26,397 matches
-
stricte față de cetățenii moldoveni care merg la muncă în Rusia. Documentul mai amintește că autoritățile ruse au atribuit activ cetățenia Rusiei locuitorilor din Transnistria, unde Moscova menține trupe, precum și muniții, în pofida solicitării din partea OSCE, a Consiliului Europei și a autorităților moldovene că acestea să fie retrase din stanga Nistrului. Prin intermediul acestei rezoluții, Senatul SUA face un apel la guvernul Federației Ruse să renunțe la presiunile economice asupra Republicii Moldova și să înceteze susținerea oferită separatiștilor de pe teritoriul Republicii Moldova, evidențiază Jurnal.md. Senatorii americani
Rezoluţie a Senatului SUA în sprijinul Republicii Moldova [Corola-blog/BlogPost/92374_a_93666]
-
alte denumiri, poate fi „înghițit” de țări hrăpărețe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
susținerea istoriei noastre corecte și nu falsificate după placul străinilor. - Din câte știți care au fost personalitățile pe care le admira profesorul Ullea ? - Bizantiniștii V.N. Lazarev și André Grabar ocupau primele două locuri în ce privește lucrările specialiștilor străini. Pentru studierea arhitecturii moldovene din sec. XV-XVI, cărțile lui Gh. Balș l-au însoțit în toate deplasările. Avea o deosebită considerație și pentru lucrările lui Grigore Ionescu din acest domeniu. - Ce modele a avut în formarea sa ca cercetător, cu ce personalități ale lumii
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
să-și continue,viața proprie. Este de asemenea de menționat faptul că, în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane, există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C. Giurescu consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș. Și alți cercetători în domeniu consideră târgul că fază incipientă a unui oraș, sau trăsătură caracteristică, parte componentă a vietii economice comerciale, pentru că prin târg înțeleg acele
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
6 Brătianu, Gh.I,,Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești[ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Valeriu Rapeanu]’’, Editura Eminescu, București,1980 7 Commena, Ana ,,Alexiada’’,Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. ÎI C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970 9 Iorga, N.,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 10,,Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic (secolele X-XIV). O
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
-l tulbur degeaba pe han, ți-a plânge iapa de milă. — Să fie precum zici, cinstite tătar, răspunse spătarul. Când tot alaiul tătărăsc și-al proaspeților prizonieri pătrunse în tabără, hanul cel tânăr, sora sa Huruzuma și cei doi călugări moldoveni se delectau cu kumâs. Tufișul cel mare se opri înaintea hanului: — Ham urai stahâl kumâs! - anunță el. — A prins trei drumeți și are dreptul la o cupă de kumâs - tălmăci hanul către Metodiu. Acesta înălță capul să vadă prizonierii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mamii mă-sii, că prea îi speriase? Era om, și încă unul uriaș, cum nu mai văzuseră, cărunt, cu pieptul gros și lat, cu strașnici, negri ochi și buzdugan forjat. — Cine sunteți și unde mergeți? - bubui din nou glasul. — Călugări moldoveni suntem și, dacă nu îi cu bănat, ne ducem acasă - grăi cu glas firav Metodiu. — Moldoveni? - se mai înmuie glasul. Cum dovediți? Păi nu vorbim aceeași limbă cu dumneata? prinse curaj Metodiu. — Nu-i destul! - răspunse matahala. Una-i limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
voinic - începu Metodiu cu glas căzut - noi n-am vrut să te supărăm, dar... — Vorrrba! - răspunse matahala. Ascultă comanda la mine! Să-mi spuneți scurt, cinstit, fără retorică, cine sunteți și de unde veniți. — Păi n-am spus? Suntem doi călugări moldoveni care pribegesc... — Vorrrba! Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ovrei tânguinzi, cu niște târsoage de bărbi cât badanalele, grecotei cu nas subțire, bulgăroi cu ceafa destul de groasă, cazaci trosnindu-și fălcile a spleen, nemți stăpânindu-și cu demnitate vagi zgomote interioare, ungureni chipeși vorbind ceva cu niște vrânceni șovăitori, moldoveni lăcrimând de atâtea povești, ba, într-un colț, mai la fereală, și doi turci, afumați bine, cercând a măsura și mereu căzând peste el, niște postav. Din când în când, peste toți și peste toate, dinspre încăperile luminate ale hanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
