1,977 matches
-
din Arad, urmărind astfel introducerea limbii române în administrație și în școli. Anul 1867, cu toate evenimentele sale aduce îndepărtarea acestui mare român din fruntea orașului și al județului Arad. La numai 43 de ani, timp în care s-a mistuit ca o flacără, încălzindu-i și luminându-i pe cei din jur, Gheorghe Popa de Teiuș, gândind și pe patul suferinței la emanciparea națională și spirituală a românilor, se stingea din viață în martie, 1867. Și acum, când scriu aceste
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MORMINTE ŞI SPINI...) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366663_a_367992]
-
VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda mea. Sunt osândit dacă nu primesc și sunt osândit dacă primesc, căci cine a fost vreodată "vrednic"să fie atins de dumnezeiescul Foc și să nu fie mistuit? Încă o dată, din această capcană nu există scăpare prin intermediul judecăților omenești atunci când folosim pentru dumnezeieștile Taine criteriile, măsurile și raționamentele noastre omenești. Este ceva înălțător și înspăimântător, din punct de vedere duhovnicesc, în conștiința liniștită și curată cu care episcopii
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
strop din Marea Mea Singurătate... Veniți, veniți, vă fac Nemuritori! Își zise calm: Iar trecu timpul... E Sacra Zi. A patra zi de joi Când se cutremură chiar și Olimpul De cele ce se fac aici la noi! ... Iar focul mistuie semințe De cânepă, de in spre desfătarea Acelora veniți plini de dorințe Sperând să își prezinte azi lucrarea. Cu pieptul plin, vor învăța secretul Îmbălsămării geților cu Nemurire... Dar peste toți, Mai tare-i tot Profetul, Artistul cu desăvârșire! Zamolxis
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
dirijor... XI. VIAȚA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2040 din 01 august 2016. Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului, mereu încuiate, mereu pe picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună alteori pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... ... Citește mai mult Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului,mereu încuiate,mereu pe picior de plecare,niciodată pregătiți pe deplin...ne mistuim în iubiri de o clipăfăcând din ele verbe la trecut,ne înălțăm din căderiînvățând singuri ce-i zborul,ctitorim în cenușă zidiricu noi înșine în temelii,înflorim din rădăciniși rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două parantezene conjugăm
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
largi, din oricare din extremități, le vezi pe toate aliniate, cu un zoom puternic. Explicația diferenței dintre arhitecturile celor două metropole am găsit-o tot în istorie. Sistematizarea Londrei a fost imperios necesară după marele incendiu din 1666, care a mistuit două treimi din oraș. A fost însărcinat cu asta Charles Wren, un arhitect celebru la vremea lui dar, în mod evident, era mult prea devreme pentru a respecta rigorile științei moderne. În schimb, sistematizarea Parisului a fost efectuată două sute de
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
sufletească, purtată pe pieptul acestei doamne gingașe, emotive, frumoase, inteligente, cu fluviu de bunătate curgând prin estuarul ei spiritual. E necrezut de dârză în principii pentru că ea vede cu ochii conștiinței și vorbește cu gura inimii, nu exprimă ceea ce se mistuie în umbra sufletească, iar pentru ea, calea e aceea pe care o vede, nu aceea care i se sugerează, așa cum, într-o logică inversă, pentru cel fără ochi, orbirea e vedere! Cristina Țopescu e o luptătoare, în înțelesul cel mai
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
uniformă cu miracolele cosmosului! Din stăpânirea domnilor, boierilor și podgorenilor istoriei, în grija societății Cotnari, vinul acesta e într-un strop din pahar, cât într-o seamă de doctorii! Paharul de Cotnari e frate cu mirabilul cântec pe care-l mistuie și-l suie ca ser și sevă la inimă, frate, de asemenea, cu poemul alcătuit din plămadă cu vin și cuvânt! În pahar, vinul Cotnari e soarele dezagregat, din care meșterii Renașterii au lăcuit vitraliile catedralelor; în suflet, vinul Cotnari
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
