1,182 matches
-
de autoritatea competența din domeniul transportului; ... s) descrierea amenajărilor speciale pentru transportul materialelor radioactive însoțite de desene, pentru fiecare mijloc de transport utilizat; ... ț) breviar de calcul pentru ecranele de protecție; ... u) modul de îndeplinire a prevederilor aplicabile din reglementările modale; ... v) alte documente solicitate de CNCAN. Documentația tehnică pentru autorizarea expedierilor Articolul 42 Documentația tehnică pentru autorizarea expedierilor trebuie să cuprindă, după caz, următoarele informații: a) tipul și numărul de colete care sunt transportate; ... b) numărul de identificare a coletelor
ORDIN nr. 222 din 2 decembrie 2002 privind aprobarea Normelor pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147088_a_148417]
-
standard prevăzut în NEIDRTR, semnat de autoritățile competente ale tuturor țărilor implicate; ... w) modul de realizare a depozitarii în tranzit; ... x) modul de asigurare a decontaminării și gestionarea deșeurilor radioactive rezultate; ... y) modul de îndeplinire a prevederilor aplicabile din reglementările modale; ... z) alte documente solicitate de CNCAN. Documentația tehnică pentru autorizarea expedierilor în aranjament special Articolul 43 Documentația tehnică pentru autorizarea expedierii în aranjament special trebuie să includă toate informațiile necesare pentru a convinge CNCAN că securitatea în timpul transportului este cel
ORDIN nr. 222 din 2 decembrie 2002 privind aprobarea Normelor pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147088_a_148417]
-
legal constituită, titular de autorizație emisă de CNCAN, care exploatează mijlocul de transportare; ... u) persoană legal constituită: entitate cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică dar care este constituită în baza unei legi, ordonanțe sau hotărâri a Guvernului; ... v) reglementări modale: oricare dintre ADN, ADR, ICAO-TI, IMDG, RID; ... w) transport: proiectarea, fabricarea, întreținerea și repararea ambalajelor, manipularea, expedierea, transportarea, depozitarea în timpul expedierii coletelor și a materialelor radioactive la destinația finală; ... x) transportare: activitatea de cărăușie a materialelor radioactive dintr-un
NORMA din 2 decembrie 2002 pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147089_a_148418]
-
de autoritatea competența din domeniul transportului; ... s) descrierea amenajărilor speciale pentru transportul materialelor radioactive însoțite de desene, pentru fiecare mijloc de transport utilizat; ... ț) breviar de calcul pentru ecranele de protecție; ... u) modul de îndeplinire a prevederilor aplicabile din reglementările modale; ... v) alte documente solicitate de CNCAN. Documentația tehnică pentru autorizarea expedierilor Articolul 42 Documentația tehnică pentru autorizarea expedierilor trebuie să cuprindă, după caz, următoarele informații: a) tipul și numărul de colete care sunt transportate; ... b) numărul de identificare a coletelor
NORMA din 2 decembrie 2002 pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147089_a_148418]
-
standard prevăzut în NEIDRTR, semnat de autoritățile competente ale tuturor țărilor implicate; ... w) modul de realizare a depozitarii în tranzit; ... x) modul de asigurare a decontaminării și gestionarea deșeurilor radioactive rezultate; ... y) modul de îndeplinire a prevederilor aplicabile din reglementările modale; ... z) alte documente solicitate de CNCAN. Documentația tehnică pentru autorizarea expedierilor în aranjament special Articolul 43 Documentația tehnică pentru autorizarea expedierii în aranjament special trebuie să includă toate informațiile necesare pentru a convinge CNCAN că securitatea în timpul transportului este cel
NORMA din 2 decembrie 2002 pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147089_a_148418]
-
mai presus.” (M. Eminescu, I, p. 100); • circumstanțial, spațial: „Intru în munte. O poartă de piatră/âncet s-a închis.” (L.Blaga, p. 140), temporal: „De-un veac el șede astfel - de moarte - uitat, bătrân.” (M.Eminescu, I, p. 93), modal: „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,/Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit” (Idem, p. 107), de progresie (rar): „Cu trecerea anilor, el devine tot mai indiferent.”, instrumental: „Iar celui ce cu pietre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
hore, a valsa = a dansa valsuri etc.; • verbe de mișcare: a pleca, a intra, a ieși, a zbura, a înota etc.; • verbe comportamentale: a mima, a simula, a se face, a se preface, a minți, a se mândri etc. • verbe modale: a vrea, a putea, a trebui, a-i veni etc.; • verbe volitive: a solicita, a comanda, a ordona, a interzice, a permite etc.; • verbe aspectuale: a începe, a termina, a continua, a dura, a se întrerupe, a repeta, a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participarea lor „la un complex cu sens unitar”, împreună cu un verb predicativ („supin, la infinitiv sau la conjunctiv, sinonim cu infinitivul”). În această structură complexă, „semantic, rolul principal revine formei nominale sau conjunctivului; gramatical, rolul principal revine verbului cu sens modal, care