1,599 matches
-
Acasa > Literatura > Recenzii > IOSEFINUL ORTODOX AL TIMIȘOAREI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mircea Daroși IOSEFINUL ORTODOX AL TIMIȘOAREI Scrierile monografice au devenit în ultima vreme puncte de referință în istoriografia noastră contemporană. Aproape că nu există spațiu românesc care să nu beneficieze de un asemenea gen de scriere cu o largă deschidere spre actul cultural, spre istoria locală și tradițiile
IOSEFINUL ORTODOX AL TIMIŞOAREI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345351_a_346680]
-
spre actul cultural, spre istoria locală și tradițiile specifice și nu în ultimul rând spre viața creștină din sânul fiecărei comunități. La Timișoara, orașul binecuvântat de Dumnezeu cu o minunată salbă de sfinte lăcașuri, a apărut lucrarea ,, Iosefinul ortodox - contribuții monografice'', scrisă cu tact și înțelepciune de preotul dr. Ionel Popescu, parohul acestei biserici și vicarul administrativ al Episcopiei Timișoarei. Cu această lucrare, autorul își îmbogățește palmaresul scriitoricesc și își face o nouă carte de vizită pe plan editorial. Monografia se
IOSEFINUL ORTODOX AL TIMIŞOAREI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345351_a_346680]
-
nealterate de suferința desțărării. Frumusețea lor identitară era ca floarea de câmp, neatinsă de pipeta geneticianului. Și fiind ei, basarabenii aceștia, și cărturari de frunte, m-au luat sub aripa lor culturală. Am publicat în revistele lor, am scris cărți monografice împreună, ca însemnând asta punțile noastre peste Prut, am ctitorit laolaltă bibliotecă basarabeană în sat, am participat, deopotrivă la stat dar cu osebire la sfat, la evenimente menite să apropie cele două maluri de Prut. Acum, la cel mai recent
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
Acum, la cel mai recent drum al meu peste Prut, a trebuit să mă supun inițiativei exclusive (n-a contat deloc protestul meu) a dlui dr. (conferențiar universitar) Vasile Șoimaru - în fond,coordonatorul editorial al albumului - de a înscrie albumul monografic “Miroslăvești, prin ochiul timpului nostru”, al cărui autor sunt, la acest regal basarabean al Cărții. Dr. V. Șoimaru este cel care a făcut posibilă apariția fizică a albumului, dumnealui fiind coordonatorul editorial al acestuia. Desigur, în elevatul Bibliopolis chișinăuian, în
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
doua capitală a românimii. Consecința, adică urmarea participării mele conjuncturale la primul salon international de carte, am aflat-o imediat după încheierea evenimentului, printr-un mail care conținea un atașament, mai precis o diplomă, respectiv, Premiului “Dimitrie Gusti”, oferit albumului monografic "Miroslăvești, prin ochiul timpului nostru"*. *Miroslăvești, prin ochiul timpului nostru, Gheorghe Pârlea, Ed Serebia, Chișinău, 2014 P.S. Mi se reproșează mereu că fac exces de modestie atunci când e vorba de faptele mele. În cele de mai sus veți fi observat
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
festivitatea aniversară prilejuită de împlinirea vârstei de 90 de ani de către ilustrul savant, matematician și scriitor deopotrivă, cel care „a introdus noțiunea de matematică lingvistică”. În cadrul manifestării publice și deschise, ulterior conferinței, vor avea loc alocuțiuni omagiale, lansarea unor publicații monografice și o sesiune de autografe susținute de celebrul profesor universitar de analiză matematică. Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Congresul internațional „Pregătim viitorul promovând excelența”, ediția a XXV-a, mută pentru câteva zile Capitala Culturală Românescă la Iași / Pompiliu
CONGRESUL INTERNAŢIONAL „PREGĂTIM VIITORUL PROMOVÂND EXCELENŢA”, EDIŢIA A XXV-A, MUTĂ PENTRU CÂTEVA ZILE CAPITALA CULTURALĂ ROMÂNESCĂ LA IAŞI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376167_a_377496]
-
lor mereu bântuită de nevoi, din care cu greu puteau să rupă fărâma lor de bucurie (pag. 22), de “făcutul lemnelor” pentru foc (pag. 18), de cosit, de clacă (“Furca”!), de miturile și eresurile locale. Sunt pagini memorabile, de aspect monografic, despre o lume care parcă s-ar grăbi să alunece-n uitare. De aceea, repet, această carte este o mărturie și o lecție pentru generațiile ce vor urma. Satul, care cândva intrase în literatură, lângă temele majore ale specificității noastre
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