Țara intrase în mâinile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ale Anei Pauker și alor lor, după ce Europa fusese trecută prin dezastrul înrâurit de steaua de pe Kremlin. Din însemnările făcute de Regina Maria, în cărțile biografice ale Sale, se străvede îngrijorarea care îi mistuia pe ea și pe Regele Ferdinand, neputincioși a clinti nimic din tragedia prin care trecea poporul rus cotropit de Lenin și culminând cu executarea cumplită a familiei țariste ruse. În faptul rostogolirii dramatice a valurilor istorice, venise rândul Regelui Mihai
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
fost totul! Mort nu mi-a plăcut niciodată! Am circulat între râs și surâs cu un funicular nevăzut al candorii. În genunchi am plâns, în genunchi m-am rugat! Uneori am râs cu lacrimi de rouă, alteori m-am lăsat mistuit de Cuvânt. De moarte mi-e teamă și-acum. De veșnicia ei, niciodată! Ceea ce este viu în mine a murit la nașterea ploii. Ceea ce este mort în mine va înflori pe-nserate.” Ilustrațiile realizate de Damian Petrescu sunt cele care apropie
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Toate Articolele Autorului Clipe de viață Motto:„Și ce a mai rămas din strălucirea noastră de atunci? Din destinul nostru intergalactic de stea? O amintire pe bolta unei lumi, iar aici două suflete care se caută etern pentru a se mistui, pentru a arde în neputința acestei deșertăciuni, la fel ca și atunci când eram o stea.”( Sorin Cerin ) Familia e o corabie ce plutește pe “oceanul vieții”, ocean plin de pericole: vânturi potrivnice, furtuni ce se stârnesc din senin, stânci ascunse
FAMILIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365771_a_367100]
-
tine, de unii poate nici nu am auzit, până la, iată, Gabriela Ana Balan - să mă crezi că nu e lipsă de modestie trecerea numelui meu, ci uimire! - să încerci să expui dorul care, se vede în tot ceea ce faci, te mistuie și îți dă putere.Ne definești, te rog, acest dor? L.D.: Întrebarea vine ca o coincidență a unui interviu dat, cu câteva luni în urmă, domnului Nicolae Băciuț, director al Ministerului Culturii din județul Mureș, și am zâmbit, amintindu-mi
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
lacrimile sfinte/ Ce-au ferecat trecutul într-o carte?” (A câta oară?) Poemele te cuceresc prin sinceritatea textului și asumarea trăirii personale. Din asemenea stări, un singur lucru te poate salva: „Doar dragostea ne e eternitate/ Iar focul ei ne mistuie nespus” (A câta oară...) Fiecare om își cântă iubirea în felul său. Uneori, fără cuvinte. Câți oameni, atâtea voci care ilustrează sentimentele în mod sincer, curat. Aici nu încap minciuni, falsuri, mistificări. Se poate lesne constata la această tânără poetă
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
cetății care, la îndemnul conducătorilor cetății, se răzvrăti, generând revolte. Atunci cohortele romane nu stătură mult pe gânduri și primiră ordin să nimicească orașul, ca răzbunare la tentativa de nesupunere. Astfel, cetatea creștină, ca și câteva sate din jurul ei, fură mistuite în flăcări. Ca să fie mai siguri că locuitorii fugiți nu se vor întoarce în oraș, soldații romani dărâmară și pârjoliră cetatea din temelii. Jale mare fu în Armenia în acele zile triste. Cei care scăpară de reprimarea romană o luară
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
se ridice, și-l așeză pe o laviță de lângă o cișmea. Apoi îi ceru să stea acolo liniștit până revine ea, cât timp va fugi acasă, spre satul ei, să revină cu ajutoare. Ca prin minune, satul ei nu fusese mistuit de cohortele romane, deși se alfa foarte aproape de cetatea dărâmată. Fugi cât putu de repede spre casă, chemă părinții, și cu încă vreo doi vecini creștini din sat, care ieșiră să dea ajutor ostașului roman rănit. Îl regăsiră tot acolo
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
fratele tău mai mare! Și când voi auzi că ai devenit un brav comandant în oștirea tatălui tău atunci îți voi da de soție pe fiica mea cea dragă! Astfel rosti Împăratul Răsăritului! * Nu e iubire, ci foc nestins, ce mistuie inima fiului cel mare al Împăratului Tătarilor, care cutreieră întinsele pustiuri mai repede ca vântul și ca gândul, călărind pe calul lui cel alb, abia atingând pământul! Însă de la țărmurile stâncoase ale mării Sudului până la întunecatele păduri din Nord, era
