1,337 matches
-
pe tucanii cei mici, cari intră abia în scenă, asupra valorii vieței reale. Pentru lucrătorii statului onoarea, pentru soldați gloria, pentru principi strălucirea, pentru învățați renumele, pentru proști cerul, și astfel o generațiune înșală pe cealaltă prin acest advocatus diaboli moștenit, prin acest sclav silit la șireție și sofisme, care aicea se vaieră ca popă, colo face mutre serioase ca profesor, colo parlamentează ca advocat, dincolo taie fețe mizerabile ca cerșitor. - Acest din urmă o face pentr-un păhar de vin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1990), primul document strategic elaborat, exprima un optimism accentuat. Spre sfârșitul primei decade de tranziție se aștepta ca România să intre în rândul țărilor mediu dezvoltate, cu o bază solidă de creștere în continuare. Problema centrală era cea a economiei moștenite, caracterizată printr-un grad ridicat de iraționalitate și o tehnologie uzată moral. Ea trebuia, în consecință, restructurată. Ca în orice schimbare fundamentală, dificultățile sunt inevitabile, dar populația se aștepta ca acestea să fie rapid depășite, cu costuri reduse. Optimismul se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unor schimbări rapide și de succes. În al doilea rând, procesul de schimbare în care Româna se angajase dispunea de o orientare strategică credibilă, susținută puternic internațional și bazată pe un înalt consens intern. În al treilea rând, structurile tehnico-economice moștenite, deși irațional dezvoltate și depășite în unele privințe, prezentau un grad ridicat de modernitate și erau asociate cu o forță de muncă înalt calificată, deși cu unele deficite de disciplină. În fine, se aștepta ca Occidentul să fie înalt interesat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aici, în ciuda suportului masiv venit din partea Germaniei Federale, criza economică s-a dovedit a fi neașteptat de durabilă, iar căderea industriei, catastrofală (Banca Mondială, 2002). Pentru celelalte state era vitală o restructurare care să valorifice cât mai mult acumulările economice moștenite, și nu să le distrugă. Se aștepta ca întreprinderile de stat, eliberate de intervenția distorsionantă a unei conduceri politice arbitrare și birocratice, dobândind libertatea de acțiune și de utilizare a propriilor resurse, să devină mai eficiente decât în perioada socialistă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost abandonat, lăsat pradă unei jefuiri complete. Marile gospodării de stat, care au menținut o perioadă de timp producția agricolă, lipsite de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
venit cu un program politic complet diferit de cel al tehnocrației: doar o atitudine radicală anticomunistă, centrată pe excluderea din politică a tuturor celor care au fost legați într-un fel sau altul de comunism, complementar cu eliminarea tuturor structurilor moștenite. Dacă în interiorul țării un asemenea program era marginal, în Occident, datorită unor condiții particulare, el a căpătat o credibilitate foarte ridicată, investindu-se importante resurse politice și financiare în susținerea sa. Occidentul avea o altă perspectivă și alte priorități decât
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au fost autorii a tot ceea ce s-a produs în societatea socialistă. În plus, exista obsesia reformei rapide prin promovarea schimbărilor imediate în toate sferele vieții sociale, deși bazate pe programe insuficient articulate, era efectul unei strategii distincte: distrugerea structurilor moștenite, pentru ca, pe locul rămas gol, să se construiască o societate de tip capitalist, lipsită de orice risc de reîntoarcere la comunism. Mitologia reformei: tema reformei a oferit un conținut programului politic vag al partidelor istorice, mai ales după venirea lor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acestea au fost injectate risipitor în întreprinderi nerestructurate, administrate confuz și păgubos. Dacă privatizarea economiei a fost acceptată fără nici o rezervă, în condițiile unei oferte limitate, tehnocrația economică a căutat obsesiv, în noul context economic confuz, să mențină sistemul industrial moștenit. Era de așteptat ca tehnocrația legată de economia de stat să nu accepte o privatizare prin distrugere a sistemului economic, pe care, de altfel, ea îl administra. Procesul de distrugere economică s-a petrecut printr-o evoluție dureroasă, cu angajări
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tehnologie învechită), poziției geopolitice; b) voința și capacitatea actorilor de a acționa: pentru reușita unei acțiuni, sunt foarte importante motivarea actorilor de a realiza obiectivul propus, capacitatea lor de a se organiza și acționa colectiv (capitalul uman și social), mentalitățile moștenite; c) rezistențe sociale: orice schimbare de amploare se izbește, inevitabil, de rezistențe venite din partea diferitelor grupuri sociale care ar putea avea interese/atitudini adverse față de direcția schimbării. Asemenea factori sunt explorați în mod special în teoria marxistă a claselor sociale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ale reformei pentru a o face pe aceasta suportabilă/sustenabilă social. Tipuri de factori extrinseci în explicarea tranzițieitc " Tipuri de factori extrinseci în explicarea tranziției" În analiza explicației dificultăților tranziției, importanța factorilor referitori la condițiile situaționale ale României (structuri economice moștenite, contextul geopolitic) a tins să fie diminuată, accentul căzând pe factorii social-culturali interni actuali care trimit la responsabilitatea colectivității. Respingerea importanței factorilor explicativi situaționali este efectul atitudinii active. Invocarea exclusivă a factorilor situaționali reprezintă mai mult o scuză și are
