918 matches
-
de strigoi. Un strigoi puternic erotizat, imprudent și nu atât de malefic pe cât Îi este reputația. De altfel M. Eliade ne atrage atenția, chiar În roman, asupra unui fapt care se situa curent În folclor: deformarea progresivă a experienței concrete, mistificarea, deturnarea sensurilor și a semnelor. Tensiunea fantastică este dată de conflictul dintre cele două lumi care sunt două certitudini. Numai că moartea nu ni se mai pare a fi o irealitate: dimpotrivă, Christina, prin trecerea de la stadiul de fantasmă, de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Ștefan Își dă seama că fără Ileana, fără femeia ursită lui, el nu este „un om Întreg”, „o unitate armonioasă”, este un scindat și Întreaga a doua parte a romanului este romanul mitului tristanian, al căutării erotice. Eroul știe că „mistificare ar fi să cred că aș putea face ceva cu adevărat util În lume, În istorie, fără a o fi găsit pe Ileana. Nu numai că nu aș putea face nimic, dar aș crea confuzii. Ruptura mea interioară s-ar
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
servește la justificarea întreprinderilor și risipelor cele mai nebunești. Când o cale ferată sau un pod au o utilitate reală, este suficient să se invoce această utilitate. Dar dacă nu se poate, ce se face? S-a recurs la această mistificare: "Trebuie să procurăm locuri de muncă lucrătorilor". Acestea fiind spuse, se ordonă facerea și desfacerea teraselor de pe Câmpul lui Marte. Marele Napoleon, se știe, credea că face muncă filantropică punând să fie săpate și umplute șanțuri. El afirma de asemenea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asigurările. Ea nu adaugă nimic nici muncii nici salariului, dar ia din muncă și din salarii în vremuri obișnuite pentru a da, cu pierdere este adevărat, în perioadele dificile. Ca o măsură permanentă, generală, sistematică, nu este altceva decât o mistificare ruinătoare, o imposibilitate, o contradicție care arată locuri de muncă stimulate care se văd și ascunde multe locuri de muncă blocate care nu se văd. Intermediarii Societatea este ansamblul de servicii pe care oamenii și le oferă în mod forțat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Cu siguranță am vrea toate acestea dacă ar fi posibil. Dar este acest lucru posibil? Iată chestiunea. Nu putem înțelege ceea ce desemnăm prin stat. Credem că există, în această personificare perpetuă a statului, cea mai ciudată, cea mai umilitoare dintre mistificări. Ce este acest stat care ia asupra sa toate virtuțile, toate obligațiile, toate generozitățile? De unde ia aceste resurse, pe care îl provocăm să le răspândească în binefaceri asupra indivizilor? Nu de la indivizii înșiși? Cum pot oare aceste resurse să crească
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
după emiterea monedei de hârtie și deprecierea acesteia, echilibrul valorilor s-ar face instantaneu și cu o simultaneitate perfectă, în toate lucrurile și în toate punctele teritoriului. Măsura ar sfârși, la fel ca în salonul jucătorilor de cărți, printr-o mistificare universală, de care ar fi mai bine să râdem privindu-ne unii pe alții. Dar lucrurile nu se petrec astfel. Experiența a fost făcută și de fiecare dată când despoții au alterat moneda... Cine propune să se altereze moneda? Ei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această privință, mi-a mărturisit într-o zi, când avea 16-17 ani, sânt ca orbii din naștere cărora nu le poți explica ce sânt culorile." De la aceeași vârstă, cred, a început să mă iubească senin, dând la o parte straturile mistificărilor induse, descoperindu-mă, așa zicând, pe cont propriu. Am așteptat ani de zile cu înfrigurare această clipă, îngrozit de ideea că m-ar putea repudia, că m-ar putea strivi sub povara reproșurilor, dar și încrezător în puterea de discernământ
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cari îndrăznesc la noi a "face literatură". Deja atunci am spus că un domn semnat {EminescuOpIX 433} N. Rozescu mistificase redacția "Romîniei literare" cu articolul "știința în secolul al douăzecelea". Iată că acum "Romînia liberă" ne descoperă și taina acestei mistificări. [7 octombrie 1877] ["CORESPONDENȚA POLITICĂ" CUPRINDE... "] "Corespondența politică" cuprinde o lămurită dare de samă despre starea lucrurilor dincolo de Dunăre. O schimbare hotărâtoare - zice ea - mai că nu se poate aștepta înainte de a sosi iarna. Aceasta o zic chiar oamenii competenți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acest principiu fundamental s-au tras apoi cu intențiune concluziuni false nu trebuie s-o mai pomenim, căci altfel publicul n-ar fi până azi în eroare în privința adevărului. Tocmai în concluziuni false și imposibile, în răsuciri a vorbelor, în mistificare, c-un cuvânt în rea - credință consistă gloria celor mai mulți dintre contrarii lui Maiorescu, căci într-astă privință suntem în genere foarte inventivi. Așa, s-a zis că cere egala îndreptățire a jidanilor (fiind justă). Dar nu-i adevărat c-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
