508 matches
-
primul rând și în fosta raia și din județele limitrofe: Râmnicul Sărat, Buzău, Ialomița, s-au adăugat românii din Transilvania, în special din Brașov și Săcele, o parte negustori iar cealaltă parte mocani veniți cu oile din rândurile acestor transilvăneni, mocani și negustori, s-au ridicat, cu vremea familii ca „Perlea, Grozea, Panțu, Sassu, Grosu, Moldovanu” care au jucat un rol important atât în viața economică, politică și culturală a Brăilei cât și a țării. După cum se vede, în perioada 1829-1848
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate două manifestări culturale de amploare: „Sântilia” (festivitate ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția și obiceiurile, într-un cadru natural de excepție) și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului). „Zilele Sf. Mihail” ("Napok Szent Mihály") este altă manifestare etno-culturală organizată la Săcele, de data aceasta de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară). Aceasta cuprinde o paradă a costumelor tradiționale ceangăiești, expoziții
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
tradițională, azi dispărută, a populației românești vechi din Dobrogea înainte de alipirea acesteia la Regatul României în 1878. Acest grai avea, conform studiilor lui George Vâlsan și ale altor lingviști, puternice influențe grecești și turcești, dar deasemenea ardelenești și moldovenești, din cauza „mocanilor” ardeleni și românilor din Bugeac instalați cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute. După 1878, odată cu înmulțirea școlilor românești în Dobrogea și cu afluxul de locuitori români veniți din restul țării, graiul dician s-a contopit cu cel
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
Județean Brașov, care organizează în anul 1964 prima expoziție permanentă, cu profil mixt istorico-etnografic. Din anul 1990 devine filială a Muzeului de Etnografie Brașov. Muzeul adăpostește documente istorice, piese de port popular mocănesc și ceangăiesc, obiecte ce amintesc de cărăușitul mocanilor săceleni, unelte, obiecte de uz casnic, costume, reconstituiri de interioare sătești tradiționale. Clădirea este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. Timp de trei secole a servit ca loc de strângere a dijmelor. În timp, clădirea a suferit modificări, aspectul
Muzeul Etnografic din Săcele () [Corola-website/Science/331326_a_332655]
-
economist Halas Marian Sandu - profesor Ghencian Aurel Octavian - tehnolog Ursu Tufenica - inspector Resurse Umane Oprea Florica Ana - confecționer SENAT Marchiș Florica Marcela - manager, economist Filip George Nistor - jurist Rogoz Viorica - administrator Pintea Vasile Doruț -pensionar, fost inginer SĂLAJ CAMERA DEPUTAȚILOR Mocan Ioan - economist Erașcu Bogdan - medic stomatolog Mînzat Cornelia Veronica - economist Noje Robert Aurel - șef depozit Nechita Mariana Florina - asistent medical Bocuț Kallai Cosmin - administrator firma SENAT Tegzeș Claudiu Cosmin - inginer Bostan Ramona Lăură - consilier juridic Mare Călin Adrian - inginer Rusu
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PRU, liste complete de candidați și profesiile lor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102727_a_104019]
-
spus Dan Ciachir pentru . 1. Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Celic-Dere este o adevărată binecuvântare între Dunăre și Marea Neagră. Inițial, lăcașul a fost ridicat de un grup de călugări veniți de la Sfântul Munte Athos, care s-au așezat în apropierea satelor de mocani din zonă, pentru ca mai târziu, în urma unui nefericit incendiu, să se construiască o biserică, iar în locul călugărilor să fie aduse măicuțe. Astăzi, cele 60 de măicuțe care viețuiesc aici veghează la imensitatea spirituală a locului. Punctul culminant al spiritualității acestui
PAȘTE 2015: Mănăstiri, slujba de Înviere. Locuri UNICE în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102141_a_103433]
-
artistice se constituie prin prezențe precum aceea a lui Horia Bernea, Paul Gherasim, Constantin Flondor, Alexandru Chira, Onisim Colta, Mihai Sârbulescu, Vasile Varga, Ștefan Sevastre, Marcel Lupșe, Mihai Horea, Ion Nicodim, Florin Niculiu, Dan Mohanu, Horea Paștina, Ioan Sbârciu, Liviu Mocan, Titu Toncian, Bogdan Vlăduță etc. Literatura și arta plastică sînt, așadar, principii constitutive și forțe generatoare, ele dau măsura unui proiect general și anvergura unei aspirații culturale, dar nucleul revistei îl constituie doi mari artiști ai ultimelor decenii, un poet
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
Balcic. Micul paradis al României Mari”, (ed. Humanitas, București, 2014). Îi las lui Boia binemeritatul privilegiu de a vorbi despre Balcic și voi încheia aceste rânduri cu o scurtă evocare a Mangaliei. Un târg pitoresc, turco-tătăresc, cu unele adăugiri de mocani și machedoni colonizați aici după 1878, în mijlocul căruia se ridicaseră două hoteluri și, inevitabil, un cazinou, dar și puzderie de vile special destinate vacanțelor. Deasupra acestora trona, impunătoare, Casa Corpului Didactic, unde profesorii își puteau petrece vacanțele fără prea mare
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]