KorAP: Find »[drukola/base=molimă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...34 >

836 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

H. Bassereau, fost intern al spitalelor din Paris, medic al celui de-al 5-lea cvartal din Iași și membru al Comisiei medicale din acest oraș, ne dă unele amănunte cu privire la virulența epidemiei de holeră din 1848 în Moldova. Astfel molima, care a început să bîntuiască la Galați din cursul lunii aprilie, s-a deplasat progresiv spre Bârlad și Bacău, pentru ca prima victimă să fie înregistrată la Iași la 3/15 mai, iar epidemia să se declanșeze efectiv în capitala Moldovei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
din Iași220.. De altfel, mai târziu maiorul Abegg, doctorul "garnizonului miliției" din Galați, a fost înălțat la gradul de colonel, pentru "neobosita sa activitate în timpul năprasnicii epidemii de holeră", cu un salariu de 10 000 lei pe an221. Despre evoluția molimei în Galați - preluîndu-se majoritatea datelor din periodicul "Dunărea" - informează cititorii atât ziarul ieșean "Albina romînească", cât și cel brașovean "Gazeta Transilvaniei", cu descrierea simptomelor bolii și explicarea cauzelor izbucnirii ei; ravagiile holerei și măsurile sanitare adoptate împotriva molimei la Galați

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Despre evoluția molimei în Galați - preluîndu-se majoritatea datelor din periodicul "Dunărea" - informează cititorii atât ziarul ieșean "Albina romînească", cât și cel brașovean "Gazeta Transilvaniei", cu descrierea simptomelor bolii și explicarea cauzelor izbucnirii ei; ravagiile holerei și măsurile sanitare adoptate împotriva molimei la Galați sunt redate și în gazeta brașoveană " Foaie pentru minte, inimă și literatură"222. În sfârșit, tot "Albina romînească" publică raportul medicilor Dreuttel și Ludwig Steege, subscris de doctorii Abegg și Martin, adresat Comitetului sănătății din Moldova, privind mersul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
că la 28 iunie/10 iulie holera nu încetase și că interveneau zilnic circa 20 îmbolnăviri, cu două până la trei decese 224. Epidemia din Galați, în scădere la sfârșitul lui iunie, se stinge în cursul lunii iulie. Din acest oraș, molima s-a extins spre nord, atingând, după cum am menționat, și Capitală. Este demn de subliniat faptul că încă de la 17/29 octombrie 1847, când se auzise că holera bântuia în Persia și Imperiul Otoman, Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, alcătuit

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
practicării medicinii în oraș227. Holera făcea aici ravagii: între 11-12/23-24 iunie au sucombat 110 bolnavi, între 13-14/25-26 iunie, 134, iar între 14-15/26-27 iunie, 181228. În memoriul său pe 1848, Comitetul Sănătății enumera măsurile suplimentare luate pentru stăvilirea molimei: adăugarea de doctori în cvartalurile în care bântuia holera mai cu furie (adică în al 2-lea, al 3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-și piardă un fiu în vârstă de 12 ani233. Printre cei răpuși de boală s-a mai numărat la Iași și mitropolitul Meletie Brandaburul, decedat la 19 iunie/1 iulie, în vreme ce chiar fiul domnitorului, hatmanul Dimitri Sturdza, fusese atins de molimă. Principele Moldovei însuși a părăsit palatul domnesc, împreună cu familia și suita sa, adăpostindu-se într-o mică reședință din afara orașului. Virulența epidemiei a paralizat întreaga activitatea a Capitalei. Toate afacerile au sistat, prăvăliile au fost închise, iar ulițele rămăseseră pustii

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în contact cu holericii se molipseau imediat și, dimpotrivă, bolnavii izolați, cei din jurul lor erau apărați. Schiffer a observat că "adevăratul contagiu este în dejecțiunile bolnavilor, și anume mai mult în dejecțiunile vărsate decât în dejecțiunile alvine". Medicul bănuia că molima era "de origine volatilă și se introduce prin inspirație de la cei predispuși; totodată, el afirma că numai bolnavii erau contagioși, iar cadavrele holericilor nu, dovadă că nici unul din cioclii ce îngropau zilnic sute de morți nu s-au îmbolnăvit, ceea ce

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
părți ale Moldovei, în "Buletinul oficial" al țării s-a publicat lista decedaților de holeră "după științele primite" de la Comitetul Sănătății, pe localități 241. Protomedicul Gh. Cuciureanu, împreună cu membrii Comitetului Sănătății, a instituit, în afara carantinelor, și comitete de combatere a molimei pe ținuturi. Aceste comitete locale erau alcătuite din "fizicul" ținutului, prezidentul eforiei târgului de reședință și un boier din partea locului. Pentru ținutul Roman, de pildă, unde s-a propagat holera, comisia sanitară din orașul de reședință omonim, compusă din dr.