probă irecuzabilă nu numai că românii trăiau pe atunci în aceste locuri, dar că aveau un stat {EminescuOpIX 510} organizat, cu aristocrația sa, cu biserica și instituțiunile sale monacale, așa cum ni apare în istorie cu un veac mai în urmă. Mistificarea merse și mai departe. Cunoscutul[ui ] Roesler, care nu îngăduie românilor să trăiască în țărele de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne a admite că acea mănăstire Stăneștii din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în catagrafia din 1845, cea mai aproape de realitate dintre toate celelalte întocmite până la această dată. Nu este exclus ca amestecarea datelor și numelor să se fi făcut în mod deliberat, de către autoritățile sau dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de acest fel fiind un mijloc de apărare pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
important în susținerea supremației masculine în literatura cavalerească. Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin idealizarea dragostei și a căsătoriei, cer complicitatea cititoarelor feminine cu ideologia tradițională a genului.”38 Personajele feminine ocupau de cele mai multe ori poziții secundare, aveau un rol de fundal, marginal, pe lângă erou, necesare în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 208. 338 Ibidem. 339 Susan Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, p. 20. 340 Ibidem, p. 21. 107 predică, confesiunea femeii se dorește instructivă și demonstrativă pentru soțiile neinițiate în tainele mistificării și ale trădării în spațiul conjugal.341 Este ceea ce s-ar putea numi o predică burlescă, „sermon joyeux”342 sau „sermon for carnival” (predică carnavalescă) 343 . Discursul târgoveței stârnește buna-dispoziție, cu toate că face acuzații grave la adresa misoginismului vremii.344 Dacă bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
important în susținerea supremației masculine în literatura cavalerească. Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin idealizarea dragostei și a căsătoriei, cer complicitatea cititoarelor feminine cu ideologia tradițională a genului.”38 Personajele feminine ocupau de cele mai multe ori poziții secundare, aveau un rol de fundal, marginal, pe lângă erou, necesare în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 208. 338 Ibidem. 339 Susan Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, p. 20. 340 Ibidem, p. 21. 107 predică, confesiunea femeii se dorește instructivă și demonstrativă pentru soțiile neinițiate în tainele mistificării și ale trădării în spațiul conjugal.341 Este ceea ce s-ar putea numi o predică burlescă, „sermon joyeux”342 sau „sermon for carnival” (predică carnavalescă) 343 . Discursul târgoveței stârnește buna-dispoziție, cu toate că face acuzații grave la adresa misoginismului vremii.344 Dacă bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ușura, dar și de a orienta percepția socială a diverselor fenomene. Războiul informațional a intrat Într-o etapă nouă odată cu apariția mijloacelor tehnice moderne de difuzare informațiilor, radio și televiziune. Au fost lansate programe speciale de „război psihologic” axate pe mistificarea informațională a transmisiilor și subordonarea mesajelor acestora unor Ținte ideologice și sociale precise. Extinderea pe orizontală și pe verticală a surselor de informare massmedia a făcut ca știrile să se transmită ca un fel de publicitate. De asemenea, sau rafinat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
însă reacții adverse. Încă din 1985, Monica Lovinescu sesizase la istoricii din exil o incoerență conceptuală dăunătoare, dublată uneori de atitudini excesiv pasionale, care aveau să se perpetueze și după căderea regimului Ceaușescu: "nu miturile sunt aici în discuție, ci mistificările, falsurile, legendele [sic!] istorice. Intervențiile interesante, deși Mihnea [Berindei] e prea pătimaș filoturc, punând în discuție nu numai "victoriile" românești (cad Călugărenii, cade și Rovine), ci și atitudinea populației față de turci, pe care uneori i-ar fi preferat autohtonilor: impozite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cel mai de temut al lui Dickens să-i propună publicului larg o altă perspectivă, e drept că presărată din belșug cu aluzii la moralitatea claselor superioare din