1,595 matches
-
măsură și asupra morii cu cai sau vânt, moara cu apă este „forma elementară a oricărei mașini”. „Istoria întregii evoluții a mașinismului poate fi urmărită studiindu-se istoria morilor de cereale. În limba engleză, fabrica se cheamă și astăzi mill [moară]. În scrierile tehnologice germane din primele decenii ale secolului al XIX-lea, se mai întâlnește cuvântul mühle (moară) nu numai pentru orice mașină pusă în mișcare cu ajutorul forțelor naturii, dar și pentru toate manufacturile care utilizează aparate mecanice”. Această caracterizare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
procesul de producție (înzestrarea tehnică, mâna de lucru, volumul producției etc.). Se pare însă că moara a făcut o bună impresie. Victor Place o califica drept „o întreprindere industrială... considerabilă”, iar unul din redactorii de la „Steaua Dunării” spunea despre acea moară că „merită a fi vizitată”. Inițial la moară se folosea drept combustibil și cărbunele adus de la Comănești, iar mai târziu, ca de pildă în anii 1854-1855, aflăm că se utiliza lemnul. Materialul lemnos era cumpărat de la proprietarii de păduri din apropierea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amănunte relative la producția morii, la locul de desfacere a făinii etc., care ne-ar fi interesat în mod deosebit. Construită în portul Galați, un oraș cu o populație numeroasă ruptă de agricultură în cea mai mare parte a ei, moara avea toate condițiile favorabile menținerii și dezvoltării. Cererile de acordare de privilegii pentru înființarea de mori cu vapori au fost destul de numeroase în acea epocă: un oarecare S. Cosmescu a cerut un astfel de privilegiu în 1850, de asemenea, aga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1861 fruncționau: o moară cu vapori pe moșia Epureni (Tutova), care utiliza 12 lucrători, plătiți anual cu 676 galbeni, o moară mecanică în satul Gîrbești (Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți amândoi cu 500 lei anual și care măcina 200 merțe grâu, 300 merțe secară și 800 merțe popușoi într-un an. Potrivit statisticii din 1860-1862, în Moldova funcționau în acei ani două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cînd se încrunta, si încruntați-vă cînd ei surîd; și cînd un om arată palid De cumpătare și de truda, spuneți-i că arată sănătos și fericit; 120 Și cînd copiii săi dau semne că-s bolnavi, lăsați-i ca să moară; sînt destui Născuți, chiar sînt prea mulți, și Pămîntul nostru fi-va copleșit Fără aceste meșteșuguri. De vreți pe cei săraci să-i faceți să trăiască-n cumpăt Cu fast să dați fiece coaja de pîine pe care-o dați
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o "Inscripție la "Dansul Albionului" " (Inscription to 'The Dance of Albion'), gravata cam pe la 1793: "Albion roșe from where he labour'd at the Mill with Slaves: / Giving himself for the Nations he danc'd the dance of Eternal Death." Moară la care Albion trudește cu Sclavi este moară Revoluției Industriale, iar dansul Morții Eterne este industrializarea, mașinizarea și artificializarea umanului, ceea ce nu este un motiv de veselie, dimpotrivă. Blake trăgea un semnal de alarmă în fața unei societăți aflate într-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bancu cu regimu, nu? Gh. P. unu: Nu, care-i? Gh. P. doi: ...Care-i diferența între unu care ține regim și unu care nu ține... Gh. P. unu: Ei, care-i? Gh. P. doi: ...ăla care ține regim o să moară oleacă mai sănătos... Gh. P. unu: Ei, ai să rîzi, da ăla care ține regim, măcar, nu se chinuie pînă moare... Gh. P. doi: Dar nici nu trăiește... Gh. P. unu: Oricum, trăiește... Gh. P. doi: Ei, acest să trăiești
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ei, fie și marți... Păi nu-s mai deștepte animalele ca noi! Habar n-au de marți..., de ce-i aia o săptămînă... o lună, un an... Trăiesc și atît. Fără să știe că-i tînără... că-i bătrînă... că o să moară... Bravo lor! Îți dai seama ce-ar însemna să țină minte zilele și anii o broască țestoasă! Octav: (înainte de a intra în cort) Da ca să nu mai fie nici pe-a mea, nici pe-a ta, eu zic să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît.: Nu-mi presimți ? Ne pressens-tu pas ?), p. 34 ; O toamnă va veni (Un automne viendra), p. 56 ; Veniți după mine, tovarăși ! (Suivez-moi camarades !), p. 65 ; Lumină de ieri (La lumière d'hier), p. 167 ; Moară (Le moulin), p. 472 poème construit sur une reprise, symétrique ou quasi-symétrique, du premier vers ; Strigat în pustie (Cri dans le désert), p. 81 poème qui comprend une répétition des mêmes vers à la fin des strophes ; Trei fete (Trois
