1,744 matches
-
de boala psihică, se deschide perspectiva metodică a unei înțelegeri comune, oferită de metoda de interpretare filozofică de factură fenomenologică și comprehensivă (E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, H. Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski, K. Jaspers, G. Lanteri-Laura, A. Tatosian). Dincolo de aparența manifestărilor exterioare a tulburărilor psihice, dincolo de „factologia clinico-psihiatrică”, psihopatologia caută să descopere și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură fenomenologică și comprehensivă (E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, H. Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski, K. Jaspers, G. Lanteri-Laura, A. Tatosian). Dincolo de aparența manifestărilor exterioare a tulburărilor psihice, dincolo de „factologia clinico-psihiatrică”, psihopatologia caută să descopere și să înțeleagă semnificația acestor tulburări, considerate ca „experiențe sufletești interioare” ale persoanei umane. Spre deosebire însă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiind prin aceasta strict individuale persoanei bolnavului. Aceasta determină ca procesul de cunoaștere și înțelegere să nu aibă un caracter direct și imediat, întrucât nu poate fi obiectivat, ci numai postulat, prin metoda reflecției filozofice. Demersul cunoașterii epistemologice a naturii morbide a vieții sufletești, se constituie din „discursul bolnavului”, singura formă de acces direct la interioritatea acestuia. Analizând „faptele psihopatologice” cuprinse în „discursul bolnavului” se ajunge la un important material posibil de a fi supus unei „interpretări hermeneutice” (H. Tellenbach). Această
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
discursul bolnavului” se ajunge la un important material posibil de a fi supus unei „interpretări hermeneutice” (H. Tellenbach). Această interpretare a sensurilor discursului este calea cea mai sigură ce ne conduce către descoperirea și înțelegerea semnificațiilor noi ale fenomenelor psihice morbide. Actul hermeneutic este în același timp o metodă subtilă și prețioasă, dar și riguroasă de descifrare a „simbolicii alteralității psihice”. Mai mult decât atât, explicarea „patologicului” ne deschide calea înțelegerii „normalului”, prin faptul că alteralitatea este negația dialectică a normalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punctul de vedere medico-psihiatric, ca pe o experiență sufletească trăită a alteralității persoanei umane. Acest punct de vedere antropologic schimbă complet înțelesul suferinței psihice deschizând în felul acesta calea unei abordări psihopatologice de factură antropologică. Abordarea antropologică a fenomenelor psihice morbide pune ca temă de reflecție nebunia, dintr-o perspectivă epistemologică lărgită. În cazul acesta însă nebunia, prin sfera conținutului ei, depășește cadrul strict delimitat al bolii psihice. Prin aceasta sunt depășite „limitele epistemologice” impuse cu strictețe de procesul de „medicalizare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
când „se afirmă pe sine”, fie ca anormalitate când „se neagă pe sine”, respectiv fie ca sănătate mintală, fie ca nebunie. Acest punct de vedere care depășește cadrul psihiatriei clinice este propriu psihopatologiei care urmărește „să vadă” dincolo de fenomenele psihice morbide, semnificația interioară a nebuniei ca trăire sufletească interioară. Să încercăm să explicăm acest lucru. Atât normalitatea cât și anormalitatea le surprindem prin manifestările lor exterioare. Ele reprezintă, așa cum spuneam, organizarea, dar și modul de a fi al persoanei umane. Și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și clasifică „formele anormalității” dându-le o denumire și atribuindu-le o anumită semnificație specifică. În acest proces, de elaborare mintală, se pleacă de la „limbajul suferinței”, al alteralității, reprezentat prin „simptomele clinice”. Simptomatologia clinică, dincolo de aspectul formal al fenomenelor psihice morbide (așa cum sunt ele exprimate de bolnav și cum sunt ele percepute de medic), la care de altfel psihiatria se limitează, fără a merge mai departe, sunt purtătoarele semnificației stării de anormalitate psihică ale nebuniei, considerată ca boală psihică. Reflecția filozofică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anormalitate psihică ale nebuniei, considerată ca boală psihică. Reflecția filozofică este însă singura care poate „vedea” dincolo de formele obiectivate, sensurile adânci, ascunse ale transformărilor naturii ființei umane. „Simptomele” bolii psihice sunt expresia obiectivată a transformării structurilor Normalității în fenomenele psihice morbide specifice stării de anormalitate. Prin aceasta ele sunt expresia „negării de sine”, a negativității naturii sufletești a persoanei umane 5. Dar simptomele care exprimă fenomenele psihice morbide nu sunt reductibile numai la „negarea normalului”, ci, în egală măsură, ele vor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Simptomele” bolii psihice sunt expresia obiectivată a transformării structurilor Normalității în fenomenele psihice morbide specifice stării de anormalitate. Prin aceasta ele sunt expresia „negării de sine”, a negativității naturii sufletești a persoanei umane 5. Dar simptomele care exprimă fenomenele psihice morbide nu sunt reductibile numai la „negarea normalului”, ci, în egală măsură, ele vor „înlocui normalul cu anormalul”, prin urmare se vor substitui Normalității. Prin aceasta ele exprimă o restructurare a ordinii interioare