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
ce i se acordase pentru îngrijirea bolnavilor de holeră din tîrg243. Pentru orașul Piatra Neamț aflăm de recomandările făcute de rabinii din Lvov evreilor din așezarea moldovenească de a se apăra împotriva holerei purtând plăci și verigi de aramă 244. În timpul molimei, o seamă de mănăstiri și schituri din ținutul Neamț, ca Intrarea în Biserică, Procov, Secu și Sihla au slujit pentru adăpostirea celor refugiați din calea holerei; totuși s-au înregistrat două decese la Mănăstirea Neamț: al Pulheriei, soția marelui logofăt

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
suzerană, în contextul unei situații internaționale foarte complicate, au împiedicat trupele țariste să intervină în cursul lunilor iulie și august în Țara Românească, spre a răsturna guvernul revoluționar, mai ales că și acolo bântuia holera. La sfârșitul verii anului 1848, molima a început să se stingă în Moldova. La 13/25 august, consulul englez, Gardner, comenta în raportul adresat lordului Palmerston răspunsurile protomedicului Gh. Cuciureanu la chestionarul trimis încă de la 3/15 noiembrie 1847 de Foreign Office, referitor la apariția și

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
a[le] anului 1848; iar în capitalie au început omorul de la 3 iunie (st.v.) și au țînut până la 28 iulie"268 (st.v.), adică de la 17 iunie-9 august (st.n.); dar în cuprinsul documentului nu face aluzie la această molimă, ci, după cum am arătat la locul cuvenit, se referă doar la cea precedentă, din 1831. În domeniul literaturii, o evocare a holerei din 1848 în Moldova ne-a lăsat-o nemuritorul povestitor Ion Creangă, el însuși atins de boală. În

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
holeră din 1848 în Moldova, este cazul să precizăm că ea a exercitat ravagii asemănătoare și în principatele învecinate, Țara Românească și Transilvania, afectând activitățile revoluționare de acolo, care au fost totuși mai profunde și de mai lungă durată. 2. Molimă în vremea Revoluției Flagelul a izbucnit în Țara Românească datorită focarelor de infecție din porturile dunărene Galați și Brăila. La 3/15 mai 1848, consulul britanic din București Colquhoun aducea la cunoștința lordului Palmerston informațiile căpătate de la Nicolae Mavros, directorul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
prin putință a cărnii de râmători și a băuturilor"271. Cu toate măsurile preventive, probabil niciodată aplicate integral și corect, epidemia de holeră a izbucnit în județul Prahova aproximativ pe la mijlocul lunii mai, cu focare multiple, răspândite pe tot teritoriul județului. Molima a bântuit intens în plasa Filipești, unde în perioada 26 iunie/8 iulie - 6/18 iulie s-au înregistrat 60 de bolnavi, 236 de cazuri noi, 52 de decedați, 120 de vindecați și 124 de rămași încă în tratament în

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
22 iunie/4 iulie din 176 de bolnavi, 43 de morți și la 23 iunie/5 iulie din 191 de bolnavi, 52 încetați din viață. Din restul principatului erau comunicate următoarele date: Spre a mai potoli panica stârnită de cumplita molimă, ziarul "Vestitorul romînesc" publica, în numere succesive, diferite instrucțiuni medicale pentru prevenirea și îngrijirea cazurilor de holeră, făcând cunoscut, în același timp, că ținea la dispoziția cititorilor "o cărticică împotriva holerii, adică măsuri de pază și lecuire"276. Același periodic

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
a produs la 11/23 iunie, având ca urmare abolirea regimului regulamentar, abdicarea domnitorului Gh. Bibescu și instaurarea guvernului provizoriu. Dar toate acestea s-au petrecut în plină epidemie de holeră atât la București, cât și în țară. Privitor la molima ce bântuia Capitala, guvernul provizoriu a emis un decret în care, menționând flagelul, cerea măsuri hotărâte pentru combaterea și stingerea lui279. Pe de altă parte, rapoartele adresate guvernului provizoriu din București de către emisarii revoluției, trimiși în județele țării pentru propagandă

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
întîmpinate din pricina dispersării locuitorilor, care fugeau din calea holerei. De asemenea, dintr-o serie de interogatorii luate de organele de represiune, după înăbușirea revoluției, unor participanți sau presupuși participanți la evenimentele din iunie-septembrie 1848, se constată impactul avut de această molimă asupra activității lor în mai toate județele țării, ca și în Capitală. Mai întîi să urmărim evoluția epidemiei în preajma și în decursul desfășurării revoluției din Țara Românească, prin prisma celor ce s-au implicat în evenimente. Astfel, serdarul Gheorghe Cantacuzino

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina molimei ce bântuia în țară. De pildă, la 19/31 iulie 1848, comisarul județului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministerului Trebilor din Lăuntru cum "sfințirea stindardelor naționale, împreună cu jurământul cetățenilor din Rîmnicu Vâlcea încă până acum nu s-a putut săvârși, din cauza