vînzarea unui singur tablou... Așadar, cu riscul de-a produce accident stradal, prosperul pictor ține morțiș (de ce?) să-mi destăinuie ultimul lui tun. Foarte bine. Să-i spun, la rîndu-mi, că ieri, chiar ieri, mi-a apărut un masiv album monografic? Ridicol. Îl felicit fără pic de rîcă și ne dorim amîndoi reîntîlnirea. E de plecat, de ce nu, de la particularul situației pentru a ajunge la... la ce? La generalul privind climatul de-acum, nu cu totul nou în lumea occidentală, oarecum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unde mi-am început, la rându-mi, ucenicia la Institut. Cuprins în organigrama de atunci a instituției, ca cercetător științific stagiar în cadrul sectorului de Istorie modernă, colectiv care tocmai încheiase documentarea, inclusiv elaborarea, unei ample și valoroase lucrări cu caracter monografic, tipărită un an mai târziu și distinsă, ulterior, cu premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române, am beneficiat din plin de experiența acumulată până atunci de Leonid Boicu în cercetarea și defrișarea fondurilor arhivistice adăpostite în vechea și frumoasa locație de la Golia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secolului al XIX-lea, în speță epoca Regulamentului Organic, conducerea Institutului, călăuzită probabil și de alte rațiuni, a decis, la sfârșitul anilor '50 ai trecutului veac, înscrierea în planul de cercetare științifică a instituției a unei teme colective, cu caracter monografic, intitulată Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848-1864. La această temă, lui Leonid Boicu i s-au repartizat două capitole fundamentale, extrem de importante în economia de ansamblu a lucrării și anume Industria, respectiv, Transporturile, acoperitoare întregului interstițiu. Celorlalți colaboratori li s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui N. Iorga), ci a „adevărului din fapte”. Astfel se și explică ușurința cu care analistul proceselor sau fenomenelor economico-sociale petrecute în spațiul românesc est-carpatic abordează, în cuprinsul altei suite de studii analitice, precum și în primele sale lucrări cu caracter monografic, problematica politică internă și conexiunile externe ale acesteia, spre a se devota apoi cu predilecție cercetării istoriei relațiilor internaționale ale Principatelor Române în epoca modernă. Bunăoară, fără a se îndepărta de mai vechile preocupări „interne” și aruncând noi ancore spre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
francez Al. Walewski, la 30 mai 1857, este demnă de orice antologie a neputinței politice românești. Dacă s-a ocupat cu stăruitoare consecvență - identificabilă pentru unele cazuri (mijlocul secolului XIX) ca obsesie - de „chestiunea orientală”, ilustrată prin alte două studii monografice de referință: Diplomația europeană și triumful cauzei române. 1856-1859, carte publicată în anul 1978, ca o continuare a Genezei și, respectiv, Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români, tipărită însă spre amurgul scurtei sale vieți (în 1996), a făcut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu marile puteri este considerabilă, dar cu totul remarcabil, și de o valoare excepțională, științifică și etică, este aportul său uriaș la studierea legăturilor noastre cu popoarele din sud-estul Europei, și în special cu țările vecine. El a consacrat studii monografice relațiilor româno-ruse, româno-cehoslovace, româno-sârbe, polono-române, româno-maghiare, româno-albaneze, întocmind și o istorie a slavilor răsăriteni ș.a. Într-o lucrare specială și-a propus să definească din punct de vedere economic, politic, cultural, geografic, istoric în general, ceea ce este sud-estul european. Am
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Faptele sunt însă fapte și fără ele nimic nu se poate construi, dar nici nu e recomandabil, dimpotrivă, să reduci totul la ele, adică să prezinți o materie brută drept finisată. De aceea, Alexandru Zub prețuia la David Prodan formula monografică „în care empiria se împletește fericit cu meditația sistematică”. Istoriografia este o prelungire a istoriei reale, este - notează Alexandru Zub - „emanație, parte componentă și conștiință de sine a acesteia”, ea „simte o nevoie sporită de a-și obiectiva devenirea în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
programul de stabilizare-transformare în țările din Centrul și Estul Europei și principalele instrumente ale programelor de stabilizare (1989-1994 și respectiv 1990-1997), tabele utile pentru cunoașterea experienței altor țări din zona menționată. Document de excelentă analiză economică, socială și politică, lucrarea monografică din care am spicuit aspectele de mai sus reprezintă o admirabilă carte pentru care teoreticianul economist și reputatul om politic merită întreaga noastră gratitudine. Ea se constituie într-o veritabilă pledoarie pentru progresul și prosperitatea meritată a mult încercatului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și în propunerile de sinteză novatoare (teoretică și practică). Primul său exercițiu folcloristic, izvorât din cercetarea pasionată de arhivă și de teren, s-a concentrat în studiul Ion ăl Mare (1963). Cercetările lui A. privind cântecul bătrânesc se divid în
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
esprit (1958), precum și o serie de demersuri eseistice, dintre care sunt de amintit L’Église au service de la liberté (1960), Vérité chrétienne et erreur spirituelle (1961), Les Sept péchés capitaux (1964), L’ Œuf (1970) și, nu în ultimul rând, studiul monografic consacrat lui Nostradamus (1989) -, a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
