585 matches
-
Învierii. Câtva timp am crezut că mi s-a părut că am auzit bătăi și strigăte de durere. Apoi m-am convins că pe măsură ce noi cântam ele scădeau în intensitate și se depărtau ca și cum un vânt potrivnic făcea ca flăcările mistuitoare ale unui incendiu să se abată de la un obiectiv periclitat. Mai târziu am înțeles că Dumnezeu, printr-o hotărâre trimisă de sus, oprise martiriul care trebuia să aibă loc în noaptea Învierii Lui. Am rămas liniștiți la locurile noastre până
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
În perioada aceea, Iorga scrie în "Adevărul ilustrat": "... critica literară nu are nici o valoare dacă nu constituie o simbioză între critic și cel care creează respectiva bucată literară, mult mai importantă fiind dragostea, o dragoste de artă naivă, copilărească și mistuitoare"85. Putem sesiza aici făcîndu-și apariția contururile Sămănătorismului. Relația lui Iorga cu Caragiale s-a stricat. Marele scriitor satiric era puțin angajat după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent politic sau partid. Critica lui estetică a scenei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ioan 6,53). Sfântă Împărtășanie este hrană duhovniceasca oferită în dar omului pe pământ, care desăvârșește iertarea păcatelor spovedite și ne unește cel mai mult cu Dumnezeu. De aceea să o primim cu mare evlavie și credința că este foc mistuitor care curăță doar pentru cei vrednici, iar pe cei nevrednici îi arde și-i osândește . Următoarele sunt efectele harice ale Sfintei împărtășanii: ne iartă păcatele mărturisite la duhovnic ne dă Duhul Sfânt la botez ne ajută să înlăturăm patimile, ne
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cruță” „noi nu ne iertăm/ ardem (...) cu cruzime în văpăi”. Blaga consideră că omul este un Dumnezeu pe pământ, dar Dumnezeu nu e om în cer. Singură, divinitatea poate controla focuri fără ca să se mistuie, dar oamenii trăiesc o iubire mistuitoare, unul prin celălalt, și ard cu „o altfel de ardoare”. Agape, iubirea lui Dumnezeu și iubirea de Dumnezeu nu este mistuitoare, ci ea este adevărata cale de potențare a misterului, de coborâre în mister. Adevăratul sens al lui „agape” se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu e om în cer. Singură, divinitatea poate controla focuri fără ca să se mistuie, dar oamenii trăiesc o iubire mistuitoare, unul prin celălalt, și ard cu „o altfel de ardoare”. Agape, iubirea lui Dumnezeu și iubirea de Dumnezeu nu este mistuitoare, ci ea este adevărata cale de potențare a misterului, de coborâre în mister. Adevăratul sens al lui „agape” se dezvăluie în ultimul capitol al Evangheliei Sfântului Ioan, în care Iisus îl interoghează pe Sfântul Petru referitor la dragostea acestuia față de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
-și aproape ochii, și Eva nu înțelese veselia frenetică a gazdei care gusta toată această ieșire animalică. Târziu, în stradă, văzu chipul prietenului ei. Era parcă altul. Dansul și toată orgia îl făcuseră fericit. Avea în ochi o febră neagră, mistuitoare, palmele îi asudaseră, era ca niciodată frumos"6. Pentru o clipă, Sodoma și Gomora burgheză se află în fața ochilor Evei, dar pentru că nici acum brutalitatea spectacolului nu-i relevă sensul, Pavel îi oferă amănuntele suplimentare ale inițierii sale homoerotice, unde
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Sodoma și Gomora burgheză se află în fața ochilor Evei, dar pentru că nici acum brutalitatea spectacolului nu-i relevă sensul, Pavel îi oferă amănuntele suplimentare ale inițierii sale homoerotice, unde maeștri îi sunt Gide, indirect, și Monseniorul Ghica, direct. Este ceva mistuitor și ascuns, ceva interzis, ceva care întrece totul în voluptate... "Cum adică? Fă-mă să pricep"... "Nu trebuie să pricepi". "De ce?" "E periculos...". Pe urmă îi povesti lucruri înspăimântătoare despre gelozii între bărbați, despre vânătoarea inocenților și coruperea lor. Îi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aici abundența termenilor care-i sugerează diafaneitatea și caracterul fragil al imaginii sale, vedenie sau subiect al unei reverii solitare, Eumene e o proiecție a unei zeități lunare a naturii ("Ochii ei semănau cu oasele, cu izvoarele -/ pletele cu neguri mistuitoare"). Deși, la o primă vedere, imaginarul pare comun, impresia de prospețime este dată de asocierile inedite. ("Vor trece, amintindu-mi floarea numelui tău,/ Pașii soarelui./ Și-n noaptea cenușie, faclă vie,/ Înspăimântă sicriul depărtării", Noaptea geniului). Solarul, raționalul devin veșnică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atașamentului 219. Într-o clipă de rară sinceritate, doamna de Burne, conștientă de incapacitatea să de a iubi, refuză chiar să joace această comedie 220. Pariziana înlocuiește pasiunea cu