49,590 matches
-
motiv să cred că fostul meu student exagerează - inspecțiile fanfaronice anunțate de ministrul Hărdău nu au absolut nici un rost. Urmele au fost șterse demult, fițuicile au dispărut, iar lucrările pot fi recorectate până la ziua de apoi. În plus, ce îndreptățire morală poate avea un ministru care ne arată că e un umil rob al sistemului: după ce a fost dată afară pentru modul rușinos în care a organizat examenele de bacalaureat, d-na Paloma Petrescu revine în trombă, în funcția de "Consilier
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
M. Ivănescu se caută pe sine pe mai multe căi, începînd cu cea proximă a datelor imediate, "prozaice" ale existențialului. Pornește prin a da ocol obiectivității (obiectului) înainte de-a ajunge la sine, ca și cum s-ar sfii de-o denudare morală, de-o nemijlocită confruntare cu eul propriu. Programatic, își propune: "de la poezia obiectelor, adică, măcar prin subînțelesuri/ să ajungi tot la ceea ce te interesează pe tine - la tine adică" (despre scaun). Găsim la d-sa schițate, nu fără o anume
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice. Avem a face cu un soi de alegorii intime, scăldate într-o subiacentă autocompasiune (autobiograficul absoarbe nesățios materiile
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
discurs cu totul spectaculoase și de o logică interioară infailibilă. Itinerariul său este unul al simplificării, al purificării treptate pînă la limita disoluției în eter. În acest sens, el reface cumva, la alt nivel expresiv și pe un alt vector moral, parcursul brâncușian al degravitaționalizării sculpturii, al deposedării materiei de masă pînă la atingerea imponderabilității. Cel mai recent ciclu al lui Dumitraș, acela în care intră temele Adam și Eva, Treceri, Pasărea, Arcul, Melcul, este, prin esențializarea maximă, prin disoluția materiei
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
moravurilor americane. Iată de ce critica lui nu este una premeditată și ostentativă, ci una pornită din așezarea lui în lume: așezarea celui pentru care observarea realității și descrierea ei fidelă sînt mai importante decît judecarea ei. Și pentru că nu face morală, ideologie sau filozofie, Codrescu are un scris verosimil. Pur și simplu îl crezi pe cuvînt și te lași pe mîna lui, spunîndu-ți că America nu poate fi decît așa cum o înfățișează el. Citindu-l, trăiești cu senzația că cineva îți
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
sălbăticie din ordinul Securității și se află pe listele de urmăriți ai Serviciilor Secrete românești care au încercat felurite forme de șantaj asupra ei. Mama Monicăi Lovinescu a murit în închisorile comuniste pentru că a refuzat să trimită scrisori de șantaj moral fiicei sale, exilate la Paris. După 1990, Monica Lovinescu a refuzat să-l întîlnească pe șeful SRI, Virgil Măgureanu, din cauză că era convinsă că "profesorul" nu diferea de reprezentanții fostei Securități. Or, pentru cine mai cunoștea asemenea lucruri, să pui pe
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
al marii exigențe față de alții. în același timp această inconcesivitate acordă preț verdictelor sale relativ pozitive. Inconformismul său întors mai întîi cu un tăiș teribil asupra propriei ființe și abia apoi îndreptat asupra Celuilalt reprezintă un convingător instrument de valorizare morală. Unica vanitate ce și-o admite Jeni Acterian e cea a eșecului: Cînd mă întîlnesc cu E. C. sau mă gîndesc la el, am întotdeauna un fel de mirare-regret. Mirare că, în linie generală, simte atît de identic cu mine. Are