verzuie, venind tocmai din îndepărtatele ținuturi ale Iudeei, a reușit să purceadă printre perdelele patului în care odihnește trupul cilindric al spătarului Vulture și, prăfuită, vlăguită de drum, s-a așezat pe fruntea înaltă, înrourată de somn a înaltului sol moldovean. Deși la capătul puterilor, musca mai rămâne câteva clipe încordată, atentă, gata-gata să-și ia zborul. Omul însă doarme liniștit; stânca nasului se înalță drept, traversată oblic de șanțul unei cicatrici; la poalele ei, hățișul mustății e amarnic bântuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
atât de iute în sudul Dunării, nepermițând vespasienelor intrarea lor irezistibilă spre Nord. Natura urma să rezolve ceea ce stăpânirea romană n-apucase să împământenească. între timp, nevasta creștinului, Știucî, pusese un ceaun pe foc și-i invită pe înalții oaspeți moldoveni să ia loc acolo afară, pe niște scăunele nu tocmai frumos lucrate, dar de o mare stabilitate. Mai la o parte, Covaliov, cei câțiva Agarici și micuța Știucî prinseră a curăța peștele. — Mă uit, Măria-Ta, la creștinul acesta, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în Moldova, să aflăm ce-au mai pățit surghiuniții Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, tăcutul Broanteș și întru vecie oacheșa Cosette. Episodul 170 LA GURA SIRETULUI De cum ieșiră din țara de dincolo de negură și-ajunseră dincoace de negură, în locul unde primăvara icrele moldovene ale zglobielor femele de la gura Siretului așteptau lapții masivilor pești europeni din Dunăre, dând astfel locului aura și agitația specifice marilor întâlniri prietenești de oști, Barzovie-Vodă, cu lacrimi în ochi, spătarul Vulture, cu nările umflate de aerul blând al Moldovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
deodată pe Moise al lui Michelangelo, iar alături de statuie pe Fellini desenând ceva într-un carnețel? Și-apoi Collosseum-ul, Via Appia, Capela Sixtină, „Stadio Olimpico”, Roma-Napoli I-I, Cinecittâ, Claudia Cardinale, etc, etc. Cum se vor descurca bunii noștri călugări moldoveni, chit că se află în secolul al XVII-lea, printre atâtea capodopere și crime? Dar să nu anticipăm. Metodiu și Iovănuț intrară în Roma pe la prânz. Spre deosebire de majoritatea clișeelor literare care în momentul când prezintă intrarea unor personaje în Cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
turcul - da’ știu ce scrie. — Și ce scrie, dacă nu vă supărați? - întrebă Metodiu. — Până aici Occident, de-aici încolo pașalâc - spuse turcul cu mândrie. — Mă scuzați, n-am știut - zise Metodiu. Eu sunt moldovean, și știți, la noi nu... — Moldovean?! - spuse uimit ienicerul. Osman, Selim, Zaiafet, ia veniți bre, încoace! Din niște tranșee săpate la umbra pâlcurilor de salcâmi, răsăriră câteva busturi mahmure de turci. Alături de ele apărură și altele, mai tuciurii, cu inel în ureche și cu viori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cer prea mult, să-mi dați acum drumul spre proverbialele mele ținuturi de baștină, încredințându-vă că ori de câte ori voi vedea undeva semnul semilunii - și-l voi vedea des, căci așa sunt vremurile - mă voi gândi la dumneavoastră. — Du-te, frate moldovean - spuse turcul mișcat - du-te și sărută și pentru mine pământul Chiliei și-al Cetății Albe, care ne aparțin. Alah să te aibă în pază. „Trăzni-te-ar bunul Dumnezeu aici în pustia asta, să n-apuci tu să vezi ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fecioru-meu, vrei să spui! îl corectă Cristi, ținând neapărat să precizeze acest lucru. Așa-i cum zici tu. Ce importanță mai are? Avem un creștin nou, ardelean de-al nostru. Numai pe jumătate, iar dacă judecăm după locul nașterii, e moldovean sadea. Tot încăpățânat ai rămas! oftă Pop, turnând în pahare. Îți place ție să mă contrazici, dar nu-i nimic, m-am învățat cu tine. Scotocise în muntele de bagaje cu care venise și scosese de acolo o nouă sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
