1,267 matches
-
ofereau un repaus excesiv - prea funerar, poate, pentru gustul lor; le-au mai trebuit câteva secole bune până să se obișnuiască într-atât cu el încât, în final, neastâmpărul definitoriu pentru prezența lor în lume să sfârșească pietrificat, fosilizat. Tot mongolii dezlanțuiseră până la porțile Vienei o pustiitoare viitură, ce pusese serios sub semnul întrebării continuitatea civilizației în versiunea ei sedentară. Asta din perspectiva cuceriților; din punctul de vedere al cuceritorilor, însă - și relativizând mișcarea - nu fusese vorba decât de o ieșire
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nimic de pierdut; interior, atinsese punctul de penurie maximă, unde fusese deposedat până și de frică. Dincolo de acest stadiu nu putea începe decât un reviriment înspre putere, sau sfârșitul definitiv. Întrebat cum de nu se teme de fulgere când toți mongolii tremură de groaza lor, i se atribuie răspunsul: "Nu am avut loc unde să mă ascund de ele și frica mi-a trecut". Chiar apocrifă, replica surprinde deosebit de bine simplitatea probabilă a explicației. Odată depășită, marea frică - frica de frică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dorinței. Bătălia pentru imaginea lumii s-a dat mereu acolo, la orizont, între o auroră spectrală venind în întâmpinare din imaginar și lumina cea de toate zilele a percepției. Dacă Pământul ar fi fost în întregime plat ca o stepă, mongolii s-ar fi delăsat repede de cucerit, își zicea arhitectul, după cum și comorile lumii ar fi rămas, probabil, mai greu reperabile în absența zidurilor înconjurătoare. Piatra i-a întărit stându-le împotrivă, și tot piatra le-a supt consecvent puterea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
doar dând buzna înspre o ipotetică ieșire. − Și-asta încă n-ar fi nimic, îl completă Bart; culmea e că atracția centripetă a autolimitării a trecut dincolo, prin Marele zid, ca un duh civilizator și i-a molipsit actualmente pe mongolii postcomuniști: și-au declarat cam o treime din țară rezervație naturală și par hotărâți s-o mențină în stare cât mai sălbatică. Poate ați auzit că sunt pe locul întâi în lume ca suprafață de parc natural pe cap de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
asta făceau dragii de meșteri ai Babelului. Aproape că m-aș declara de acord dacă, în felul ăsta, n-am adresa literalmente un călduros bunvenit catastrofei ecologice, obiectă cineva. Dimpotrivă, după mine, soluția ar consta în înlocuirea orașelor cu campinguri. Mongolii au văzut bine lucrurile. N-ar mai sufoca nimeni pe nimeni, ci cât vezi cu ochii tot loc de popas, ca-ntr-o imensă stepă. Regimul ăsta de tranzit se va intensifica, așa că, în loc să contribuim la sedentarizarea nomazilor, ar trebui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o autoritate derizorie. În nordul Europei, hegemonia suedeză instaurată la mijlocul secolului al XVII-lea este amenințată de creșterea puterii prusace. Dar în afara acesteia, Suedia nu are în față decît o Rusie semi-barbară și o Polonie micșorată. Timp îndelungat dominată de mongoli, Rusia se eliberează la sflrșitul secolului al XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea, sub domniile lui Ivan al III-lea și Ivan al IV-lea cel Groaznic. Extinzîndu-și domeniile în Siberia, statul rus luptă la vest împotriva
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cucerind, în 1495, Republica Novgorodului, leagănul statului rus în timpul cuceririi lui Rurik (882). În sfîrșit, cu doi ani înainte de moartea sa (1503), Ivan al III-lea dă o lovitură de grație Hoardei de Aur, punînd capăt dominației de secole a mongolilor asupra Rusiei. În același moment în care se prăbușea bătrînul imperiu al Constantinopolului, tînăra putere rusă a lui Ivan cel Mare devine statul conducător al creștinătății ortodoxe, refugiul natural și centrul de atracție al țărilor creștine din Balcani, supuse jugului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
perioadă, pentru care lipsesc mărturiile directe, Alexandru Gonța reușește să restabilească adevărul istoric, făcând apel la tradiție, la confruntarea cu datele geografice prezente, la analogie și deducție, sau lăsându-se condus de intuiția lui istorică. Astfel, drumurile de invazie ale mongolilor în Moldova sunt retrasate pe baza informațiilor sporadice culese din unele documente târzii, la care adăuga tradiția transmisă din generație în generație, prin toponime tătărăști, ce vorbesc despre drumurile tătarilor, ale furilor și tâlharilor. Alexandru Gonța rezolvă în chip just
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