poartă semnele predicativității.” (I, p. 204) Limitându-se la o descriere superficială a acestor categorii de verbe, autorii Gramaticii Academiei se opresc numai la verbele de modalitate, deși recunosc că „atât verbele de modalitate, cât și cele de aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Terminativ. (vol.I, pp.457-467). Cu acest statut, verbele de aspect "la nivel semantic realizează oredicația enunțiativă", Idem, p.457 în structura predicatului complex cu „ operator aspectual ( Ion începe să învețe.) ” (vol.II, p.255 ș.u.) Verbele de mod (modale) sunt integrate în vol.I în interpretarea diferitelor variante de exprimare a conținutului semantic al unor moduri verbale (p.361) și în vol.II în interpretarea diferitelor variante de realizare a modalizării (p.675 ș.u.) și în interpretarea predicatului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variante de exprimare a conținutului semantic al unor moduri verbale (p.361) și în vol.II în interpretarea diferitelor variante de realizare a modalizării (p.675 ș.u.) și în interpretarea predicatului complex în structurile în care funcționează ca „ operatori modali” (Ion poate/trebuie să plece.) (p.255 ș.u.). Nici în interpretarea verbelor de aspect, nici în interpretarea verbelor modale, nu se face distincție explicită între verbe semiauxiliare (cu flexiune redusă la maximum în ceeea ce privește categoriile predicativității) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de realizare a modalizării (p.675 ș.u.) și în interpretarea predicatului complex în structurile în care funcționează ca „ operatori modali” (Ion poate/trebuie să plece.) (p.255 ș.u.). Nici în interpretarea verbelor de aspect, nici în interpretarea verbelor modale, nu se face distincție explicită între verbe semiauxiliare (cu flexiune redusă la maximum în ceeea ce privește categoriile predicativității) și verbe predicative.Exemplele cu care se ilistrează cele două clase de verbe relevă aceeași nediferențiere: structuri cu operator aspectual: Ion
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce privește categoriile predicativității) și verbe predicative.Exemplele cu care se ilistrează cele două clase de verbe relevă aceeași nediferențiere: structuri cu operator aspectual: Ion în cepe să învețe., Casa stă să cadă. (vol.II, p.255), structuri cu operator modal: Ion trebuie/ poate să plece., Era să se întâmple. (Ibidem). În același timp, se recunoaște pentru unele structuri - structuri în care sunt incluse, însă, deopotrivă și verbe de aspect și de mod într-adevăr verbe semiauxiliare și, ca atare nepredicative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să plece., Era să se întâmple. (Ibidem). În același timp, se recunoaște pentru unele structuri - structuri în care sunt incluse, însă, deopotrivă și verbe de aspect și de mod într-adevăr verbe semiauxiliare și, ca atare nepredicative, dar și verbe modale predicative - imposibilitatea de a delimita „ componentele structurale”, când e de preferat „ soluția ansamblului” (Copiii trebuiau să plece., Copiii erau să cadă.), „stabilirea funcțiilor sintactice ale componentelor subordonate” nu este posibilă ( Casa stă să cadă., El trage să moară.). (Idem, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de observat că nu există nici o deosebire între a putea, de exemplu, și a începe (Pot să merg. - Încep să merg.; în ambele enunțuri amândouă verbele au același subiect). Pe de altă parte, în poziția G.A. în problema verbelor modale și de aspect se trece peste principiul interpretării globale a structurii gramaticale a limbii în baza unității și coerenței conceptuale. Dacă, de exemplu, se vorbește de întrebuințarea, ca verbe copulative, în funcție de context, a verbelor a rămâne, a ajunge etc., alături de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dispune de mijloace lexicale de „redare a modalității”, precum și a aspectului, dar acestea sunt verbe predicative: Trebuie să studiem sanscrita. Putem să studiem sanscrita. Începem să studiem sanscrita. Nepredicative sunt numai variantele acestor verbe (sau ale unora din aceste verbe), modale și de aspect, prin sensul lor lexical de bază: Trebuie să fie bolnav, de n-a venit. Poți răci dacă nu te îmbraci mai gros. Verbele semiauxiliare 9 constituie o categorie intermediară între verbele auxiliare (morfeme ale unor moduri și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vreunui context, timpul perfectul compus. Auxiliarul verbal introduce în planul expresiei tocmai elementul necesar constituirii opoziției morfologice cu alte forme flexionare ale verbului. Sintagme de tipul „Trebuie să cânte”, în structura cărora se cuprinde un semiauxiliar, pot avea diferite valori modale, în funcție de contextul sintatic. Verbul a trebui se constituie în marcă a posibilității numai într-un context suficient de larg. „Trebuie să cânte pe undeva, de n-a venit la noi...” Prin urmare, în timp ce auxiliarele își realizează funcția morfologică în interiorul unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exact, de verbele devenite, în anumite condiții, copulative). Se îndepărtează de ele prin aceea că nu sunt cerute de un element neverbal (nume, pronume) pentru a realiza funcția predicației; semiauxiliarele sunt cerute de verbe predicative pentru a introduce o notă modală particulară predicației. Verbele copulative au capacitatea morfologică de a exprima timpul și persoana; semiauxiliarele nu pot exprima timpul, decât cu foarte rare excepții: a sta, a putea, unele din ele, nici persoana. Din punctul de vedere al rolului lor în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al rolului lor în planul semantic al predicatului, în care se cuprind, se disting trei clase de semiauxiliare: 1. semiauxiliare de modalitate 2. semiauxiliare de aspect 3. semiauxiliare de temporalitate 1. Semiauxiliarele de modalitate Prezintă acțiunea verbală din diferite perspective modale: probabilitatea, eventualitatea, ipoteza etc.: a trebui, a putea, a fi, a avea, a vrea. Verbul A TREBUI Dintre toate, verbul a trebui este cel mai „instrumentalizat”. Nu mai exprimă necesitatea, sensul său fundamental în situația de verb predicativ: „Tu trebuia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sfânt.” (M. Eminescu) și nici sensul de „a avea nevoie”: „Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă.” (M. Eminescu) Sub aspect semantic, cu valoare de semiauxiliar, verbul a trebui exprimă, înainte de toate, ipoteza; introduce o nuanță modală ipotetică în structura sintagmei predicatului compus: „Negru trebuie să fie sufletul tău, îi spuse.” (M. Preda) Introducând probabilitatea, verbul a trebui situează sintagma verbală într-un punct nedefinit între certitudine și incertitudine: „Obraznicul ăsta trebuie să fie ticălosul de frate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai apropiat de verbele auxiliare; intră în structura predicatului compus cu forma de prezent, persoana a III-a singular: „Trebuie să fie aici în casă ascuns. Trebuie să-l găsim.” (I.L. Caragiale), mai rar, cu forma de imperfect (când sensul modal de certitudine este mai accentuat): „Când suna, știam că Ramses trebuia să fi murit.” (M. Eminescu) Din punct de vedere sintactic, semiauxiliarul a trebui se opune verbului predicativ, prin inaptitudinea sa de a realiza opoziția afirmativ-negativ; o construcție precum „Nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjunctiv perfect sau la prezumtiv prezent, întreaga sintagmă este invariabilă în funcție de număr și persoană: Trebuie să fi plecat (el, ei, tu, voi etc.). Când verbul principal este la prezumtiv prezent sau la conjunctiv perfect, sintagma semiauxiliar-verb predicativ își realizează semnificația modală în chiar spațiul închis al structurii sale: Trebuie să fi venit cineva.; Trebuie să fi cântând pe undeva. Sintagmele, mai abstracte, din punctul de vedere al gramaticalizării, sunt sinonime cu structura morfologizată a prezumtivului, prezent: Trebuie să fi cântând = Va
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai abstracte, din punctul de vedere al gramaticalizării, sunt sinonime cu structura morfologizată a prezumtivului, prezent: Trebuie să fi cântând = Va fi cântând sau perfect: Trebuie să fi venit = Va fi venit. Când verbul principal este la conjunctiv prezent, semnificația modală a sintagmei se realizează numai într-un context mai larg, atât de larg cât se dovedește necesar pentru anihilarea oricărei posibilități de manifestare a sensului lexical fundamental al verbului a trebui: Trebuie să fie pe undeva.; Trebuie să vină cineva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se întrebuințează la prezent, indicativ: Poți să aluneci dacă nu ești atent, potențial-optativ: Ar putea să aibă vreo 20 de ani... sau la imperfect indicativ, cu valoare de potențial: Puteam să-i spun orice, el nu se supăra. Unele valori modale implică totdeauna aceeași formă temporală a semiauxiliarului; astfel, irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul potențial al semiauxiliarului, sinonime între ele și conținând în însăși semantica lor temporală posibilitatea exprimării acestor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
totdeauna aceeași formă temporală a semiauxiliarului; astfel, irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul potențial al semiauxiliarului, sinonime între ele și conținând în însăși semantica lor temporală posibilitatea exprimării acestor valori modale: Putea să alunece și să-și frângă gâtul. Cel mai adesea, semiauxiliarul a putea se construiește cu modul conjunctiv: Poți să mă bați, eu tot nu plec. Sunt, însă, destul de frecvente sintagmele cu verbul principal la infinitiv; în structura acestora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un nominativ, dar care implică orientarea spre protagoniștii actului lingvistic: îmi pare bine/rău, îți pare bine/rău etc. • verbe pronominale (cu pronume în dativ) întrebuințate impersonal: a (nu)-i arde, a (nu)-i păsa etc. • alte expresii, cu conținut modal: e nevoie, e păcat etc. - impersonale relative; sunt impersonale într-un singur sens: nu realizează opoziția specifică persoanei gramaticale; în celălalt sens, al relației cu subiectul gramatical, al posibilității stabilirii acestei relații, se aseamănă (păstrând, în același timp, o serie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]