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
profesionale superioare, cum, inevitabil, se întâmplă frecvent, riscă să devină șomeri pe termen lung în condițiile scăderii dramatice a numărului locurilor de muncă salariate. Se pot invoca și multe alte asemenea interpretări ale atitudinii populației drept expresii ale unei mentalități moștenite, care, în fapt, sunt mai degrabă atitudini realiste față de situația actuală. Neîncrederea în întreprinderile private poate fi parțial expresia unei mentalități a societății comuniste, dar și o estimare realistă a abuzurilor împotriva salariaților a unui capitalism adesea abuziv din cauza deficitului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
prost, fiind pătruns de corupție, incompetență și, în mod special, indiferență față de populație și mai ales nu-i oferă o oportunitate reală de participare politică. Colectivitatea a găsit în mass-media confirmarea stării sale de victimă colectivă a corupției, incompetenței/mentalității moștenite și relei intenții ale actorilor politici. Similitudinea cu balada Miorița este sugestivă. Mass-media apar pe postul de rapsod care relatează auditoriului cursul tragic al evenimentelor. Publicul asistă îngrozit, dar incapabil de a interveni în vreun fel în cursul actului criminal
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice, dar și unei morale a muncii susținute de întreaga comunitate. Nici serviciile publice nu și-au ameliorat în mod suficient situația, deși s-au produs unele îmbunătățiri: creșterea cheltuielilor publice în acest domeniu a fost modestă în raport cu subfinanțarea masivă moștenită. Sărăcirea populației a fost considerată din momentul când a început să fie recunoscută oficial ca un cost social inevitabil, care trebuie acceptat ca atare. În loc de a-i susține social pe cei sărăciți, s-a încercat mai degrabă a-i convinge
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
economiei și a standardului de viață. Ea a cuprins toate sferele de autoritate. Tabelul 8.4. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre...? Sursă: Barometrul de opinie publică, octombrie 2003. Restul până la 100% nonrăspunsuri, „nu pot aprecia” Mecanismele moștenite: în explicarea acestui fenomen trebuie considerate și mecanismele de corupție moștenite din regimul comunist. Acolo sursa structurală a corupției o reprezintă o contradicție a strategiei modelului comunist. Pe de o parte, la baza modelului comunist de societate a fost pus
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
scurtă de la inițierea procesului de schimbare, a reprezentat modalitatea de conștientizare a faptului că problemele și dificultățile tranziției sunt mult mai accentuate decât se prevedea inițial, interpretarea lor fiind însă acomodată cu orientarea optimistă. Problemele tranziției nu sunt numai cele moștenite, ci și unele noi, produse de însuși procesul tranziției. O schimbare social-economică atât de profundă nu poate evita procesele de dezorganizare. Restructurarea economiei va cunoaște o scădere inevitabilă a producției, cu efecte negative asupra colectivității. Asemenea efecte negative trebuie în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ceea ce-i apropie și elimină ceea ce-i desparte. Unitatea mentală a mulțimilor ce rezultă de aici nu este altceva și nu are acest conținut intelectual și afectiv decît inconștientul însuși, întipărit în creierul și trupul indivizilor. Asta înseamnă: credințe, tradiții moștenite, dorințe comune, "cuvintele tribului" cele dragi lui Mallarmé, și așa mai departe. Dar mai bine să-l lăsăm pe Le Bon să facă bilanțul acestei disoluții a conștiințelor și personalităților: "Principalele caracteristici ale individului în mulțime sînt: ocultarea personalității conștiente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este benefic s... se verifice periodic gradul de inc...rcare a grilei și procentul de cur...tenie energetic... a acesteia. Dup... ce toate punctele din proiect se îndeplinesc, se recomand... arderea foii respective în semn de respect pentru lumin..., tradiție moștenit... de la maestra Reiki Hawayo Takata. Metode de creștere a puterii a unui maestru Puterea unui maestru nu se m...soar... în num...rul de sisteme la care acesta este inițiat, ci în special în num...rul de ghizi spirituali care
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