manuscrise, rămase de pe urma acestui harnic truditor pe ogorul lui Clio, vor putea vedea lumina tiparului, grație devotamentului văduvei autorului și entuziasmului editorialistic al domnului Ion Dumitru, ale cărui ultime tipărituri sunt tot atâtea afirmări culturale majore. George Ciorănescu TĂTARII SAU MONGOLII ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN SECOLELE XIII-XVIII „In tanta novarum rerum diversitate nescio quid scriberem.” Raport din anul 1538. N. Iorga, Revista Arhivelor. IV 2/1940-1941 Poziția geografică a vechii Dacii a făcut ca românii să aibă vecini la Răsărit, între
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ÎN SECOLELE XIII-XVIII „In tanta novarum rerum diversitate nescio quid scriberem.” Raport din anul 1538. N. Iorga, Revista Arhivelor. IV 2/1940-1941 Poziția geografică a vechii Dacii a făcut ca românii să aibă vecini la Răsărit, între anii 1241-1792, pe mongoli. Reconstituirea Țărilor Române și a faptelor săvârșite în acest interval pe teritoriul Țărilor Române, pentru alcătuirea unei istorii a relațiilor româno-tătare în perioada menționată, se impunea de multă vreme. Un harnic și neobosit cărturar de la Bârlad, Tudor Pamfile, îi simțise
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este că ne lipsesc nu numai izvoarele românești scrise, pentru o mulțime de evenimente petrecute pe teritoriul celor trei Țări Românești, dar nu avem nici măcar o cronică sau o istorie a tătarilor din Crimeea, izvodită de cancelaria hanilor. Știrile despre mongoli sau tătari în legătură cu noi, din secolele XIII-XV, le găsim numai în analele popoarelor europene de religie catolică, ele fiind aproape inexistente în cronicele rușilor, de care ne despărțeau chiar ei. Pentru această perioadă suntem și rămânem tributari mai ales oamenilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în „Analele Dobrogei”, anul II/4 Constanța, 1921, p. 507-535, dar prelucrată de A. Sacerdoțeanu, în Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIIIe siècle, Paris, 1930, care ne dau amănunte asupra modului de viață, obiceiurile și moravurile mongolilor. De asemenea, o deosebită atenție merită relatările din anul 1247 ale lui Ioan de Plano Carpini, publicate de D’Avezac sub titlul Relation des Mongols ou Tartares, par le frère Jean du Plan de Carpin, în „Recueil”, IV, Paris, 1838
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
opere de sinteză. Dat fiind numărul mare al colecțiilor de documente străine și românești, nu le vom mai enumera și pe acestea. În schimb, socotim necesar să trecem în revistă lucrările mai importante, în care au fost prelucrate informațiile despre mongoli în legătură cu popoarele europene și, mai ales, pe acelea ce tratează istoria mongolilor, folosite în lucrarea de față. Luate în ordine cronologică, cea mai veche este lucrarea savantului român D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și descreșterea lui, scrisă în limba
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și românești, nu le vom mai enumera și pe acestea. În schimb, socotim necesar să trecem în revistă lucrările mai importante, în care au fost prelucrate informațiile despre mongoli în legătură cu popoarele europene și, mai ales, pe acelea ce tratează istoria mongolilor, folosite în lucrarea de față. Luate în ordine cronologică, cea mai veche este lucrarea savantului român D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și descreșterea lui, scrisă în limba latină și tradusă în limba română de dr. Iosif Hodosiu. Publicată în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 1726, de editorul Abram-Kallewier. Deși depășită ca informație, dar bine întocmită, este lucrarea, uitată acum, a lui I. A. Fessler, Die Geschichten der Ungarn und ihrer Landsassen, vol. II, Leipzig, 1815, în care sunt tratate amănunțit Marea Invazie a mongolilor în Europa, Țările Române și Ungaria, distrugerile săvârșite, direcțiile de retragere și începutul refacerii regatului maghiar și a Transilvaniei, după izvoarele apusene (p. 419-553). Date ample despre formarea Imperiului Mongol și a expansiunii lui, cu pătrunderea în China, Orientul Apropiat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Leipzig, 1815, în care sunt tratate amănunțit Marea Invazie a mongolilor în Europa, Țările Române și Ungaria, distrugerile săvârșite, direcțiile de retragere și începutul refacerii regatului maghiar și a Transilvaniei, după izvoarele apusene (p. 419-553). Date ample despre formarea Imperiului Mongol și a expansiunii lui, cu pătrunderea în China, Orientul Apropiat și Europa, găsim în Historie des Mongols dépuis Tchinguiz-Khan jusqu’à Timour-Bey ou Tamerlan, scrisă de Abraham Constantin Mouradgea D’Ohsson și publicată în două volume ed. I, în La
