1,180 matches
-
nucleic tip ARN). Două dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice (adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării, în timp ce pentozele formează brațele acesteia, de la o dublă unitate la alta (adică de la un cuplu purinic-pirimidinic la următorul), legătura fiind realizată de grupările fosfat (prin atomii lor
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
sunt purinice (adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării, în timp ce pentozele formează brațele acesteia, de la o dublă unitate la alta (adică de la un cuplu purinic-pirimidinic la următorul), legătura fiind realizată de grupările fosfat (prin atomii lor de oxigen). Legăturile dintre resturile de purine și pirimidine sunt de
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
8 1. Substanțele enumerate mai jos se consideră ca fiind notificate în sensul prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: - polimerizați, policondensați și poliaducți cu excepția celor care conțin în formă combinată 2% sau mai mult din orice monomer ce nu a fost comercializat înainte de 18 septembrie 1981; - substanțe utilizate pentru cercetare și analiză, în măsura în care ele sunt introduse pe piață cu scopul determinării proprietăților lor în conformitate cu prezenta directivă; - substanțe introduse pe piață în scopuri de cercetare sau analiză, în
jrc539as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85677_a_86464]
-
fi conținut în alcoolul etilic că impuritate. Se utilizează că solvent pentru nitroceluloza și vopsele etc. În medicină se utilizează că antispasmolitic sau analgezic. 3) Acetatul de vinil [CH(3).COO.CH=CH(2)]. Lichid incolor cu un miros caracteristic; monomer, utilizat la prepararea poliacetatului de vinil, (care constituie un material plastic clasificat la poziția nr. 39.05). 4) Acetați de n-propil sau de izopropil, utilizați la prepararea esențelor artificiale de fructe. 5) Acetatul de n-butil. Lichid incolor, utilizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
inclusiv derivații micști) halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozati ai acestor produse. A. - ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI NESATURAȚI, SĂRURILE ȘI ESTERII LOR ȘI ALȚI DERIVAȚI 1) Acid acrilic [CH(2)=CH.COOH]. Lichid incolor cu miros acru. Se polimerizează ușor. Constituie un monomer pentru acizii poliacrilici sau alți polimeri acrilici. 2) Acid metacrilic. Polimerii esterilor acestui acid constituie materiale plastice (Capitolul 39). 3) Acid oleic [C(18)H(34)O(2)]. Se găsește în corpii grași precum gliceridele. Lichid incolor, inodor, care, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
au următoarea semnificație: Notă 1 Concentrațiile indicate sau, în absența valorilor, concentrațiile generale din Directivă 88/379/CEE reprezintă procente din greutatea elementului metalic, calculate în raport cu greutatea totală a preparatului. Notă 2 Concentrația de izocianați indicată reprezintă procentul din greutatea monomerului liber, calculat în raport cu greutatea totală a preparatului. Notă 3 Concentrația indicată reprezintă procentul din greutatea ionilor de cromat dizolvați în apă, calculat în raport cu greutatea totală a preparatului. Notă 4 Preparatele care conțin aceste substanțe nu trebuie clasificate că nocive prin
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
suprafeței specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB duce la creșterea numărului de germeni formați în prima fază a
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o creștere a suprafeței specifice a copolimerului /27-30/. Dacă se compară copolimerii sintetizați în prezență de diferiți diluanți, se constată că, pentru același conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
empirică: (48) unde: Ux — reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g copolimer uscat; S — cantitatea de toluen existentă în amestecul inițial de monomeri, ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69,70/ folosesc datele de reținere a toluenului și ciclohexanului pentru a pune în evidență neomogenitatea
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g copolimer uscat; S — cantitatea de toluen existentă în amestecul inițial de monomeri, ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69,70/ folosesc datele de reținere a toluenului și ciclohexanului pentru a pune în evidență neomogenitatea porozității copolimerilor macroporoși. Astfel
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Pentru a rezolva aceste inconveniente s-au înlocuit schimbătorii de ioni de tip gel cu cei de tip macroporos. Obținerea acestui tip de schimbători de ioni se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat având dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se realizează prin includerea perlelor de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
acestor polimeri, știind faptul că datorită structurilor rezistente mecanic și chimic, aceste perle sunt insolubile în toți solvenții . În această lucrare, studiul reacțiilor de reticulare (sinteza sub forma de perle urmată de caracterizare) se referă la structuri viniltoluen-co-divinilbenzen, copolimeri ai monomerilor polivinilici, copolimeri maleimidici, precum și la aplicații ale schimbătorilor de ioni acrilici în domeniul imobilizării enzimatice. Rezultatele personale ale autorilor precum și experiența în cercetarea stiințifică, pot constitui o bază de plecare și un imbold pentru toți cei ce doresc să dezvolte
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
mai complexe macromolecule. CAPITOLUL 1 POLIMERIZAREA ÎN SUSPENSIE Cristina Doina Vlad Generalități Polimerizarea în suspensie (PSp) este o tehnică de obținere a polimerilor sub formă de perle, (granule, particule, mărgele sau microbloc) și se referă la un sistem în care monomerii conținând 8 inițiator radicalic, sunt suspendați sub formă de picături (fază discontinuă) în mediul de reacție (fază contiunuă) și polimerizați. Pentru a avea o stabilitate maximă, (energie interfacială minimă), aceste picături adoptă forma sferică, având o mărime medie controlată în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Mărimea acestora depinde de condițiile de obținere, fiind de obicei mai mari ca cele obținute prin polimerizarea în emulsie. În general, tehnica de polimerizare dictează mărimea particulelor, așa cum se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
obținute prin polimerizarea în emulsie. În general, tehnica de polimerizare dictează mărimea particulelor, așa cum se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie “centrii” sau “nucleii” de polimerizare (figura 2b
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie “centrii” sau “nucleii” de polimerizare (figura 2b). Continuarea polimerizării duce la creșterea centrilor de polimerizare, granulele devin lipicioase, se leagă între
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie “centrii” sau “nucleii” de polimerizare (figura 2b). Continuarea polimerizării duce la creșterea centrilor de polimerizare, granulele devin lipicioase, se leagă între ele (figura 2c), particula începe să se contracte, polimerizarea monomerilor continuă conform mecanismului impus de tipul monomerilor si se formează o fază solidă (figura 2d), care în anumite condiții pot conține pori. Monomerul se consumă pe măsura avansării polimerizării , porii de la suprafață se colmatează, iar cei din interior se închid
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
insolubi care constituie “centrii” sau “nucleii” de polimerizare (figura 2b). Continuarea polimerizării duce la creșterea centrilor de polimerizare, granulele devin lipicioase, se leagă între ele (figura 2c), particula începe să se contracte, polimerizarea monomerilor continuă conform mecanismului impus de tipul monomerilor si se formează o fază solidă (figura 2d), care în anumite condiții pot conține pori. Monomerul se consumă pe măsura avansării polimerizării , porii de la suprafață se colmatează, iar cei din interior se închid și rezultă polimerul sub formă de perlă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de polimerizare, granulele devin lipicioase, se leagă între ele (figura 2c), particula începe să se contracte, polimerizarea monomerilor continuă conform mecanismului impus de tipul monomerilor si se formează o fază solidă (figura 2d), care în anumite condiții pot conține pori. Monomerul se consumă pe măsura avansării polimerizării , porii de la suprafață se colmatează, iar cei din interior se închid și rezultă polimerul sub formă de perlă. Problema principală în formarea perlelor este obținerea suspensiilor uniforme de picături de monomer în faza apoasă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]