549 matches
-
față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai constrîngătoare? Nu suntem convinși oare că există o realitate o constrîngere, o logică economică și tehnologică care determină întreprinderile să nu poată să nu fie într-o competiție din ce în ce mai acerbă la scară planetară
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
-și convingă subalternii că ceea ce fac sau plănuiesc să facă e o necesitate majoră (pentru țară, oraș, întreprindere...), impusă de constrîngerile realității? Că există un unic, cel mai bun posibil pentru toți, cel pe care îl propun ei? Ceea ce numim mondializare nu e, oare, o serie de istorii infantilizante? Am început acest studiu cu invitația de a ne apleca interogativ asupra dorinței noastre, în aparență atît de naturală și de pozitivă, de a explica ființa umană. Această dorință este ambiguă, contradictorie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
într-o Europă unită? Pe tema aceasta, Maël Donoso spunea în 2009 că: Ideea că integrarea europeană se va face prin uniformizare are două contraargumente importante. Pe de o parte, se poate considera că Uniunea joacă un rol protector în fața mondializării și că normele europene protejază statele europene să se plieze normelor americane. Pe de altă parte, se poate presupune că slăbirea puterilor naționale ar putea favoriza emancipările regionale și în sânul unei Europe puternice regiunile vor fi chemate să joace
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ceea ce autorii cărții numesc a fi "entuziasmul căutărilor identitare". El invadează rapid și chiar spontan lumea, grație Internetului și new media. Mai precis, în condițiile creșterii valului de emigranți (cel puțin în anumite zone ale Occidentului), a globalizării tehnologiei și mondializării stilului de viață occidental, nu mai suntem cei care am fost, dar nici nu avem clare reperele profunde și temeinice ale propriei identități. Viețuim deseori larvar sub semnul destinal al uniformizării și anulării diferențelor. Aproape în orice colț al lumii
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
conștienți de interdependența lor, deci de diferențele dintre ei și de transformarea lumii. Ei creează o antropologie spontană, care nu are ca scop cunoașterea, ci construirea unei identități, adică expresia unei strategii politice. Mai puțin paradoxal decât pare, procesul de mondializare este însoțit de creșterea revendicărilor politice care pornesc de la culturi sau de la tradiții etnice. Indivizi și instituții elaborează teorii sociale integrând mai mult sau mai puțin explicit vocabularul și ideile științelor umaniste și reconfigurându-le pentru nevoile cauzelor lor. Această proliferare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
După o perioadă dedicată relicvelor din folclorul vechi, specialiștii Europei s-au aplecat asupra unor chestiuni arzătoare, dar prost cunoscute în cadrul regimurilor democratice, cum ar fi clientelismul, moștenirea funcțiilor, legăturile dintre puterile locale și stat. Mutațiile actuale falimentul blocului sovietic, mondializarea, multiculturalismul, punerea în discuție a statului-națiune, dar în același timp apariția unor micro-state au lărgit programul preocupărilor antropologilor. Multiculturalismul, de exemplu, este un fenomen complex în interiorul căruia trebuie să distingem afirmarea diferențelor ireductibile, sau, dimpotrivă, principiul unei societăți mai deschise
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
aspecte din lumea contemporană, este normal ca decidenții (responsabilii cu sănătatea, economia, dezvoltarea agricolă, asistența socială etc.) să recurgă la serviciile ei. Concepția despre teren văzut ca un câmp experimental, ca laborator sau ca rezervă este astăzi contestată de gânditorii mondializării și mobilității culturilor. Mișcările populației se accelerează. Munca pe teren tinde să ia forma rețelei pentru a urmări mișcarea din diasporele contemporane. "Terenul" se schimbă: se studiază lagărele de refugiați, comunitățile virtuale, ancheta se efectuează de acum înainte în același
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de asemenea, o transformare decisivă. Pe drept cuvânt, evoluționismul, conform căruia toate formele sociale ar tinde înspre acest model, a fost respins, dar suntem obligați să constatăm că, de voie, de nevoie, planeta întreagă măsurată după ultima fază, calificată drept mondializare este restructurată sau destructurată. După Karl Polanyi, această mare transformare creează o distanță între moderni, care au realizat această revoluție liberală și toate celelalte forme sociale (a se vedea, în legătură cu acest subiect, Louis Dumont, Essais sur l'individualisme, 1983). Fără
