenii. Conferința de la Stockholm n-a fost un sinod de dogme, de la care să fie excluși credincioșii mireni și nici măcar, după cum susține R. Cândea, nu a fost congres ecumenic. Însă sunt și alte păreri care susțin că „cel mai important moment pentru precizarea sensului mișcării ecumenice a fost Conferința de la Stockholm”, având în vedere și faptul că ctitorul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
măcar part-time, urmînd să-L treacă pe state în funcție de îndeplinirea obiectivului la final de sezon. Plebeii peluzelor n-au cum să nu scrie asemenea enormități pe pînză, cînd îl aud vorbind cu atîta ușurință despre Dumnezeu pe întîistătătorul Stelei. Preacucernicul mirean care cu o mînă se închină și cu cealaltă numără banii a spus că mîine, în derby-ul din Giulești, Dumnezeu trebuie să fie negreșit stelist. În replică, fostul ateu de la UTC, preocupat pe vremuri de pregătirea politico-ideologică a tineretului, a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care nici nu ne am fi așteptat vreodată ca Preafericitul să reacționeze la concertele din fluier ale lui Serea, Corpodean sau Tudor. Indiferent cine a condus arbitrajul românesc, penalty-urile neacordate și golurile anulate au rămas în perimetrul laic al fotbalului, mirenii Nicolae (Grigorescu) sau Ion (Crăciunescu) rezolvînd problemele cu mijloacele pămîntești din dotare: mai o reținere de la delegări, mai o iertare lumească, departe de grația divină. Dar semnalul venit dinspre Barcelona trebuie să ne pună pe gînduri. Poate se va arbitra
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Mihai Nistor în cartea sa Fenomenologia sacrului, diferențele dintre ritualurile catolice și cele ortodoxe ar fi următoarele: a) botezul se face prin stropirea cu apă, și nu prin scufundare; b) ungerea cu Sfântul Mir nu se aplică minorilor; c) Împărtășania mirenilor se face numai cu pâine (cu pâine și vin se Împărtășesc doar membrii clerului). Se folosește pâinea nedospită (azima); d) folosirea limbii latine în slujba religioasă. Astăzi, evident, această regulă nu mai funcționează; e) celibatul întregului cler (la ortodocși, el
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
moment că te afli în poezia eminesciană. Casa poetului are deschidere către largul cimitir care se încheie, mai jos, cu biserica Sfântul Ioan (nu e vorba de cea din interiorul zidurilor mănăstirii, așezarea Văratic, sat de călugărițe dar și de mireni, are mai multe biserici). Vă mai amintiți poezia Melancolie: „Bogată în întinderi stă lumea ’n promoroacă / Ce sate și câmpie c’un luciu văl îmbracă;/ Văzduhul scânteează și ca unse cu var / Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar./ Și țintirimul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Buddha, a avut loc la Vaiśălī, și a presupus întrunirea a 700 de arhați. Motivul se pare că a fost acela de a condamna zece practici eretice ale călugărilor din împrejurimi, printre care și aceea de a primi de la mireni aur și argint. Conciliul a condamnat practicile incriminate și vinovații au fost obligați să accepte verdictul. Una dintre cronicile ceyloneze, Dipavamsa , înregistrează faptul că, după condamnarea lor pentru erezie, călugării repudiați s-au retras și au ținut un conciliu propriu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă vor să-i laude cuiva învățătura, ei spun că "a ajuns să se prostească de atâta carte". Asupra lucrului acestuia, în gura Moldovenilor umblă mereu proverbul: "Învățătura de carte-i treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să știe să scrie și să citească, să-și iscălească numele, și să-și însemne în catastif boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii, și dacă mai sunt și altele de felul acesta căci toate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un mobilier și obiecte adesea de o mare valoare artistică, prin cunoștintele fizice asupra efectului luminii, rezonantei cu anumiti resunători - ca în biserica lui Ștefan cel Mare - măreția ei reiese și din arhitectura de detaliu". Că peste toate, preotul și mirenii au fost și toleranți, că n- au căzut în păcat de a face prozeliți, de a vătăma conștiința celor sosiți, se dădea cazul poslușnicilor secui și de alte religii „aduși de episcopi și mănăstiri în jurul lor" care n-au avut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la el masa, salariu de 600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc în loc și se angajau unde le convenea pe timpul iernii și învățau carte copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
34. Golgofta de la Ivănești se contopesc cu Ivănești, 35. Valea Cânepei de la Ivănești se contopesc cu Ivănești; 36. Polocinul-de-Sus de la Ivești se contopesc cu Polocinul-de-Jos, realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
contopesc cu Ivănești; 36. Polocinul-de-Sus de la Ivești se contopesc cu Polocinul-de-Jos, realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