celor două țări. Vorbeau de latinitate, de unitatea de limbă și de faptul că râul Prut nu era decât o graniță artificială care separa același popor. Deși, oficial, autoritățile de la București declarau că nu aveau probleme de frontieră cu statul moldovean, încurajau aceste idei. Acordaseră facilități pentru obținerea dublei cetățenii pentru moldoveni și permiteau trecerea frontierei fără prea multe formalități. Singurii care nu păreau interesați de subiect erau cei din guvernul de la Chișinău. Pe Vlad îl lăsau rece aceste idei. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cele înregistrate în Consignațiunea lui Enzenberg din 1778, de unde se poate trage concluzia fie că sunt venite din Ardeal după anul înscrierii, fie și-au schimbat numele ca să nu fie urmăriți de agenții Imperiului austriacă care cereau autorităților otomane și moldovene să-i extrădeze pe bejenari. Se impune iarăși o precizare: agenții Imperiului urmăreau atât în Moldova, cât și în șara Românească dezertorii din armata habsburgică care trebuiau descoperiți și extrădați, conform convențiilor încheiate între Poarta otomană, puterea suzerană în șările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce care menționează întinsele braniști domnești de la Bohotin și șuțora. Cele mai cuprinzătoare date despre creșterea animalelor în Moldova medievală le datorăm învățatului domnitor Dimitrie Cantemir care a scrisă lucrarea „Descrierea Moldovei”. Astfel, aflăm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample despre dansul la românii moldoveni: „Jocurile sunt la moldoveni - ne spune Dimitrie Cantemir - cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă doi sau patru inși laolaltă, ca la franțuzi sau leși, ci mai mulți roată sau într-un șir lung. Altminteri, ei nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale care nu țineau de ceea ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei cu stare, cauza morții e întoarsă pe toate fețele, jalea e mai mare, iar amintirea acestora dăinuie mai mult. Se spune cu îndreptățire că de la daci am păstrat atitudinea senină în fața morții - așa i-a fost soarta! - ca ciobanului moldovean din Miorița - și unele ritualuri păstrate până astăzi amintescă de vechi obiceiuri și practici de sfidare a morții, de primire cu bucurie și de împăcare cu moartea. Familia îndoliată (se îmbracă în negru, se lasă părul despletit, bărbații își lasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
insesizabil ca o rază de soare, tot ceea ce a fost antica Eladă, vine să viziteze plaiurile Franței, poate pentru ca să rămâie. PROZE DIVERSE OMAGIU LUI E. LOVINESCU Valah prin origini și slăbiciuni folclorice, cunosc altfel decât prin Sadoveanu farmecul dulcii naturi moldovene. Cămările de miracol ale copilăriei nu se închiseseră bine, ochii prelungeau încrezători, pe lujerul tânăr, mișcarea de împlinire vegetală, când soarta de judecător nomad, fără cuscriri ilustre, a lui tată-meu, îl arunca din Câmpulung, mai departe decât mi-e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
alte denumiri, poate fi „înghițit” de țări hrăpărețe, dar limba rămâne, evident, daca locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
licee și, când intru, de pildă, în sala de clasă, la clasa întâi, prima întrebare pe care o pun copiilor este întrebarea „Ce limbă vorbiți, copii, moldovenească sau română?" Copiii îmi răspund în cor: „Limba română". Apoi: „Copii, ce sunteți, moldoveni sau români?" Copilașii îmi răspund în cor: „Români!" Deci ei au la ora actuală șapte anișori. Când vor absolvi liceul, se vor trezi chiar cu totul, vor avea optsprezece ani, ei vor fi în România întreagă, vor realiza ceea ce n-
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]