11,487 matches
-
Mai târziu a fost ridicat un monument în amintirea acestuia.Diploma din 18 ianuarie 1493, scrisă în limba latină,reînoiește numirea lui Mihaly Kendeffi de la Râul de Mori,urmaș al celui ucis de turci în 1455, ca proprietar al întinselor moșii din Valea Jiului . În acest document de importanță istorică,considerat ca act de danie, descoperim pentru prima dată numele unor așezări ce dăinuie până astăzi , ca: Peterela (Petrila), Malee(Maleia), localitate de lângă Petroșani, Nyakmezeu (Câmpul lui Neag), etc.În continuare, după ce
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Sufletul_teatrului_dintre_coper_ile_unei_monografii.html [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
Apoi Valeria Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
p5, pe care o vom reda în această cronică. Aici ne-am pomenit din neam în neam... pentru tot ce am dobândit prin munci, și am, ce trântor și nebun s-ar putea vreodată aștepta să-i spun, slugarnic:”mulțam”? moșia asta e a mea numai a mea, căci eu am asudat de ani, pe ea... avut-a cândva alt stăpân? ce-mi pasă, aicea rămân, s-o cumpăr zi de zi, cu truda cea mai grea! Cele trei capitole, după
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Ionel_cionchin_banatul_cuvant_si_pam_al_florin_tene_1336414381.html [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În distribuție: Dragoș Bucur, Vlad Ivanov, Gheorghe Visu Celebrarea Francofoniei în Israel se va încheia cu Târgul Francofoniei care va avea loc vineri, 17 martie
Pelicula “Câini”, astă-seară, la Cinemateca din Haifa by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105719_a_107011]
-
specială, prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți- înainte de Postul Paștelui), este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moșilor de Iarnă. A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiți, cunoscută în tradiția populară sub numele de Moșii de Vară sau Moșii Cireșelor este prăznuită sâmbătă, 18 iunie, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor. Porțile cerului au fost deschise timp de 50 de zile Tradiția spune că începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor și până la Rusalii, cerul
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se afla despre isprăvile sale. actualul președinte s-a preocupat îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
ramura dominantă a economiei, iar evoluția acesteia era fundamental determinată de regimul proprietății asupra pământului, era firesc ca problema schimbării acestui regim (moștenit, doar cu unele mici modificări, de secole) să provoace reacții puternice și diversificate în rândul deținătorilor de moșii, ca și al țăranilor, care erau primii beneficiari ai aplicării reformelor 20/. De fapt, pozițiile diferite față de problema proprietății funciare se manifestă încă din perioada anterioară Uniri 21, însă de abia acum acestea devin tranșante, deoarece era clar că problema
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
măsuri pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, paralel cu clarificarea problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se opunea reformei proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se opunea reformei proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și eliberarea țăranilor de servitutea clăcii sau “boierescului” 22.Tot ei erau de acord să se recunoască țăranilor (foști clăcași) drept de proprietate deplină asupra locurilor de casă, iar unii chiar asupra sădirilor (vii, livezi
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
boierească, formată din proprietari, în general mici și mijlocii, reprezentată în lupta politică și de presă de Petru Opran și prietenii săi din jurul Gazetei “Oltul”, ce apărea la Craiova, susținea necesitatea recunoașterii dreptului de proprietate deplină a unei treimi din moșie pentru foștii boieri, țăranilor urmând a li se recunoaște dreptul de proprietate deplină asupra loturilor deja lucrate sau sădite de ei, precum și a locurilor de casă și a celor pentru pășunatul și hrana vitelor, urmând să-i despăgubească pe proprietari
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
conservatori din Muntenia), autor al seriei de articole Cestiunea proprietății înaintea Adunărilor legislative (publicate în ziarul “Conservatorul Progresist”, nr. 14, 15, 16, 19, 20, 21 din 1860), unde exprimase poziția acestei grupări de susținere deschisă a necesității păstrării integrale a moșiilor, în deplină proprietate, ca o garanție a menținerii rolului dominant în conducerea și administrarea statului, în societate în general. Olteanul Petru Opran se dovedește un analist redutabil în polemica de presă cu 25 Mihail Kogălniceanu, Îmbunătățirea soartei țăranilor (....) cu o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Îmbunătățirea soartei țăranilor (....) cu o prefață de Petru Grădișteanu și o introducere de Vasile M. Kogălniceanu, București, 1907, p.115; A.D. Xenopol, op.cit., p.149. 26 O variantă a acesteia a apărut bilingv la Paris sub titlul Cestia proprietății de moșii în Principatul România ( I. Pătroiu, op. cit, p. 79). Se pare că această varianată a fost reluată și completată în broșura din 1864, citată ( a se vedea și studiul elaborat de profesorul univ. Dr. Ion Pătroiu, Un program unionist craiovean
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
