967 matches
-
adaptative, cum ar fi: creșterea drenajului limfatic, creșterea presiunii în capilarul pulmonar și/sau hipertensiune pulmonară (HTP). Teoretic, congestia hemodinamică poate contribui la progresia IC prin activarea neuro-hormonală și prin producerea ischemiei subendocardice, care, la rândul său, poate antrena insuficiență mitrală (Im) cu efect pe geometria ventriculului stâng (VS). La aceste meca - nisme se adaugă presiunea atrială dreaptă crescută care poate contribui la apariția sindromului cardio‑renal prin reducerea gradientului presional la nivelul rinichiului. 27.2. Clasificare clinică ICA cuprinde cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
Capitolul 12 CARDIOPATII VALVULARE VALVA MITRALĂ În ciuda unei aparențe de simplă supapă cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Capitolul 12 CARDIOPATII VALVULARE VALVA MITRALĂ În ciuda unei aparențe de simplă supapă cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet elucidate. Închiderea valvei mitrale depinde
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet elucidate. Închiderea valvei mitrale depinde în principal de integritatea anatomică a celor 2 valvule (anterioară și posterioară, aceasta din urmă cu 3 porțiuni, P1, P2, P3 după cum au fost descrise de Carpentier). Prin apoziția lor, prin coaptare realizează închiderea, competența orificiului mitral. Aria orificiului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Închiderea valvei mitrale depinde în principal de integritatea anatomică a celor 2 valvule (anterioară și posterioară, aceasta din urmă cu 3 porțiuni, P1, P2, P3 după cum au fost descrise de Carpentier). Prin apoziția lor, prin coaptare realizează închiderea, competența orificiului mitral. Aria orificiului mitral a fost apreciată la 5-7 cm2 (mai mic la femei, mai mare la bărbați). Suprafața sumată a celor 2 valvule este de 14 cm2, deci dublul orificiului mitral normal. La sfârșitul diastolei, după umplerea ventriculară, cele 2
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
depinde în principal de integritatea anatomică a celor 2 valvule (anterioară și posterioară, aceasta din urmă cu 3 porțiuni, P1, P2, P3 după cum au fost descrise de Carpentier). Prin apoziția lor, prin coaptare realizează închiderea, competența orificiului mitral. Aria orificiului mitral a fost apreciată la 5-7 cm2 (mai mic la femei, mai mare la bărbați). Suprafața sumată a celor 2 valvule este de 14 cm2, deci dublul orificiului mitral normal. La sfârșitul diastolei, după umplerea ventriculară, cele 2 valvule sunt mobilizate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Prin apoziția lor, prin coaptare realizează închiderea, competența orificiului mitral. Aria orificiului mitral a fost apreciată la 5-7 cm2 (mai mic la femei, mai mare la bărbați). Suprafața sumată a celor 2 valvule este de 14 cm2, deci dublul orificiului mitral normal. La sfârșitul diastolei, după umplerea ventriculară, cele 2 valvule sunt mobilizate una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
valvule este de 14 cm2, deci dublul orificiului mitral normal. La sfârșitul diastolei, după umplerea ventriculară, cele 2 valvule sunt mobilizate una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
sunt mobilizate una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse de reumatismul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitrală, insuficiența mitrală, leziuni mixte), tumori
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitrală, insuficiența mitrală, leziuni mixte), tumori - mixoame atriale stângi, endocardita acută bacteriană sunt cauze de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitrală, insuficiența mitrală, leziuni mixte), tumori - mixoame atriale stângi, endocardita acută bacteriană sunt cauze de reducere a orificiului mitral și în consecință produc semne de SM. Deși bolile valvulare de origine reumatică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]