El a reamintit faptul că libertatea de exprimare orală sau scrisă nu era nelimitată, deoarece autorităților civile le reveneau sarcina de a evita propagarea erorilor 115. Sfântul Scaun și episcopii erau cei care decideau ce ziare puteau fi citite de mireni sau seminariști 116. Sfântul Părinte a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în februarie 1879), Papa Leon XIII a participat la o audiență cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a articolelor în care aceștia tratau teme religioase 145. Papa a denunțat dualitatea anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și marchizului de Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-a precizat că existau circa două sute de publicații catolice (a cincea parte din toate titlurile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este o idee frumoasă și salvatoare, fiind zămislită în sufletele mirenilor noștri, iubitori de biserica lor și doritori ai prosperării ei în România pe veci întregită"912. Importanța acordată înființării unui cotidian catolic românesc în capitala țării a fost una majoră, această soluție considerându-se ca "salvatoare" și reprezentând un mijloc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
123 Idem, Enciclica Cum multa sint, 8.XII.1882, nr. 6. 124 Idem, Instrucction Nessuno ignora, 27.I.1902, nr. 12. 125 Idem, Enciclica Spesse volte, 1898. 126 Idem, Nobilissima Galorum gens, 1884. 127 "Este necesar ca un grup de mireni care iubesc Biserica, mamă comună tuturor, ale cărei cuvinte rostite sau scrise sunt o garanție a drepturilor catolicismului, să se dedice activ apărării religiei. Însă, pentru a obține aceste rezultate pozitive, este absolut necesară unitatea în gânduri și fapte. Nimic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
40 de zile după care s-a stins. Cuviosul Pimen i-a cucerit pe toți prin smerenie, blândețe și învățăturile lui care erau tuturor folositoare. De la el au rămas numeroase apoftegme pline de miez din care și călugării dar și mirenii au foarte multe de învățat. Dar și felul lui de a petrece, dosebit de pilduitor fie prin sfaturi, fie chiar prin tăcere de multe ori. A venit de departe un călugăr pentru cuvânt de folos și acesta i-a vorbi
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
mincinoase pe care nu se cade a le ținea și a le ceti drept credincioșii Hristiani". Oricum, circulația cărților de cult nu era liberă încît în Pravila de la Govora (1640) se precizează că nu trebuie să ajungă în mînă de mirean. În Transilvania, în perioada absolutismului luminat din secolul al XVIII-lea, de pe vremea lui Iosif al II-lea, se reformează și sistemul cenzurii, instaurîndu-se instituția centralizată a cenzurii care, în 1781, reduce titlurile interzise de la 5000 la 900. În 1787
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
numele Părintelui Iosif Trifa, inițiatorul pământesc al Oastei Domnului, cum recunoșteau toți ostașii și însuși înaltul ierarh, Mitropolitul Nicolae Bălan, la aceeași Adunare Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului, din 1930. Majoritatea membrilor asociației considerau că era dreptul acesteia, ca mișcare a mirenilor, să posede bunuri materiale pentru realizarea scopurilor sale misionare, asemenea oricăror asociații similare din țară. De drept, din punct de vedere duhovnicesc, Oastea Domnului era sub directa îndrumare a Sfântului Sinod, dar, administrativ, ea avea autonomia ei, care ar fi
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
mai ample. Oastea Domnului vrea o arătură mai adâncă în ogorul Bisericii lui Hristos. În acest sens, ostașii se străduiesc să unească meditația monastică cu acțiunea, cu fapta, în viața de toate zilele. Ei sunt niște călugări în straie de mirean, care vor să trăiască evlavia creștină acasă, adică în mijlocul lumii, al oamenilor de toate felurile, cu frământările și ispitele specifice acestui mediu mult mai vast. Ei își impun, în felul acesta, austeritățile vieții monahale în comportarea și traiul lor. Nu
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
sunt o mărturie vie că poporul nostru ar putea da cele mai frumoase cântări și imnuri religioase.“9 Oastea Domnului a dat naștere unei literaturi religioase cu caracter popular și cult, găsind noi posibilități de exprimare a sensibilității creștine a mirenilor. Profesorul Alexie Al. Buzera, în prefața cărții de cântece religioase „Toată suflarea să laude pe Domnul“, e de părere că la Oastea Domnului trebuie căutat grăuntele de muștar „din care a răsărit și a crescut arborele imnului religios la români
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
copilului începe cu douăzeci de ani înainte de nașterea lui, prin educarea viitorilor părinți“. În lumina acestui mare adevăr, schimbarea trebuie să înceapă din familie, din grădiniță și din școală, sub îndrumarea conștientă, competentă și consecventă a Bisericii și a tuturor mirenilor care înțeleg să se implice în lupta sfântă pentru apărarea și trăirea credinței noastre. E adevărat, lupta nu e ușoară, dar Biserica și credincioșii ei trebuie, prin credință și cu armele de lovire și de apărare pe care le dă
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
celorlalți credincioși din Biserica Ortodoxă. Conform Statutului său juridic și duhovnicesc, Oastea Domnului își realizează scopurile sale prin: participarea activă a ostașilor la serviciile religioase din cadrul Bisericii Ortodoxe; organizarea de adunări religioase, în afara serviciilor cultice, adunări în care preoții și mirenii, care aderă la idealurile acestei Lucrări, explică Sfintele Scripturi, sensul și rostul învățăturilor creștine, spre a realiza transformarea spirituală și morală a tuturor celor care doresc mântuirea; catehizarea copiilor, a tineretului și a adulților; activități cu caracter cultural-religios; lupta împotriva
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]