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à la plus simple fleur), p. 567, Sonata lunii (La sonate de la lune), p. 569, Ermetism (Hermétisme), p. 571, Madrigal (Madrigal), p. 573, Cântec în doi (Chanson à deux), p. 575, Oglindă din adânc (Le miroir des profondeurs), p. 577, Moară (Le moulin), p. 579, Cântec înainte de-a adormi (Chanson avânt le sommeil), p. 581, Insomnii (Insomnies), p. 583, Izvorul (La source), p. 585, Dorul-dor (Le désir-désir), p. 587, Mirabila sămânță (La merveilleuse semence), p. 591, Ceasul care nu apune
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îi este asociat întotdeauna un anumit grad de nesiguranță. Cei care oferă recompensa ar putea să o retragă ori să schimbe condițiile necesare pentru a o obține. Angajatul s-ar putea să nu fie capabil să îndeplinească noile condiții, sp moară ori să nu obțină recompensa din alt motiv. Oamenii reacționează, de obicei, mult mai previzibil la consecințe mărunte, imediate și sigure decât la cele majore, dar întârziate și nesigure. Consecințele care îi determină pe oameni să dea rezultate maxime în
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cele mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia cu jucării, București, f.a.; Ina, fetița prigonită, București, f.a.; Istorioare pentru Puiu, București, f.a.; În închisorile turcești, Brăila, f.a.; Martinică și Puky, București, f.a.; Michi Maus în Țara viselor, București, f.a.; Moara Piticilor, București, f.a.; Omul întors din Rai, București, f.a.; Pentru copiii noștri, București, f.a.; Stan și Bran, București, f.a.; Ștrengăriile lui Gigi, București, f.a.; Zâmbiți, vă rog, București, f.a. Traduceri: Rabindranath Tagore, Lumina ochilor, București, 1921, Pietrele flămânde, București, 1927
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de un tip deosebit, determinată de funcțiile lui, mai vechi și mai noi. Trebuie făcută, la început, distincția dintre actul povestitului, performarea, transmiterea b. în felurite ocazii (la șezătoare sau la clacă, la stână, în cabanele forestiere, la priveghi, la moară etc.) și b. ca atare, ca enunț, ca text, ca mesaj. În culturile arhaice, tradiționale, se atribuia povestitului, actului zicerii, spunerii, enunțării, o funcție magică, de protecție a locului (casa, stâna) unde se spuneau povești sau de obținere, prin forța
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Și moartea. M-am ridicat în picioare pe insulița mea, mi-am ațintit privirea asupra femeii care mergea încet prin curentul Sumrei. Și, cu o bucurie necunoscută, care, dintr-o dată, mi-a umplut plămânii, am șoptit: „Nu, ea nu o să moară”. Am vrut numaidecât să înțeleg de unde îmi venea siguranța aceea senină, încrederea aceea atât de stranie, mai ales în anul marcat de moartea părinților mei. Dar, în loc de o explicație logică, am văzut un șuvoi de clipe curgând într-o dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ai dispărut... Și eu ți-am [dat] a morții noapte, eu... Ce te iubesc, ce îngenunchi, ce mor. Ah, tu! eu te gândeam că ești de fier, Gândeam că moartea nu te poate-atinge... Tu ai murit - ah, cine n-o să moară! [TRAIAN] Luați-o de aici, luați-o iute! [DOCHIA] Stinge-te dar, tu, vis al gloriei mele, Stinge-te, Dacie - lumină *, stinge-te! Pare că cerul e-un palat de cezar, Tăcut, pustiu, prin care-un vaiet trece... E ca și când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cinstită, nicicând nu mi-a fost dragă! Ci fete - Aceste lucruri numai dau lumii acesteia Și haz și nebuneală... E vinul și femeia, Ș-anume vinul oricât greu, fata oricât de-ușoară, Căci vinul greu e apa, iar gura fetei - moară; Apoi [ - - - - ] toate. [- - - ], bărbați și javre, Cu toți își duc grăunții la moara de palavre. Și-oricum ar fi zicala, la urmă - tot aceea: A popei este lumea, a dragului - fimeia. Mă jur pe barba albă a sfântului Ilie Că nicăiurea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dar poate ca să... moară. [BOGDAN] Să moară? Ce spui, Roman?... O, pentru Dumnezeu, Ce spui! De ce să moară...? Ea... [ROMAN] [(apart)] De ce? Știu eu?... Dar în sfârșit, nepoate... să spunem bunăoară Că nu este bolnavă cum știu... că n-o să moară... {EminescuOpVIII 93} Rău e că [î]ți stă gândul la dânsa... dar se poate Să împăcăm pe Vodă, să le-mpăcăm pe toate... [BOGDAN] Bolnavă Anna? [ROMAN] (Anna o cheamă) Tu i-ești drag (îl ia de braț) Eu o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