desființau, de a-l înfrunta public, într-o chestiune fundamentală pentru existența însăși a clasei boierești, pe marele proprietar și finanțist Apostol Arsachi, alogen ca proveniență și deci mai “tăios” în susținerea recentelor drepturi de mare boier și proprietar de moșii. Se înfruntă aici nu numai reprezentanții a două categorii boierești, aflate în același amurg “ghepardian”, dar, mai ales, două concepții asupra evoluției viitoare a societății românești în cadrul căreia proprietatea își consolida rolul pozitiv. Modul în care reprezentantul boierimii liberale oltene
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Lahovari, Costache Glogoveanu, Barbu Vlădoianu, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Filișanu ș.a. În finalul “expozeului” său, Petru Opran concluziona: “Precum, dar, nu ne-am unit nici cu un temeiu pe care-l aduce autorul acestui articol despre absolutul drept al propritarilor asupra moșiilor, tot așa nu ne putem împăca numai cu măsurile ce ni se recomendă de d-lui, pentru îmbunătățirea soartei săteanului; fiindcă deși este de netăgăduit ce folos se trage dintr-însele; dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se crede că este bine și copiii ceilalți să se îndestuleze tot de către guvern din moșiile statului. 4. Ca proprietarii să se despăgubească de venitul locurilor destinate pentru existența sătenilor și să dobândească pentru totdeauna absolutul drept asupra prisoaselor, care declarare îi va îndemna apoi a face oarecare sacrificii cu această ocaziune. Asemenea măsuri ar preciza
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
gurile căscate. Mulți mai simțeau și acum usturimea loviturilor de băț la palmă, sau durerea urecheatului, din cauza tablei înmulțirii. De aceea, tot ce le spunea învățătorul era primit cu încredere. Promisiunile celor din legiune se dovediseră mai lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor moșiei. Cum stăpânul moșiei era la București
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
se dovediseră mai lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor moșiei. Cum stăpânul moșiei era la București, legionarii nu se putea atinge de el. Atunci se gândiră la cei care aveau pământ precum Șoican. Însă aceștia erau puțini și nu le-ar fi fost de mare folos. Într-o noapte urâtă
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor moșiei. Cum stăpânul moșiei era la București, legionarii nu se putea atinge de el. Atunci se gândiră la cei care aveau pământ precum Șoican. Însă aceștia erau puțini și nu le-ar fi fost de mare folos. Într-o noapte urâtă, ploioasă, cu vânt
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
multor categorii sociale Din vremuri îndepărtate, în tradiția populară, Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale: măcelari, agricultori, călăreți, fermieri, dar și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > "LA BURSUCI" - FRAGMENT DIN CARTEA "ÎNSEMNĂRI DIN VREMI APUSE" - DE MIHAI BAICU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului LA BURSUCI Moșia Bălăbăneștilor s-a mărit după primul război, prin împroprietărirea fraților luptători demobilizați din satul nostru care nu aveau pământ sau aveau prea puțin. După cum auzeam pe ai mei vorbind, se făcuseră exproprieri mari. Se luaseră pământurile de la marii moșieri din
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
loturi de 2-5 hectare și s-au dat celor care îl îngrășaseră cu sângele lor. În numele celor care nu s-au mai întors la vetre, au primit pământul cuvenit, urmașii lor, văduvele. Cei din satul nostru au primit pământ din moșia unui grec, Dinopol, ginere al unui Șuțu, alt grec. S-a împărțit moșia grecilor în două: o parte a revenit satului vecin Bălăbășești, iar cealaltă, Bălăbăneștilor. Un șanț de hotar despărțea cele două jumătăți, acum proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
sângele lor. În numele celor care nu s-au mai întors la vetre, au primit pământul cuvenit, urmașii lor, văduvele. Cei din satul nostru au primit pământ din moșia unui grec, Dinopol, ginere al unui Șuțu, alt grec. S-a împărțit moșia grecilor în două: o parte a revenit satului vecin Bălăbășești, iar cealaltă, Bălăbăneștilor. Un șanț de hotar despărțea cele două jumătăți, acum proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
nu demult pădure și pe seama ei atribuiau rodnicia solului. Fratele meu Ion, cel mai mare dintre băieții familiei, al treilea în ordinea nașterii celor opt copii care eram în viață, a primit și el două hectare de pământ din fosta moșie de „după deal”, a lui Dinopol. După demobilizare, fratele meu, fost un destoinic sergent de grăniceri, intrase la Galați, la început în poliție, apoi la căile ferate. Faptul că era salariat, nu l-a privat de dreptul de a fi
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
și-a vândut lotul. Dar pe vremea aceea, nici părinții mei nu mai erau în putere, să-l lucreze. Erau bătrâni, nu mai aveau nici vite de muncă. Inginerul care măsurase și delimitase loturile, făcuse o adevărată operă de artă. Moșia expropriată avusese o formă aproape rotundă, circulară. Fiecare lot era acum un sector din această suprafață; mai lat la un capăt și îngust la celălalt, spre „centrul cercului”. Centrul era o porțiune de pădure și cu unele mâncături de ape
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]