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
15 februarie 1849, ca participant la revoluție - deoarece n-a stat în slujbă decât două săptămâni, fiindcă, îmbolnăvindu-i-se soția de holeră, a părăsit de îndată orașul, înapoindu-se la casa lui din Cacaleți 299. Un efect economic al molimei ne este înfățișat la 25 iulie/6 august, de comisarul revoluționar al județului Brăila, Nicolae Nenovici, care, în raportul său înaintat, din satul Chichinețu, Ministerului Treburilor din Lăuntru al Țării Românești, precizează că "epidemia cholerei ce a secerat cu furie

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
deoarece chiar de-a doua zi s-a îmbolnăvit de holeră și a zăcut o săptămână, fără a vedea pe cineva sau a se întîlni cu nimeni; de aceea comisia de cercetare l-a declarat nevinovat de fapte revoluționare 304. Molima bântuia însă mai departe în țară. Astfel, comisarul revoluționar al județului Muscel, Constantin Meltiade, raporta la 15/27 august Ministerului Treburilor din Lăuntru că, "din pricina boalei holerei, care până acum a adus plasa Podgoria într-o stare jalnică și m-

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
din orașul Rușii de Vede", dar de fapt s-a constatat că s-a alăturat revoluționarilor la intrarea lor în oraș, făcând slujbă pentru Constituție, și a participat la arderea Regulamentului Organic, oficiind cu acest prilej, o slujbă 310. Împotriva molimei, s-a apelat, ca și în trecut, la procesiuni cu moaște de sfinți. Astfel, când epidemia s-a extins în toată țara, făcîndu-se peste tot slujbe, preoții au scos moaștele Sf. Grigore Decapolitul de la mănăstirea Bistrița, mutate temporar la Hurez

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
victimelor holerei din 1848 în Principatul muntean nu cunoaștem. Oricum, datele de care am dispus privind desfășurarea epidemiei ne-au îngăduit să conturăm proporțiile atinse, inferioare, desigur, groaznicului flagel din 1831. Nu se poate nega însă un oarecare impact al molimei asupra desfășurării evenimentelor revoluționare din vara anului 1848 sau prezentarea ei ca un pretext pentru disculparea unora dintre participanți, anchetați de comisiile de cercetare înființate după reprimarea ei. În același timp trebuie subliniat faptul că, datorită răspândirii holerei în rândul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
să pună capăt regimului de la București și să instaureze în Țara Românească - până la Convenția de la Balta Liman (1849) - căimăcămia retrogradă a marelui boier rusofil Constantin Cantacuzino. Ca și marea epidemie de holeră din 1831, cel de-al doilea val al molimei de la 1848 a avut, la rândul său, un puternic impact asupra stării de spirit a oamenilor și și-a găsit ecoul în literatura oamenilor vremii. Mai puțin inspirat decât Ion Creangă, care a descris din memorie, în anii maturității - în

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
naive, prea puțin șlefuite. Ca un drept credincios fiu al Bisericii, dar într-un spirit destul de conservator, piosul serdar își exprima, în versuri stângace, recunoștința față de Maica Domnului, apărătoarea norodului nostru împotriva marilor primejdii prilejuite "la leatul 1848" de înfiorătoarea molimă a holerei, de tulburările revoluționare din acel an și de invazia trupelor străine de ocupație, otomane și țariste, venite să instaureze "ordinea" în țară. Iată cum arătau versurile stihuitorului Zilot: Întâia primejdie și scăpare Boala, holera, un groaznic înger Cu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
independent. Dar atât românii, cât și maghiarii sau sașii - în afara luptelor politice - priveau cu îngrijorare perspectivele unei noi epidemii de holeră, care se profila la orizont, datorită înaintării ei foarte rapide dinspre Rusia și Imperiul Otoman. Încă din 1847, când molima se propagase în Rusia, cunoscutul poet și publicist Andrei Mureșanu publica, sub pseudonimul "A-m-u", articolul Colera, în "Gazeta de Transilvania", cuprinzând sfaturi pentru evitarea bolii, culese din diferite izvoare, iar odată cu izbucnirea epidemiei în Moldova, același ziar publica știri de la

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
alcătuit din Frigyes Eckstein, Karoly Tormay (1804-1871) și Lajos Plósz, ca să inspecteze centrele urbane infectate și să caute soluții de prevenire. Din Galați, cei trei medici amintiți trimit o scrisoare comună, la 23 mai/4 iunie, autorităților competente, cu istoricul molimei izbucnite la Galați și propagarea ei pe Dunăre, la Brăila și apoi la Giurgiu; retrași pe marele fluviu spre Banat, medicii expediază apoi din Orșova veche o altă scrisoare la 27 mai/8 iunie în care găsesc necesară instalarea unor

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]