glorioasa Anglie, a relației maritale Ivanhoe Rowena (și a cavalerismului, cu toate mistificările lui) din nu mai puțin celebrul roman istoric al lui Walter Scott? Thackeray era îndeosebi nemulțumit de convenționalitatea personajelor lui Walter Scott și de finalul care nu mai produce nici o surpriză. Care, plauzibil și fad, o condamnă pe Rebecca, "o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aibă o imagine globală a fenomenului, deoarece, adeseori, veștile bune nu se vând. Am observat că presa furnizează o imagine nerealistă a fenomenului de criminalitate românească. Ce putem să facem într-o astfel de situație? Să ne resemnăm în fața acestor mistificări continue? "Nivelul de delincvență al românilor din Italia este mult mai mic decât al altor comunități. Diferitele sondaje și alte analize au demonstrat că, din păcate, percepția italienilor nu este în conformitate cu aceste date. Acest lucru înseamnă, în mod evident, că
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
celelalte condiții (numărul membrilor, selecționarea lor, funcțiile etc.) trebuiau să fie coordonate cu cea a conspirației”. Or, clișeele propagandistice, prin care „intrarea în ilegalitate” la 19 decembrie 1924 a PC(d)R, consecință a aplicării legii Mârzescu, înseamnau de fapt mistificarea realității. Din moment ce condiția ființării Partidului Comunist era de a acționa subversiv, ca după reguli bolșevice să facă „revoluție”, într-un stat care își dorea stabilitate și legalitate, era evident că o asemenea organizație nu putea rămâne pe scena politică românească
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de emigrare. Povestea programelor TV de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un film despre construcția socialismului și a omului nou. Povestea deșertificării culturale, a distrugerii și a mistificării adevărului despre întreaga creație cultă românească: "În era comunistă, peste 8000 de titluri de cărți și de autori au fost scoși din circulație pentru aproape 50 de ani, după ce au fost definiți ca fiind mistici, fasciști, anticomuniști, autoritariști, naționaliști etc.
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de studiat conform rigorilor științelor sociale. Primordialismul, spun cei doi, "sugerează că aceste legături emoționale, afective nu sunt născute în interacțiune socială, ci se găsesc cumva implicit în înseși relațiile (de rudenie sau etnice) existente. Acest fapt conduce la o mistificare a emoțiilor, la o desocializare a fenomenului" (Eller și Coughlan, 1993:192). Pentru o prezentare succintă a altor autori care aduc critici asemănătoare, vezi Allahar (2001:202-4). Printre autorii care preiau în ultima perioadă tezele esențialiste, combătând criticile, se numără
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
electoral: fundația → doctrina, zidurile exterioare → discursul "adevărului convenabil" (discurs publicitar), construcția internă → discursul puterii și împrejurimile → discursul polemic. După cum se observă, discursurile politice (electorale) presupun o adevarată industrie a modelarii, unde un rol important îl joacă combinația între tehnicile narative, mistificare și mobilizare, ingrediente esențiale ale mitului și arhetipului (premisa culturală a persuasiunii Larson [2001] 2003: 254). Acesta are o dublă funcție: pe de o parte, poate controla reprezentările comune ale diferitelor grupuri sociale, pe de altă parte, este ingredientul perfect
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
luate în discuție, dar atent, ținând seama după cum ne ave rtizează, că în tot ce s-a scris ani de zile „despre mai marele de la răsărit și despre cei care i au hărăzit hotarele, s-a făcut și multă, multă mistificare.ʺ Așadar, capitolul „Scandinavii întemeiază sta tul rusʺ face dovada că mult mai târziu decât puternicul st at a l lui Burebista și Decebal, deabia în secolul al IX-lea după Hristos, pe la anul 900, mult mai târziu de la contopirea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atmosferă, aducând totodată nefericitului erou lovinescian un serios prejudiciu de imagine printre locuitorii patriarhalului târgușor moldovenesc. Într-adevăr, situându-se imediat în vecinătatea memoriilor (și cronologic, și estetic), (auto)biografia lui Bizu era sortită să eșueze atât ca narațiune mimetic-realistă (mistificarea e vădită), cât și ca operă de ficțiune stricto sensu ("romanțarea" nu reușește decât pe jumătate). De aici vine și insatisfacția agronomului, care mărturisește că intenționa să-și încredințeze povestea propriei vieți ("vasul" sufletului) unui scriitor ideal, plăsmuit pe de-a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]