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
dreptul de semnătură a traducerilor, am fost exclusă din Sindicatul presei. Nu sînt destule dovezi cît este de generos Partidul? Să îndrăznești a-l înfrunta pe Jdanov? Pe succesorul posibil al lui Stalin? Cine și-ar imagina!". }intă a epurărilor morale, Sorana Gurian se vede atacată de confrații oportuniști, inclusiv în legătură cu persoana-i fizică. Grăbit a se distinge în ochii oficialității comuniste, Ov. S. Crohmălniceanu atribuie cu eleganță "exhibiționismul său maladiv" unui complex de inferioritate specific infirmilor. Și nu se oprește
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
poate conserva conștiința: "Tortura poate transforma pe oricine, într-o fiară sau într-o zdreanță. Mai tîrziu sau mai devreme, în funcție de rezistența fizică și cea morală. Și amîndouă nu sînt întotdeauna la același nivel. Cineva poate avea o bună rezistență morală și o slabă rezistență fizică la durere". Entuziasmul adolescentin îi inspiră "nebunia" de-a deveni o eroină, "un fel de Făt-Frumos feminin", o Zoia Kosmodemianskaia "dar împotriva comunismului". Un capitol relevant cu osebire e cel consacrat Monicăi Lovinescu, care, în
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
războaie, revoluții, constituirea unor state și instituții, individualizarea unor culturi și civilizații, ci are și o pitorescă diversitate geografică, ceea ce înseamnă așezarea unei comunități într-un anumit cadru, diferențierea de locuri și profile rasiale, fragmentarea societății pe ocupații și reflexe morale, panoramarea satelor, orașelor și mănăstirilor, distingerea între viața religioasă, viața politică, viața comercială, viața culturală etc. Dar ceea ce e esențial pentru prozatorul Nicolae Iorga este surprinderea palpitului de viață. Dacă pentru istoric perspectiva se constituie în bibliotecă și în arhive
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
de pe masă potul. E inadmisibil! Sunt nevinovat, clamează din susul scării cel vătămat. Sau trântește portiera mașinii sale de lux. Dar să lăsăm de o parte problema stărilor sufletești ale celor hărțuiți pe tema apartenenței la poliția politică, a traumelor morale ale celor ce palpită în așteptarea rezultatului final - dar noi dosare apar la toată ziua - și să luăm în considerare o altă situație: a celor care, suferind de o maladie necruțătoare, încep să dea semne exterioare ale răului care-i
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
doamnă stă sub blestemul de a i se aminti, când îi va fi lumea mai dragă, că banii săi provin de la un individ care a fost omul Securității și care n-a știut să plece cu demnitate atunci când dovezile căderii morale au ieșit la suprafață. A invoca astfel de argumente în fața unui Dan Voiculescu nu înseamnă absolut nimic. Tehnica devierii acuzațiilor - despre care am mai vorbit - îl va ajuta să iasă și din împrejurări mai grele decât acelea ale unor îngălbenite
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
a însoțirii. E o ucenicie cu frecvență redusă. La distanță. Are mai degrabă aura unei ascultări, a unei atenții smerite și bune". Modestia părintelui Pintea are un caracter exemplar, turnată într-o carte adînc emoționantă precum orice document de autenticitate morală și, deopotrivă, expresivă.