draga mea! De-ai știi tu ce fumoasă-i, ce dulce e, ce blîndă! Și când gândesc... bolnavă? O Roman! ce osândă. [ROMAN] Dar nu-i bolnavă tare... o doare capul... [BOGDAN] Dară... Tu știi că de atâta ea poate ca să moară. ROMAN (rîde apart) Ei! nu spun eu... Ia spune, Bogdane, cu temei Cum s-a-ntîmplat în cale s-o vezi întîi și-ntîi. (apart) Acuma te aține, moșnege, să asculți De îngeri fără aripi, ori de drăcșori desculți. [BOGDAN] O, fericirea-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zânei Dochii Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii... Ea asculta... deodată se repezi-n ietac... De dragă ce îmi este nu știu ce să mă fac. (sare * în brațele lui Roman) [ROMAN] (apart) N-am spus-o eu? Castelul? Vo moară cu guzani, Iar cerbii, caii *, zimbrii *, vro turmă de cârlani. Lacul? O [fi] vro bahnă ce mai n-a ai cunoaște, Din care toată noaptea îți cântă... mii de broaște. Și totuși ce castele, ce cîntece-ndrăznețe De inimă albastră... Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
moștenitori; Tu bogat și ea săracă nu se-ntîmpl-ades în lume; Sigur că n-ai vrea femeia care poartă al tău nume Să trăiască-n sărăcie... Uricare, vino-ncoace, Un înscris cu-atîția martori este bine a se face... Ca-ntîmplîndu-se visterul ca să moară vreodată Văduvei care rămâne va lăsa averea toată... Judecata[-i] prea-ncurcată și pe cât cred că e bine Îi și dau o încheiere... Mai mult nu mi se cuvine? [BOGDANA] Dar nu voi să-l iau... stăpîne! {EminescuOpVIII 228} [LĂPUȘNEANU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de tăcerea nopții, care crește din ce în ce, când deodată apare Miron. {EminescuOpVIII 240} SCENA Cu tot focul cu care el îi declara, un accent de disperare și nebunie se strecoară prin șirul vorbelor lui știind că [ea] o să moară, că n-o să mai fie pentru el înduplecat de rugăciunile ei -" în sfârșit am găsit în lume visul meu" - el iese. Magdalina și Mira. Siluirea la omor. Toma dă semn de clopot. Clopotul s-aude. Boierii, Domnul și Magdalina - care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iubește, nu te poate iubi decât ca pe-un frate... în genere, spune ea, neci nu știe ce e amorul. Ș-apoi, Alecule... tu o iubești... Dac-o iubești... las-o să moară fericită... netulburată... Ea nu știe că o să moară... ea e veselă... De ce să-i turbur[i] veselia câtorva zile cu înfățișarea ta cea tristă, cea cernită... Ea-i veselă ca o copilă ieșită din pension... Râsul îi stă atât de bine... E o veselie tristă... Apoi azi își
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și privea la dimineața mohorâtă când Rim intră și își înclină foarte puțin capul, pentru a rămâne apoi tăcut în mijlocul biroului. În spatele său, Aloim își făcea de treabă, aranjând niște cărți pe un raft. Într-una din zilele astea o să moară, dacă se încăpățînează să mai stea în spatele meu. ― Un eveniment extrem de grav s-a petrecut aseară în Satul de Clone, începu Abatele pe un ton obosit. Rim ridică sprâncenele... ― Dacă vă închipuiți că am vreun amestec... ― Nu te repezi, îl
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
atât de loiali dinastici Boszt, felul în care votau în Consiliul de Coroană, modul politic în care-și purtau războaiele. - Nu-ți face griji, zise Xtyn pe un ton ciudat. Toate astea se vor schimba. Nici un Rim nu o să mai moară pentru dinastie. - Ce vrei să spui? - Ca și tine, sunt confuz în privința multor lucruri, dar există și unul asupra căruia sunt foarte sigur. Eu sunt unealta care va împlini blestemul Abației și, odată dusă la capăt, menirea mea va face
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
specii acvatice, dar a 54 căror valorificare prin culturi selecționate constituie o sursă de hrană și pentru oameni, bogată în proteine ușor asimilabile, exploatată puțin deocamdată, mai ales în țările Orientului Îndepărtat. Apa este o sursă inepuizabilă de energie. Bătrâna moară de apă (pe Eufrat s-au descoperit pietre de moară vechi de 12.000-18.000 ani), mașinile cu aburi, termocentralele, hidrocentralele (inclusiv cele care folosesc energia mareelor), centralele termodinamice (al căror principiu de funcționare exploatează diferența de temperatură dintre apele
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]