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la celălalt al Pămîntului, criza generalizată a individului, societății și mediului". Directorul publicației Trans-versalelor era Jacques Robin, iar printre membrii grupului de orientare se regăseau cîteva figuri din Grupul celor Zece: Edgar Morin, René Passet și Joël de Rosnay 125. Mondializarea, ecologia, problema timpului de muncă, aspirația cetățeanului spre o participare mai largă, construcția europeană, progresele științifice și tehnologice, mutația în întreprinderi erau principalele subiecte tratate în această revistă. Transversales păstra o orientare ecologistă, mai ales sub influen-ța lui Armand Petitjean
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Béney, Martine Rèmond-Gouilloud, Dominique Génelot vin să-i ajute pe René Passet, Edgar Morin, Joël de Rosnay, Jacques Robin și Henri Atlan, "foștii membri ai Grupului celor Zece", pentru a reformula întrebările. Transformările lumii influențînd întrebările puse în anii '90, mondializarea, autostrăzile informației, problema timpului de lucru, mutația în întreprindere, problemele etice și, iarăși, cunoștințele științifice, tehnologice și ecologice sînt tra-tate în Transversales Science/Culture, buletin bilunar care încearcă să continue efortul transdisciplinar, tot în cadrul GRIT (Grup de reflecție inter și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ea se află în miezul discursurilor din cadrul Studiilor fran cofone și al cercetărilor postcoloniale, ținînd de o concepție rigidă, fixistă, învechită a culturii, moștenită din perioada Statelor-națiune și a trezirii conștiinței naționale. Ne aflăm mult mai departe astăzi, sub efectul mondializării, al valurilor de imigrație masivă și al metisajelor variate. Desigur, se face încă simțită nevoia fundamentală de aparte nență la o comunitate, la o limbă, la niște tradiții, altfel, problema însăși a identității nu ar mai fi pertinentă, dar termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că nu se mai limitează, ca înainte, "la contemplarea neutră și senină a unui declin"! Această vînătoare de vrăjitoare, purtată de un consens mediatic, această denunțare virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat de Houellebecq în romanul său, au făcut deliciul revistelor literare și nu numai, în detrimentul evident al textului însuși, sumbru, insolent și superb
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au făcut-o) școala franceză, urmăresc aceleași emisiuni la televiziunea franceză, deci reprezintă o realitate a acestei țări, chiar dacă sunt copii de imigranți și originile lor sunt diverse. Șomeri, delincvenți sau elevi, ei sunt în mare măsură produsul acestei "fericite mondializări", care le-a sărăcit părinții în țările lor de origine și i-a fugărit prin lume în căutare de locuri de muncă. Să nu uităm că, în epoca postcolonială, aceasta a fost alegerea conștientă a patronatului francez, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ceea ce autorii cărții numesc a fi ,,entuziasmul căutărilor identitare,,. El invadează rapid și chiar spontan lumea, grație Internetului și new media. Mai precis, în condițiile creșterii valului de emigranți (cel puțin în anumite zone ale Occidentului), a globalizării tehnologiei și mondializării stilului de viață occidental, nu mai suntem cei care am fost, dar nici nu avem clare reperele profunde și temeinice ale propriei identități. Viețuim deseori larvar sub semnul destinal al uniformizării și anulării diferențelor. Aproape în orice colț al lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de stânga, in: 22, 37, 14-20 septembrie 1994. 45. Octavian paler, Vest contra est, in: România Liberă, 19 ianuarie 1994. 46. Naționalism cu față umană. patru întrebări pentru Alexandru paleologu, in: Cuvîntul, V, 3, 18-24 ianuarie 1994. 47. Romul Munteanu, Mondializarea culturii române, Dialogul dintre culturi sau cine dă și cine profită, in: Jurnal de cărți (București, Libra, 1994), 5, pp. 11-13, 14-18. 48. Andrei Marga, Ideea unificării europene, in: Tribuna, 15-16, 14-27 aprilie 1994. 49. Idem, Europa și spiritul european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
poporului căruia îi aparține clasa muncitoare, partidul comunist, sunt sinonime, în ultimă instanță, cu abdicarea de la principiile revoluționare marxist-leniniste, de la misiunea încredințată de istorie comuniștilor, cu alunecare pe panta cosmopolitismului și nihilismului național. De aceea, în ciuda noilor teorii "burgheze" ale "mondializării" (Răducu, Deliman: 1983, 54) care relativizau importanța factorului național în procesele tot mai complexe și interdependente derulate pe scena globală, "națiunea, întărirea independenței naționale sunt factori determinanți ai progresului, ai însuși viitorului comunismului pe planeta noastră!" (Ceaușescu în Apărarea patriei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
