882 matches
-
și căști de fier stăteau pe pod, cercetînd prin binocluri orașul și parcelele de legume. Cea mai apropiată dintre cele două canoniere trase o a doua ghiulea, care explodă printre acoperișurile cu țigle cenușii, aruncînd În sus o ploaie de moloz. Imediat se produse agitație. Ca albinele care fug dintr-un ghiveci de flori spart, sute de chinezi alergau din străduțele Înguste pe cîmpurile din jur. Pe cap țineau saltele și boccele de haine. Alergau pe cărările dintre parcelele cu legume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
capătul fîșiei de beton și o luă prin iarbă, spre perimetrul sudic al aeroportului. Terenul se ridica spre delușoarele năpădite de buruieni, lăsate de lucrările inițiale de săpături, apoi coborî În valea unde camioanele japoneze Își lăsaseră cîndva Încărcătura de moloz și țigle de acoperiș. În ciuda urzicilor Înalte și a luminii fierbinți a soarelui de septembrie, valea părea plină de același praf cenușiu. Malurile canalului erau la fel de pale ca și apa dintr-un pîrÎu În care se spală morții. Carcasa crăpată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
-i spun că cotoarele englezești sunt prea mici. În țara mea avem cotoare mult mai mari. Ruby Își drese vocea: —Ei, bine excelent! Cred că o să las pe mâna ta chestia asta. După plecarea lui Ivan, mătură o parte din molozul lăsat În urmă În baie și nu-i mai rămase destul timp cât să-i scrie scrisoarea Claudiei Planchette. I-a dat un telefon scurt lui Chanel. Nu voia s-o bată la cap, era doar Îngrijorată pentru ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
o zonă asfaltată destul de largă pentru ca acele camioane de mare tonaj, cu remorcile lor, să se poată folosi de ele. Și în interiorul satului se căscară gropi pentru fundații, vechea șură de la casa subadministratorului dispăruse, totul devenise pârloagă, ruine peste ruine, molozul de la vechea poștă era cărat de acolo cu roaba, de parcă toate acele clădiri ar fi fost lovite de trăsnet. Felix și cu mine coboram în pâlnie până la hala de turnătorie, căscam ochii din ușă în întunericul de funingine, unde țâșnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
înmulțea în prostie liliacul sau tufele de soc și o mlădiță de viță se răsucise ajungând la una din ferestre - acolo unde azi cupa excavatorului intra urlând turbată în ramă și strivea totul, prefăcând imaginea obișnuită într-o grămadă de moloz. Sub gemetele fierăstraielor cădeau brazii, tufele de soc, liliacul fusese smuls din rădăcini și noi ședeam la fereastra bucătăriei și priveam cum începea construcția din tablă ondulată și beton a unui depozit de fier care ne întuneca geamul cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zi, moșul Isidor, pe când juca domino la cafenea, a fost lovit de boala somnului. L-au dus acasă mut și adormit. După două săptămâni de la această întâmplare, el fu internat la balamuc. Cerea mereu struguri și scormonea cu degetele însângerate molozul de pe cărămizi. „Strugăr, - ați adus strugăr?” își cânta el pe nas singura lui întrebare, și nefericit, cerceta vizitatorii ce intrau pe poarta ospiciului. Se tânguia că i s-a prăfuit gâtlejul, cerând arcă ajutor cu niște priviri decolorate. Ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
sub care se bănuia că-s îngropați oameni. Treaz ori visând: încă mai tropăi pe drumuri printre rămășițe de ziduri, mă opresc, de parcă aș încerca să caut un loc din care să văd mai bine, suit pe un munte de moloz, și încă scrâșnesc din dinți, fiindcă în aer plutește praful de piatră și de mortar... Mama camaradului meu, o persoană cu aer de nevăstuică și cu părul coafat, negru-albăstrui, vopsit sau autentic, care fuma fără întrerupere țigări dintr-un portțigaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
straturile de sub foi, despre asta ceapa nu știe nimic. Numai spații goale printre pasaje de text ciuntite. Doar dacă nu cumva interpretez lucrurile ce se sustrag ca ilizibile, și mi le potrivesc eu cumva... În amintirea mea acoperită de un moloz altfel sortat, am făcut-o sau vreau să o fi făcut pe Inge să râdă, nu mai știu cu ce, dar ea pe mine nu; fiindcă, atunci când începătorul de lângă ea a devenit brusc, sub luna aproape plină, trist ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