ambiții și capricii 221. Dragostea modernă nu mai este un foc mistuitor, este o construcție bine montată și libera în opțiuni 222. Marile iubiri nu fac parte din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” comentariu Romanul „Ultima noapte de dragoste...” a apărut În anul 1930, după o Îndelungă elaborare, trecut prin mai multe stadii de creație. Despre elaborarea romanului, autorul spune că: „A fost o ardere continuă, mistuitoare, În care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârșită după luni și luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze În băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav În pat pentru multă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lupta pentru supraviețuire Într-o existență unde peștele mare Înghite peștele mic. Lumea e simbolizată de acest univers, unde peștii se Înghit unii pe alții; Iona Însuși este un pântece de pește. Încercând să se elibereze, el spintecă pereții mistuitori ai șirului neșfârșit de pești, Într-o succesiune concentrică, sugerând că eliberarea dintr-un cerc al existenței este posibilă numai prin Închiderea În altul, Îeșirea din limitele vechi, Înseamnă intrarea În limite noi („toate lucrurile sunt pești”). Metafora peștelui este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descoperă până la urmă că existența se consumă În limitele unui univers piscicol, unde peștii se Înghit unii pe alții. El Însuși este un pântece de pește. Încearcă să se elibereze din acest univers și constată că este instrumentul sfârtecării pereților mistuitori ai peștelui: „Și În loc de mine sunt tot o unghie, una puternică, neîmblânzită, ca de la piciorul lui Dumnezeu. O unghie care sparge Încălțămintea și iese afară În lume ca o sabie goală”. Unghia reprezintă o detașare de regn (Jaspers), acțiune conștientă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și mai ales nevoia de comunicare cu ceilalți, sentimentul solidarității, dorința de libertate. Toate acestea nu sunt iluzii deșarte, imperative ale ființei superioare. Iona caută ieșirea din labirint, Întruchipând asaltul umanității Împotriva tiraniei tăcerii prin săparea de fereste În pereții mistuitori ai peștilor, simboluri ale orizonturilor deschise În zidurile necunoscutului. Instalarea unei scânduri În mijlocul mării, așa cum visează Iona, e un simbol al statorniciei. Eroul are revelația purtării originare a arhetipului primordial matern. Lumea este o perpetuă (re)naștere, motivul străvechi, opus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din colțul străzii la spectacolele extraordinare din sală, precum și conștientizarea publicului că arta reprezintă un mijloc important de luptă împotriva consumului de droguri. Sub egida CIADO se desfășoară o gamă largă de activități menite să prevină și să combată fenomenul mistuitor al consumului de droguri. Consider că numai printr-o bună conlucrare a instituțiilor abilitate ale statului cu cele din sectorul neguvernamental se va ajunge la dezvoltarea unor servicii de calitate menite să prevină și să combată. Sincopele de la nivelul colaborării
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
joacă, te învăluise într-o rază și apoi, de sus, te dăruise lumii și mie"*. La o lună după moartea copilului, mama încredința jurnalului aceste câteva versuri în care exprimă dorința aproape mistică de a-și revedea fiica, acest Sehnsucht mistuitor și trist: "O cine-mi va reda brațele tale mici, tonul vocii tale minunat de blând? Cine-mi va reda sărutul tău și cântecul tău limpede de pasăre? Cine-mi va reda cuvintele de iubire, pasul ușor al piciorușelor tale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un timp foarte scurt mai multe victime decât orice război. Pe lângă aceste calamitați marile războaie, revoluțiile, revoltele locale, cutremurele, tsunamiurile, taifunurile, cicloanele, luptele interetnice, cele religioase sau cu pirații au completat dezastrele de pe scoarța terestră cu un altfel de foc mistuitor decât cel din adâncul Pământului. Și totuși cei care supraviețuiesc reușesc să învingă durerea și să lupte împotriva a tot ceea ce i-au făcut să sufere. Timpul acoperă cu uitare în drumul lui toate catastrofele, atrocitățile sau nelegiuirile. Generații după