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Iar pe creasta acelui gurgan au sădit vreo zece, ba douăsprezece pini. Iar peste gurgan și peste pini rotesc neliniștiți vulturii cei semeți ai stepei care, plutind în cercuri largi și încete, prevestesc sfârșituri de vară, ori focuri roșii ce mistuie satele de la orizont... * Dar fiul cel tânăr al Împăratului Tătarilor, înconjurat de prietenii săi devotați, se întoarse zburând spre casa tatălui său, acolo, în ținuturile cele dragi ale împărăției sale, cu câmpii înverzite, grădini pline de rod și copii zburdând
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
un pilot adevărat ai nevoie de cer, de spațiu, de timp bun de zbor și de fereastra cerului larg deschisă. De măiestria unui șoim ce-și unduiește aripa în oceanul imens al înălțimilor. Iar dorința aceea, de dincolo de tine, te mistuie până la nimicirea temerilor ascunse în suflet și te ajută să reverși pe scara norilor alte și alte mișcări executate cu degetele prinse de manșă. Când dorința pleacă din tine nimic nu o poate opri: devii o forță de nestăvilit și
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE- PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351916_a_353245]
-
în toată vremea vieții”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit loc? Sfinții erau foarte grijulii: permanent se gândeau la dobândirea împărăției veșnice, iar grija aceasta era uneori istovitoare, căci îi mistuia. Sfântul Pimen, fiind pe patul de moarte, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?”. „Am făcut ceea ce am putut, dar știu eu că voi ajunge la Dumnezeu?, se întreba avva Pimen
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
purtat de gând în lirica șoaptei interioare, în susurul cosmosului intim, în firul liniștii ce-i leagă fibrele spiritului. Floarea folclorului dobrogean, artista Floarea Tănăsescu pare neîncetat înfiorată, numai gând, numai scumpă și rară tăcere, numai teamă de a nu mistui cu lăcomie liniștea și meditația, în vorbe tari și invadatoare peste armoniile cerești ale sunetelor fine și melodioase din care se însuflețește cântecul. Este culegătoare, cercetătoare și interpretă de muzică folclorică, este deopotrivă primul și dreptul dintre exegeții săi și
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
răutate. Ce să-mi povestească el mie? Ce legende are să-mi spună dacă vrea să mă rupă de ceea ce-mi doresc? Cine e el? Un moșneag ca atâția alții, fără nume, fără personalitate, incapabil să vadă focul care mă mistuia de ani buni. Eram revoltat și m-am dus la tata să mă descarc. - Chiar crezi că oamenii ăștia văd altceva decât ceea ce vezi tu, eu sau oricare de aici? Trezește-te fiule și nu mai crede în basme, că
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
decât să se inspire din ceea ce Moise a scris în cărțile sale despre Dumnezeu, pe baza viziunilor ce le-a avut. Psalmii sunt rugăciuni, cântări de laudă sau cereri adresate acestui Dumnezeu revelat în rugul de foc ce nu se mistuia, sau pe Muntele Sinai în mijlocul fulgerelor și al tunetelor, ori în stâlpul de foc și norul luminos care i-au călăuzit pe evrei în toată vremea rătăcirii prin pustie. Acesta este Dumnezeul nostru - va mărturisi psalmistul - care a încheiat legământul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
au zburat și ele odată cu frunzișul toamnelor. Multe oale s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Toate Articolele Autorului Ești perversă de cuminte, Ca măicuța preasfioasă Care-n gesturi și cuvinte Pudică, evlavioasă, Pocăită în credință Nu exprimă și nu cere Decât spirit, nu dorință De păcate în plăcere Și pe cât de inocentă Pe atât de mistuită De dorință indecentă Obsedată de ispită... Ești cuminte de perversă Ca o floare carnivoră Ce-n capcana-i intromersă Prinde, strânge și devoră Cu extaz insecta vie În vaginul ei floral Și-n carnala agonie A sărutului fatal Ce în
IUBITA MEA CA O MĂICUŢĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351347_a_352676]
-
să mă întorc și să-mi sărut nevasta, să-mi mângâi copii, să-mi pun capul în poala mamei : (jeluindu-se) eu nu am avut răgaz în truda mea, Doamne, de aceea a trebuit cu tot dorul, care m-a mistuit și durerea care m-a ars, să rabd totul, ca să trudesc acolo departe de ai mei, în pustiile creației și ale spiritului. (încercând să se ridice) Vinovat ești tot Tu, Doamne, căci puteai să mă ajuți, și nu m-ai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]