schimbări determină, implicit și inevitabil, schimbări radicale și pe piața muncii, creându-se câmpuri noi de activitate, noi profesii și presupun o devalorizare a calificărilor profesionale tradiționale și, nu în ultimul rând, o eroziune a condițiilor de angajare. De asemenea, mondializarea și integrarea europeană duc, pe de o parte, la noi deschideri și oportunități de dezvoltare a carierei, dar, pe de altă parte, amplifică presiunea concurenței și mărește exigența în ceea ce privește competențele profesionale ale angajaților sau candidaților la ocuparea unui post. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
schimbări determină, implicit și inevitabil, schimbări radicale și pe piața muncii, creându-se câmpuri noi de activitate, noi profesii și presupun o devalorizare a calificărilor profesionale tradiționale și, nu în ultimul rând, o eroziune a condițiilor de angajare. De asemenea, mondializarea și integrarea europeană duc, pe de o parte, la noi deschideri și oportunități de dezvoltare a carierei, dar, pe de altă parte, amplifică presiunea concurenței și mărește exigența în ceea ce privește competențele profesionale ale angajaților sau candidaților la ocuparea unui post. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relativ la eliminarea discriminării în materie de muncă și profesie, prezentat în temeiul Declarației OIM din 1998 privind principiile și drepturile fundamentale în muncă; 3. Munca în sectorul pescuitului; 4. Întărirea capacității OIM de a atinge, împreună cu statele membre, obiectivele în cadrul mondializării; 5. Promovarea unor întreprinderi durabile. În ansamblu, chestiunile înscrise pe ordinea de zi (unele tradiționale, cum sunt cele de la pct. 1 și 2, altele exploratorii, cum sunt cele de la pct. 4 și 5 pentru a se putea stabili în perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
continuu pe care-l presupune navigația, de imprevizibilitatea legată de cercetarea și recolta maritimă. În sfârșit, fie că este vorba de pescuitul industrial, fie că este vorba de pescuitul pe scară redusă, de subzistență, acesta este și el supus efectelor mondializării, mai ales când rezultatele pescuitului sunt comercializate într-un alt capăt de lume decât acolo unde s-a realizat pescuitul. Rezultă din cele expuse mai înainte că, în ultimă instanță, există un interes general, de la pescar, armator, industria piscicolă și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce revin oricărui angajator față de propriii salariați. Modelul tradițional al dreptului muncii a răspuns, potrivit aprecierilor Comisiei, în grade diferite, în diverse state, cerințelor pieței muncii, până la începutul anilor 90 ai secolului trecut. Rapiditatea progreselor tehnologice, intensificarea concurenței în contextul mondializării, evoluția cererii consumatorilor și creșterea constantă a sectorului serviciilor au impus, pe de o parte, creșterea flexibilității muncii, iar, pe de altă parte, necesitatea organizării întreprinderilor de o manieră cât mai suplă, ceea ce a imprimat o evoluție a organizării și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
de solidaritate și de cetățenie, adică un veritabil proces european de societate, asociind marea piață și coeziunea economică, socială și teritorială"78. Actorii economici europeni apar relativ divizați în materie de integrare europeană. Unii sunt deja integrați în procesul de mondializare și în jocuri de alianțe transatlantice care îi determină să dorească limitarea obiectivelor Uniunii Europene la a fi o mare piață unică cu o deschidere largă asupra lumii. Regulile de concurență pe care este fondată integrarea economică au împins de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
avea o influență asupra conținutului însuși al integrării europene, luând în considerare faptele, pe de o parte că sfârșitul procesului nu este scris dinainte, pe de altă parte că Europa este un cadru pertinent pentru a nu fi supus logicilor mondializării liberale."79 "Europa rămâne în mod fundamental o soft power. Desigur, ea va putea să se doteze cândva cu un aparat militar propriu și cu o diplomație autonomă"80. Se poate crede că dacă există vreun consens cultural în Europa
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fază a evoluției sale. Democrația singură nu rezolvă problemele de ordin economic, politic și social cu care se confruntă lumea de azi și de mâine. Mesajul Occidentului, mediatizat În Întreaga lume nu mai este convingător. A crescut interesul față de procesele mondializării, se realizează tot felul de asociații internaționale, summit-uri la cel mai Înalt nivel, se schimbă mentalitățile, se uniformizează multe aspecte tehnice și de civilizație, se Înfruntă culturi și religii, se scriu tomuri de lucrări În diverse domenii, dar pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]