derulate simultan. Aceasta decurge din natura și interdependența fenomenelor și proceselor economice implicate și realizate prin asemenea măsuri. În cadrul măsurilor respective se identifică, după părerea noastră, următoarele trei mari procese: a) macrostabilizarea, care vizează eliminarea sau măcar atenuarea unor dezechilibre moștenite sau apărute în procesul tranziției - controlul inflației, deficitului bugetar și al balanței de plăți externe, adaptarea consumului la resursele existente și la starea eficienței economice; b) efectuarea reformelor structurale și instituționale care să permită realocarea resurselor în raport cu nevoile și posibilitățile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
acestei complexe ecuații. Se poate spune chiar că nimeni nu s-a implicat la noi mai mult decît el În definirea (și asumarea) acestei „stări de spirit”, marcată În egală măsură de ceea ce am putea numi teroarea convenției, a formelor moștenite și stereotipizate, și patosul Înnoirii. În citatul articol Suprarealism și integralism, el evidențiază „efortul contimporan de neîncetată căutare de forme noi și lepădare a celor găsite” (s.n.) adăugînd că: „Vizionarii de azi ne conduc fiecare cu un pas mai aproape de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Însă, realizată prin cuvînt, prin scris, ca o „amprentă” și „realitate imprimată” a eului. Poetul român nu gîndește, În esență, altfel. Și pentru el scrisul este un mod de a capta neliniștea existențială, În afara - pe cît posibil - a oricărei convenții moștenite. Refuzînd să devină literatură (ca Înscriere Într-un depozit convențional), el a acceptat și afirmat ca poezie (poem): spațiu emblematic - cum vom vedea urmărindu-i reflecția - al libertății ființei, al autenticității trăirii. Afirmînd, așadar, că preferă trăirii „aventurii” scrierea ei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sau - În contrast cu suprarealismul - „ordine sinteză constructivă, clasică, integrală”. În ciuda aparențelor, asemenea postulate nu contrazic, totuși, respingerea „gramaticii” și a „logicii”; căci noua „gramatică” și „logică” a poeziei se vrea expresia unei ordini construite de poet, cu totul alta decît cea moștenită, ținînd de canoanele discursivității și În corespondență cu o ordine a realului. Poezia nouă, ca și arta de avangardă, se vrea esențialmente antimimetică, evadată - cum se putea citi În manifestul revistei Integral - din „pastișul etern natural”. Altfel spus, „construcția” poetică
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fie nimic”, fusese În numele absolutei insubordonări față de prescripții, rețete, formule prestabilite, al tipicului anticonvenționalism avangardist, și nu pentru că n-ar fi recunoscut poeziei un sens și un mesaj. Numai că acestea urmau să ia naștere nu În virtutea inerției unor limbaje moștenite, ci ca rezultat, niciodată sigur, mereu amenințat cu eșecul, al unei proprii experiențe vitale, trăită În regim prin excelență interogativ. SÎntem departe, În acest moment, de orice nihilism dadaist; faza pur destructivă a atitudinii avangardiste e de mult depășită, - și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
opusă, În același sens, „efortului cugetării În precizie”, „inutilei strădanii a unei gîndiri ca metodă”, „ritualului profesional”, „formulei” sau „catalogului”. Exercițiul imaginației și, ca atare, imagismul ca tehnică esențială a poemului (scriiturii) e chemat să distrugă coerența stagnantă a discursurilor moștenite, multiplicînd perspectivele („Fiecare poem o pupilă”), instaurînd regimul polisemiei, mișcarea perpetuă a spiritului inventiv, atras de „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei sau de obiecte”. Imaginația este interpretată deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine inerte, dar, implicit, și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
provoace spiritul la o Întîlnire revelatoare. Respingînd „legile frumosului [...], limitarea lui la anume forme și tipare, la anume alăturări”, Voronca mută accentul pe „neprevăzutul, noutatea asocierilor (subl. n.) de idei sau de obiecte”. Tradiționala distincție dintre frumos și urît, criteriile moștenite ale frumosului i se par „ridicole”. „În orice caz - notează el - legile - relative - ale frumosului trebuiesc căutate nu În obiect, ci În Însăși senzația noastră de plăcere sau neplăcere, În starea de simpatie sau antipatie organică”. Memoria și noutatea, trecutul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
alertă, predată neprevăzutului, hazardului, Într-un spațiu deschis liberei mișcări a cuvintelor, jocului asociațiilor, frumoase tocmai prin insolitul lor, prin puterea lor de dizlocare-neliniștire a lumii și a subiectului liric. Discursul poetic, Încetînd să se modeleze conform „gramaticii” și „logicii” moștenite, se va transforma În acea „cale lactee de imagini” În neîntrerupta succesiune, spărgînd orice cadru conceptual, căutîndu-și dificila unitate În „starea de spirit” dinamică, etern-disponibilă, cedînd inițiativa cuvintelor, În fluxul continuu-discontinuu al emisiei verbale. Căci, Încă o dată, „neliniștea” existențială este
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]