imagina doar într-un cu totul alt film, care se desfășoară ca tragicomedie sub cerul Siciliei, proiectat până la vârsta bătrâneții tremurătoare. Și cu siguranță că tot ceea ce s-a moștenit de la greci, sarazini, normanzi, în acel spațiu insular de depozitat moloz mi s-ar fi închegat într-o masă de material pentru un roman cu încrengături epice. Dorințe care își sunt suficiente și nu trebuie împlinite. Și Danzig? Ce anume mi-ar fi trecut prin cap, în Palermo, în legătură cu orașul pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
supă, i-a tremurat sufletu că mai mult sau mai puțin dă unu Își făcea in mente planu lui dă cum să să evade. Ș-așa, dă-i cu fluierături, ne-a pus pă urmele la o grămadă aparentă dă moloz care ne-a căzut sub vizuali. ți-amintești, ș-Încă cum, că În după-amiaza aia telmometru arăta o temperatură dă lături și n-ai să Întrebi dă ce un procent ne-am scos șpențerile. Le-am pus În grandirop la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îl bătu pe Perkins cu mîinile lui rănite. CAPITOLUL 76 Conacul lui Patchett În ruine - un hectar Întreg de ruine și funingine. Așchii de șindrilă pe gazon, un palmier ars În piscină. Clădirea Însăși se transformase Într-un morman de moloz și cenușă Îmbibată cu apă. Să cauți un seif protejat cu bombă Într-un perimetru de o sută de milioane de centimetri pătrați. Ed scormonea cu vîrful pantofului prin moloz. David Mertens bîntuia prin preajmă - trebuia să fie acolo. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În piscină. Clădirea Însăși se transformase Într-un morman de moloz și cenușă Îmbibată cu apă. Să cauți un seif protejat cu bombă Într-un perimetru de o sută de milioane de centimetri pătrați. Ed scormonea cu vîrful pantofului prin moloz. David Mertens bîntuia prin preajmă - trebuia să fie acolo. Așa era firesc. Podeaua se prăbușise În spațiile goale ale fundației - grinzi care trebuiau date la o parte. Grămezi de lemne, mormane de stofă udă, dar nici o scînteiere metalică, nimic care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ocoli ruinele și se duse În curte. O verandă de ciment În spate. O lespede cu ceva mobilier pîrjolit. Ciment compact - fără crăpături, fără șănțulețe, fără nici o cale de acces vizibilă spre gaura unui seif. Pavilionul piscinei - altă grămadă de moloz. Grămada de lemne era Înaltă de un metru - prea multă muncă dacă Mertens era acolo. Dădu ocol piscinei: scaune arse, o trambulină de sărituri. În apă plutea cuiul unei grenade. Ed dădu cu piciorul În palmierul plutitor. În frunziș - cioburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o iubită, un copil, un prieten. Dar eu - eu nu pot trece peste asta, Mickey. Nu pot trece. RÎse nervos. Să trec peste asta. Ce expresie ciudată! De parcă durerea cuiva este ca o casă prăbușită, și trebuie să treci peste moloz să ajungi la pămîntul din partea cealaltă... Eu m-am pierdut În moloz, Mickey. Se pare că nu găsesc drumul spre ieșire. Nu cred că doresc să trec, asta-i chestia. Întreaga mea viață e În moloz - Încă. O vreme nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
peste asta, Mickey. Nu pot trece. RÎse nervos. Să trec peste asta. Ce expresie ciudată! De parcă durerea cuiva este ca o casă prăbușită, și trebuie să treci peste moloz să ajungi la pămîntul din partea cealaltă... Eu m-am pierdut În moloz, Mickey. Se pare că nu găsesc drumul spre ieșire. Nu cred că doresc să trec, asta-i chestia. Întreaga mea viață e În moloz - Încă. O vreme nu mai putu vorbi. Își roti privirea prin cabina ambarcațiunii, apoi vorbi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
trebuie să treci peste moloz să ajungi la pămîntul din partea cealaltă... Eu m-am pierdut În moloz, Mickey. Se pare că nu găsesc drumul spre ieșire. Nu cred că doresc să trec, asta-i chestia. Întreaga mea viață e În moloz - Încă. O vreme nu mai putu vorbi. Își roti privirea prin cabina ambarcațiunii, apoi vorbi ceva mai calmă. — Îți amintești noaptea aceea, cînd stăteam toate aici? Noaptea de dinaintea...? Uneori mă gîndesc la vremurile alea. Mă chinui ca dracu’ tot gîndindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