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
îi este dedicată. "Iorga este cel care pecetluiește metamorfoza literară începută cu aproape un veac în urmă, prima care face dintr-un conducător politic ieșit din împrejurări istorice și nu din șirul dinastic un mit, un simbol al unui principiu moral" (p. 92). Self made man, desigur; dar eroul, el, este făcut de către literați și istorici. Înțeleasă astfel, nu ca strictă rememorare de episoade și file de cronici bătrâne, ci ca o inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
făcute pentru a împărți dreptatea între oameni va trăi mereu cu convingerea că justiția e murdară și că slujitorii ei sînt niște șnapani irecuperabili. În realitate, dreptatea e un cuvînt al cărui înțeles descinde din mitologia umanității și din simțul moral cu care fiecare om tinde să judece comportamentul semenilor. Avem în noi un adînc simț al reciprocității în materie de gesturi umane, un simț grație căruia, în cazul săvîrșirii unei greșeli sau al înfăptuirii unei fărădelegi, încercăm imediat repararea lor
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
premergătoare săvîrșirii răului), fie ca reciprocitate în virtutea căreia greșeala primește o reacție pe măsură, dreptatea aceasta rămîne un simplu deziderat. Este idealul pe care îl purtăm în fața ochilor din nevoia de a nu ne pierde iluziile despre viață. E mirajul moral iscat de instinctul spontan al reciprocității umane, un instinct care, neputînd să-și găsească satisfacția în această lume, proiectează dreptatea în cealaltă lume, lumea de apoi. E compensația prin care putem să supraviețuim psihic într-o lume în care dreptatea
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
focar de dezordine socială. Și chiar dacă pornirea justițiară este îndreptățită moral - cînd nimeni nu îți face dreptate, îți faci singur - ea nu poate fi acceptată din punct de vedere al ordinii sociale. Justițiarii pe cont propriu, deși au tot dreptul moral să procedeze în spiritul reciprocității umane, sînt o sursă directă de haos social. Căci dacă toți ne-am face dreptate singuri, cu timpul nu vom mai avea în mijlocul a ce să ne facem dreptate: societatea ar dispărea. Ordinea este mult
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
a intrat destul de târziu în literatură, debutând la 44 de ani cu o carte de poeme (Umbra cuvintelor, 1970). Au urmat mai multe volume în care îmbină original formula impresiilor de călătorie și a memoriilor cu eseistica axată pe teme morale și de cultură: Drumuri prin memorie (1972), Mitologii subiective (1975), Apărarea lui Galilei (1978), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Viața ca o coridă (1987) ș.a. Romanele Viața pe un peron (1981) și Un om norocos (1984) sunt construcții narative complexe
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
iluzie sau ca pe o trădare a acesteia? Este mai important visul în care credem nesmintit sau realitatea care îl presează până la destrămare? Care vi se pare a fi adevăratul, profundul Don Quijote: cel ce urmărește o iluzie (cu deplină puritate morală și seninătate imaginativă) sau cel ce o conștientizează? Spuneați, la un moment dat, că el este "un om profund serios, hotărât să creadă în iluziile lui mai mult decât în realitate". Dacă este așa, vă recunoașteți în figura și comportamentul
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este, în acest caz, ridicolă și incultă. Pentru că, în realitate, Europa nu are un model unic și unanim acceptat. Relația dintre Biserică și stat nu
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
întoarce la ale sale cu bucuria marelui praznic în suflet și cu mângâierea Duhului Sfânt în inimă. Iată, în câteva cuvinte, de ce este numită Sfânta Parascheva mult folositoare. Evlavia poporului nostru față de sfinți s-a bazat nu numai pe datoria morală de a cinsti pe sfinți, ca pe unii care au fost bineplăcuți lui Dumnezeu, ci s-a hrănit și din ajutorul real pe care sfinții l-au dat celor care îi cinstesc pe ei. Evlavia poporului este deci una de
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
decembrie 2016, un an fructuos. Este un an în care UZPR a reliefat în variate moduri, și din diverse perspective, anvergura personalității tutelare a culturii române. Pentru Eminescu presa a fost o tribună și o modalitate de luptă civică, patriotică, morală și națională. La mulți ani! CORINA VLAD DIACONESCU
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
astfel, un model pentru „ucenicii“ săi. Astfel, este imperios necesar să-l determinăm pe tânăr să ia atitudine față de religie, să nu rămână într-o stare de apatie și indiferență la ceea ce se întâmplă în jurul său, să-i descoperim exemple morale și un sistem de valori sănătos, pentru a nu mai fi tentat să aleagă din exemplele negative despre care citește în reviste/ziare sau pe care le vede la televizor sau în anumite medii. Având în vedere misiunea Profesorului de
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
din trunchiul comun sau înlocuirea orei de religie cu alte cursuri opționale. Un astfel de demers ignoră deopotrivă tradiția școlii românești, practica europeană, dar și impactul actual al educației religioase asupra elevilor. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile psihosociologice în domeniu. Rolul și locul Profesorului de religie - unul
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]