tripticul de comentarii despre G. M. Cantacuzino, în restituirea căruia A. s-a manifestat și ca editor. Tot ca investigație de recuperare, reține atenția articolul despre dramaturgia (operă postumă) lui Traian Chelariu. Volumul Vârstele lui Proteu (1984) tratează, cu intenție monografică, despre baroc, urmărind devenirea acestuia de la formele de „proto-baroc” / „prebaroc” din antichitatea ebraică, în literatură, filosofie, sculptură, arhitectură, până la „splendorile aurifulgente” ale Bizanțului, la Michelangelo, Bernini, secolul al XVIII-lea francez, Spania lui El Greco și a Escorialului, iar de aici
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
întregește imaginea scriitorului, directorul de reviste („Mișcarea literară”, „Gazeta literară” și „România literară”) apărând istoricului literar drept un „militant însuflețit de idei mărețe și sentimente elevate, în slujba obștei scriitorilor și a progresului artistic al literaturii române”. Cele trei studii monografice sunt urmate de bibliografia analitică a publicațiilor. Apărută în 1999, cartea despre revista lui G. Călinescu „Jurnalul literar” reunește, pe lângă studiul propriu-zis și bibliografia exhaustivă a periodicului, o selecție de „texte programatice” și o bibliografie a referințelor critice. Autorul plasează
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit și funcțiile de prodecan și decan la aceeași facultate. Debutează cu articole de istorie literară în „Buletinul cercurilor științifice studențești. Științe sociale” (Cluj, 1956-1957), iar editorial cu studiul monografic Aron Densușianu (1974). Colaborează cu studii de istorie literară și comentarii critice la revistele „Limbă și literatură”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista de pedagogie”, „Pro didactica”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Acta Musei Devensis”, „Sargetia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”. Anvergura
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
și Negriada de același autor (1988) - atestă în autoarea lor „un cercetător ponderat, cu o judecată critică și istorică echilibrată” (Al. Dobrescu). Scris sobru, exact, întemeindu-se pe o documentare abundentă și o idee clară de investigare și construcție, studiul monografic Aron Densușianu a fost bine primit de critică, fiind considerat „dosarul unei reabilitări”. Concepută după modelul consacrat, lucrarea tratează distinct viața și opera eruditului profesor ardelean. Reexaminarea contribuțiilor lui Aron Densușianu în critica și istoria literară are semnificația unui recurs
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
vom insista aici (și pentru că o analiză de acest fel nu Își găsește locul, și deoarece au făcut-o alții cu prisosință) asupra dandysmului ce se degajă ca atmosferă din paginile Crailor sau ale povestirii Remember. Chiar dacă, deranjat de „metoda monografică”, G. Călinescu se arată surprins de succesul romanului („mai degrabă narațiune”, „compunere... lipsită de compoziție”); chiar dacă substanța sa Îi pare rarefiată, iar personajele abia creionate, nu se poate Împiedica să nu recunoască „farmecul indefinit”, „savoarea ciudată” a cărții. Nu știm
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
șapte, când și-a conturat el însuși personalitatea. După volumul Valori actuale (1974), urmează Nouă prozatori (1977; Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor), unde se afirmă în deplina maturitate a mijloacelor sale criticul pasionat al actualității, care consacră mici studii monografice unora dintre importanții scriitori despre care scrisese anterior, ca și altora la fel de importanți precum Augustin Buzura. Investigând literatura cu un viu spirit analitic și condus aproape mereu de simțul valorii și al măsurii, autorul mânuiește un limbaj critic de o
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
a constituit-o studierea versificației „moldovenești”, autorul oferind, într-o carte scrisă în limba rusă (1985), o imagine de ansamblu asupra evoluției versului de la începuturile lui până în perioada contemporană. Interpretările lui C. privind poetica eminesciană au fost sintetizate în studiul monografic Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului, apărut în 1996. În lucrarea Comunități folclorice moldo-bulgare (1995), pe baza unui bogat material faptic, sunt relevate aspecte comune, asemănări și afinități între folclorul românesc și bulgar la nivel de
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
Versuri vechi, N. Cartojan se ocupă de Cel mai vechi zodiac românesc: „Rujdenița” Popei Ion Românul. 1620, iar Sextil Pușcariu descrie Un nou exemplu din „Evanghelierul” lui Coresi. În același spirit, recenziile analizează cu preponderență lucrări de sinteză sau pagini monografice consacrate perioadei medievale și celei moderne. Pot fi amintite recenziile lui V. Bogrea (N. Cartojan, „Alexandria” în literatura românească, E. Lovinescu, „Gheorghe Asachi”), Ion Breazu (N. Iorga, „Istoria literaturii românești”, Sextil Pușcariu, „Istoria literaturii române”, I. M. Rașcu, „Eminescu și
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]