viață În toate fibrele ei. Trebuia s-o ia spre nord-vest ca să ajungă În Hugh Street, iar traseul era unul odios, casele mizere din inima zonei Pimlico cedînd locul, cu o regularitate deprimantă, unor petice de pămînt devastat, munților de moloz sau caselor Înșiruite devenite gropi. Tunurile antiaeriene continuau să lovească puternic, iar printre exploziile de flăcări, Kay auzi deprimanta vibrație a avioanelor, șuierul ocazional și vîjÎitul bombelor și rachetelor. Sunetele semănau cu acelea dintr-o seară obișnuită de Guy Fawkes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o batistă, apoi Își suflă nasul. În spatele lui era un șir de case, Întunecate, care se proiectau pe cerul aproape Întunecat. Uitîndu-se prin praful rotitor, Kay văzu că una dintre case era aproape demolată - fațada turtită, adusă la starea de moloz și grinzi, de parcă s-ar fi aflat sub cizma pusă la Întîmplare de un uriaș hoinar. — Ce a fost? Îl Întrebă ea pe gardian, În clipa În care coborî Împreună cu Mickey. Exploziv? Acesta Își puse cascheta pe cap și dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În clipa În care coborî Împreună cu Mickey. Exploziv? Acesta Își puse cascheta pe cap și dădu aprobator din cap. — Cel puțin o sută de livre. Le ajută să scoată pături, bandaje și o targă din spatele dubiței, apoi le conduse prin moloz, luminînd cu lanterna În timp ce mergea. — Locul ăsta a fost lovit cu aproape toată Încărcătura, zise el. Trei apartamente. Credem că apartamentul de sus și de la mijloc erau goale. Dar oamenii din celălalt erau cu toții acasă - fuseseră În adăpost și abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Lemnul o surprinse și mai mult pe Kay, chiar și acum: Înainte de război Își imaginase că toate casele erau făcute mai mult sau mai puțin solide, dar din piatră - ca ultimul purceluș din poveste. O uluiau grămăjoarele de mizerie și moloz la care pot fi reduse chiar și casele mari. Această casă fusese una cu trei etaje acum o oră; grămada de dărîmături nu era mai Înaltă de 12 metri. Avusese impresia că aceste case - la fel ca viețile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la ușa bucătăriei și văzuse haosul de dincolo. Nu-i venea să creadă. Rămase cu mîinile la inimă. O, Doamne Sfinte! Fetele, În spatele ei, țipau Întruna. Picioarele lui Kay alunecară Încă o dată cînd gardianul Încercă o manevră cu bătrîna peste moloz. La fiecare pas, răscoleau un alt nor de praf, pene și funingine. Dar În cele din urmă, ajunseră la ceea ce fusese Înainte grădina din față. Găsiră cîțiva școlari dîndu-se huța agățați de mînerele ușilor ambulanței. Aveți nevoie de ajutor, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un fel de euforie a faptului că au supraviețuit, că au ajuns la capăt, că intraseră Într-un alt raid și-l dovediseră. Toți erau stropiți de sînge și plini de praf, imposibil de ostenți, după ce Își croiseră drum prin moloz și se aplecaseră și ridicaseră, după ce conduseseră prin Întuneric; dar acum făceau glume pe seama lucrurilor oribile pe care le văzuseră. Kay aduse cănile cu ceai și fu Întîmpinată cu urale. Patridge luă o linguriță și o folosi pentru a azvîrli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
simplă și mulțumită. De aici puteai vedea Întregul oraș, cu toate punctele de interes din Londra; și datorită distanței și fumului de la atîtea coșuri, care stătea În aerul rece, fără nici o briză, ca o plasă pe apă - chiar petecele de moloz și clădirile găurite și fără acoperiș aveau un farmec al mizeriei. În aer erau patru sau cinci baloane de baraj care păreau să se umfle, apoi să se micșoreze, pe măsură ce se Întorceau și se depărtau. Erau ca niște purceluși Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dădea un sentiment - pentru că nu putea fi văzută ci doar simțită - de pămînt expus, de spațiu nenatural. Trotuarele erau mărginite de garduri și Împrejumuiri din lemn, dar Helen Își dădu seama că gîndurile Îi lunecă dincolo de panourile de lemn, la moloz, la obiectele distruse și arse, la grinzile dezvelite și subsolurile căscate În gol, la cărămida strivită din spatele lor. Merse Împreună cu Julia fără să scoată o vorbă, copleșite de stranietatea locului. Se opriră la poalele catedralei și Helen se uită În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și devastare. Își țineau lanternele destul de jos, urmînd linia albită a bordurii. Ori de cîte ori se apropia o mașină sau un camion, răreau pașii, se lipeau de gardurile aparent fragile, care fuseseră puse acolo pentru a separa trotuarul de moloz, și simțeau sub tălpi pămîntul, arbuștii și piatra sfărîmată. Vorbeau pe șoptite. Îmi amintesc cum m-am plimbat pe-aici În ziua de An Nou a lui 1941, spuse Julia. Drumul era aproape de netrecut, chiar și la pas. Venisem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]