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de fotbal, când mai nestatornică, cu vânturi iuți și înnorări temporare. Bărbații mergeau uneori pe stadioane la meciurile de campionat sau admirau voleiul feminin în încăperi largi și înalte, ticsite de o lume în căutare continuă de senzații și emoții mistuitoare. Femeile își manifestau cu volubilitate îndatoririle de gospodine și susținătoare perpetue a modei vestimentare. Doar pensionarii, adunați în mici grupuri, se căinau că nu mai plouă odată să crească grâul. Și aveau dreptate, era parcă o înciduare a vremii, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și apa se dezlănțuie stihial, Hameleonul are viziunea unei făpturi groaznice, “la chip ca șopârla, însă cu mult mai mare și mai groasă”, care mânca jăratec. “Foamea în mață (scornindu-i-se)”, Hameleonul mănâncă și el, lacom, jăratec (simbolul focului mistuitor al lăcomiei) fără să bănuiască consecințele. Salamandra îl sfătuiește să bea, pentru a stinge “mare arsura mațelor”, ouăle șarpelui numit “ohendră”. însă răul proliferează grotesc în măruntaiele Hameleonului și “embrionați puii ohendrei după a lor fire pântecele îi fărâma și
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
unor locuri, nume și imagini, de la Mary/Marie, la grădini, biserici, ape și, în sfârșit, mare. Imaginile sunt în general sumbre, cât mai nepoetice cu putință: oase, șobolani, cadavre din care cresc muguri, șanțuri și prostituate, țeste ce rânjesc, sete mistuitoare, istoria pierdută în neant, prezentul irosit, viitorul mânjit de urâțenie. O mică insulă de iubire se pierde și ea (episodul fetei cu zambile), rămânând singurul fragment de dragoste din poezia lui Eliot, dacă nu punem la socoteală dedicația la piesa
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
erotice, după cum observă criticul, din sîn izvorăsc și anume: nurii, blîndețea și dulceața. Eugen Simion cercetează la primii noștri poeți figurile erosului bolnav, humusul din care se corporatizează conștiința lirică. Primii noștri stihuitori sînt într-o permanentă ardere, supuși focului mistuitor al iubirii, plini de oh-uri și suspine. Pentru a-și cuceri aleasa inimii întregul univers este erotizat. Dorind să impresioneze, să-și afle loc în inima celei crude, aflat în lungă priveghere își afirmă jalea și dorul, dar și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dominic Matei, o experiență care presupune ieșirea din timpul universal și intrarea într-un timp personal, unde își reîntâlnește vechii prieteni, lucru care lui Făt-Frumos îi este refuzat - el nu își va mai revedea niciodată părinții de al căror dor mistuitor se reîntoarce în lumea "timpului rotitor"823. Neînțelegerea, neputința de comunicare a lui Făt-Frumos cu cei care categorisesc "fleacuri" experiența lui extraumană (expresie clară a desacralizării lumii) le cunoaște și Dominic Matei care încearcă să le povestească din amintirile lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și rostește pe deasupra cuvintelor? Nu e chiar modul de a fi afectat, de a fi pur și simplu în lumea fragilă a poemului, acolo unde ceea ce se revelează se vede și se spune altfel? Căci gândul poetic - înflorit în dor mistuitor - este simțire cardiacă, puls cordial ce deschide noua vedere străfulgerată de iubire și noua rostire fără de cuvinte. Afectare ce nu exclude detașarea ci, dimpotrivă, o presupune, căci dezlegarea de aparența acțiunii lumești leagă de semnificația supra- lumească a lucrurilor, astfel încât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și cer. La rândul lui, "cu tot sufletu-n vis", omul își trăiește dureros condiția duală, rătăcind "nebun" printre sferele de argint ale armoniei cosmice, "în văzduhul bătut de himere", zbătându-se totodată "ferecat pe pământ". Dorul de esențe e mistuitor, iar dacă înălțarea până la ele pare imposibilă pentru tot ce se manifestă în lumea generațiilor, acest invizibil inexprimabil dă totuși ceva de văzut, propune imaginile-model ale sferelor de argint și, în strofele următoare, desfășurarea lor într-un adevărat peisaj supraceresc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginilor juxtapuse, în tectonica vălurită, măcinată, a unei dinamici. Arborii de foc, pădurile de cer, vântul demonic, mâinile de sunet sunt toate protofenomene, imagini în formare, scântei desprinse din magma incandescentă a informului. Efervescența imaginală se dovedește însă rodnică; clocotul mistuitor din adâncuri se încheagă în lumina sensului. Magma poetică nu se răcește, nu împietrește, ci irumpe fluidă, împinsă de extraordinara presiune acumulată, răzbate în afară: "Și-n zidul de granit cu lancea transparentă/ Deschide o răscruce". Ceea ce răzbate e răscrucea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transcendentă" - ce separă creația culturală de misterul absolutului. "Căci între absolut și noi se intercalează totdeauna metaforismul nostru revelator (...) care ne izolează de absolut" (Artă și valoare, în op. cit., p. 531). Revelarea fiind astfel metaforic limitată, vederea rămâne în așteptarea mistuitoare a unei lumini care nu se dă artei decât în distanța (izolarea) unei imagini. 1 F. Aderca: De vorbă cu Ion Barbu, "Viața literară", 15 octombrie 1927, în Ion Barbu, Versuri și proză, Editura Minerva, București, 1984, p. 138. 2
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]