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Rusești, Polonia, dar mai puțin, Țările Române și Ungaria este opera istoricului rus V. O. Smirnov (+1922), Krîmscoe Hanstvo pod verhovenstvom ottomanskai Portî do naciala XVIII veka, vol. I, St. Petersburg, 1897, precum și aceea a lui Michael Prawdin, L’Empire mongol et Tamerlan, Paris, Payot, 1937. Pe materialele folosite de Shrakosch-Grassmann și completate cu știrile din cronicele Coroanei Ungare, O. Olchwary a alcătuit un studiu intitulat A Muhi Czata (Bătălia de la Mohi), publicat în revista „Szazodok” în 1902, p. 412, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asupra formării Imperiului Mongol, dar mai ales cu referire la Marea Invazie din Europa, din anii 1237-1242, deosebite merite are lucrarea lui Aurelian Sacerdoțeanu, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933, care discută, pe o vastă informație bibliografică, pătrunderea mongolilor în Țările Române și retragerea, și apoi instaurarea, dominației mongole în sud-estul european. Raporturile rușilor cu mongolii, așezarea acestora la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, urmată de constituirea Hoardei de Aur și desprinderea de ea a Hanatului din Crimeea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deosebite merite are lucrarea lui Aurelian Sacerdoțeanu, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933, care discută, pe o vastă informație bibliografică, pătrunderea mongolilor în Țările Române și retragerea, și apoi instaurarea, dominației mongole în sud-estul european. Raporturile rușilor cu mongolii, așezarea acestora la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, urmată de constituirea Hoardei de Aur și desprinderea de ea a Hanatului din Crimeea, întocmite pe izvoare rusești și orientale, sunt dezbătute și tratate cu o mare claritate de B. D.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vladimirtsov, Le régime social des mongols, Le féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast material informativ, mai ales oriental, ale lui René Grousset, L’empire mongol, Paris, 1941, (p. 48-358) și L’empire des steppes (Attila
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Istoria Critică a Românilor, București, 1875, vol. I, p. 88-69 și 110, care dezbate cel dintâi pasajul, semnalat de Alexandru Hașdeu, din cronica lui Fazel-Ullah-Rașid, medicul de Hemedan, fiul lui Abul-Kair, pasajul scris pe la 1303, unde se vorbește de luptele mongolilor cu caraulaghii, în 1241, text reprodus după D’Ohsson, Histoire des Mongols, tom I, La Haye, 1834, p. XXXV și II, p. 627-628. Ceilalți istorici, A. D. Xenopol, în Istoria Românilor din Dacia Traiană (12 vol.), București, 1927, ed. I, Vlădeanu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nici unul din dregătorii maghiari ai generației sale nu au fost născuți să conducă. Și incapacitatea lor avea să se dovedească îndată ce la orizont a apărut primejdia tătară, care a spulberat statul maghiar și toată măreția lui. CINE SUNT TĂTARII SAU MONGOLII Cuvântul tătar este cunoscut în izvoarele istoriei românilor, cu mulți ani înainte de cunoscuta invazie din 1241. Îl avem menționat în epoca romană pe teritoriul Daciei în contextul „nomine Asianorum Tartario Veneti filius” și în anul 1181, când un act emis
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
însemnat cuvântul tătar în limba mongolă, nume dat vreunui om, probabil, de la care a rămas denumirea unui trib de limbă mongolă, a unui râu și a unei regiuni întregi. Ioan Plano Carpini, care a petrecut un an și jumătate între mongoli, în anii 1246-1247, scrie că țara acestora mai este locuită de tătari Deinde terram Mongolorum intravimus, quos Tartaros apellamus. Războinici de temut, locuind încă din secolul al VIII-lea în regiunea de jos a Kerulenului, erau socotiți printre cei mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
erau socotiți printre cei mai sălbateci din toate popoarele mongole și luptau întotdeauna în avangardă, așa cum apar secuii în fruntea oastei ungurilor. Wilhelm de Rubruquis ne dă, în 1253, și explicația de ce numele de tătari a acoperit pe acela de mongoli: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros et inde exivit nomen eorum: quia ubique clamabatur: Ecce Tartari veniunt. Celălalt nume de mongol, apare în epoca T’ang pentru triburile chewei (din Kerulenul de Jos și Khinganul de Nord), denumite Mong-wou
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Wilhelm de Rubruquis ne dă, în 1253, și explicația de ce numele de tătari a acoperit pe acela de mongoli: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros et inde exivit nomen eorum: quia ubique clamabatur: Ecce Tartari veniunt. Celălalt nume de mongol, apare în epoca T’ang pentru triburile chewei (din Kerulenul de Jos și Khinganul de Nord), denumite Mong-wou sau Mong-wa, din mijlocul căruia se naște Temugin sau Gingis-Khan. Țara lor de origine se află în Orientul Îndepărtat al Asiei, numită
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]