a ființei umane, o înlocuire a „ordinii normalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de cunoaștere” în următoarele sectoare: a) Psihopatologia generală: studiază normalitatea și anormalitatea psihică, doctrina bolii mintale, conceptele și limbajul său științific, discursul epistemic etc. b) Psihopatologia clinică: studiază procesele de „organizare” și „dezorganizare” ale sistemului personalității (aparatul psihic), fenomenele psihice morbide reprezentate prin tulburările proceselor psihice, simptomele și sindroamele psihopatologice, precum și cadrul general al nosologiei psihiatrice. c) Psihopatologia nosologică: studiază aspectele psihopatologice specifice ale „bolilor psihice”, tipul de alteralitate psihică și semnificația medico-psihologică a bolilor mintale. Un loc important este rezervat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca structură și organizare, pentru psihopatologie. În sensul acesta, se pune întrebarea dacă „psihopatologia este o patologie a psihologicului sau o psihologie a patologicului?” (E. Minkowski). Pentru autorul citat, psihopatologia este o „psihologie a patologicului”, obiectul său fiind „fenomenul psihic morbid”, analizat din punct de vedere psihologic, diferit de modul de gândire clinico-psihiatric, după o altă metodologie, diferită, în mare măsură de cea a psihologiei. Se profilează, în felul acesta identitatea psihopatologiei, ca o nouă disciplină științifică. Psihopatologia se înfățișează ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinico-psihiatric, după o altă metodologie, diferită, în mare măsură de cea a psihologiei. Se profilează, în felul acesta identitatea psihopatologiei, ca o nouă disciplină științifică. Psihopatologia se înfățișează ca o analiză reflexivă având ca obiect „faptul psihiatric” sau „fenomenul psihic morbid” pe care-l utilizează pentru a putea ajunge la înțelegerea bolnavului psihic considerat ca un alt fel de ființă umană, ca un mod de existență esențialmente diferit de cel al omului normal. Interesul psihopatologiei se axează pe omul în suferință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de cel al omului normal. Interesul psihopatologiei se axează pe omul în suferință, nu pe boală, ca în cazul psihiatriei clinice. Din aceste motive psihopatologia va studia următoarele aspecte: a) Câmpul de observație al „faptului psihiatric” va cuprinde structurile personalităților morbide, modurile și sensurile delirului, structurile socio-familiale, modurile de comunicare-expresie, actele și conduitele bolnavilor. b) Metodologia va fi orientată în trei direcții principale: Înțelegerea care constă într-un efort de pătrundere intuitivă a fenomenului psihic morbid, semnificația acestuia fiind raportată la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatric” va cuprinde structurile personalităților morbide, modurile și sensurile delirului, structurile socio-familiale, modurile de comunicare-expresie, actele și conduitele bolnavilor. b) Metodologia va fi orientată în trei direcții principale: Înțelegerea care constă într-un efort de pătrundere intuitivă a fenomenului psihic morbid, semnificația acestuia fiind raportată la persoana și viața bolnavului. În acest caz avem de-a face cu o atitudine fenomenologică, care caută ca să vadă în simptomul clinic sensurile unui conținut vital. Explicarea este operația intelectuală care completează înțelegerea prin interpretări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a face cu o atitudine fenomenologică, care caută ca să vadă în simptomul clinic sensurile unui conținut vital. Explicarea este operația intelectuală care completează înțelegerea prin interpretări și stabilirea unor legături de cauzalitate între diferitele date de observație. Interpretarea fenomenului psihic morbid va fi condusă după metoda reflecției filozofice, ea având caracterul unei hermeneutici a descifrării semnificației faptului psihiatric și implicit a naturii diferite a persoanei bolnavului psihic. Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma faptul că psihopatologia are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapte”. Teoriile psihopatologice vor constitui un model de interpretare al sensurilor umanului, în raport cu faptele de observație clinico-psihiatrice. O epistemologie a acestor discipline științifice va participa, în final, la clarificarea principiilor și a fundamentelor acestora, sfârșind prin a plasa „fenomenul psihic morbid”, confiscat de medicină, în sfera umanului. Aceste aspecte ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a psihopatologiei. O abordare din perspectiva psihiatriei clinice și o alta din perspectiva științelor umane. Le vom urmări succesiv. Psihopatologia este o interogare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sfera umanului. Aceste aspecte ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a psihopatologiei. O abordare din perspectiva psihiatriei clinice și o alta din perspectiva științelor umane. Le vom urmări succesiv. Psihopatologia este o interogare asupra fenomenului psihic morbid, sau a psihismului patologic. „Morbidul psihic” și-l dispută atât curiozitatea filozofică, dar și dorința de cunoaștere medico-psihiatrică. Filozofia integrează „existența patologică” în concepția antropologică, pe când psihiatria include „nebunia” în sfera medicinei etichetând-o ca boală. Se pune deci în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a psihopatologiei. O abordare din perspectiva psihiatriei clinice și o alta din perspectiva științelor umane. Le vom urmări succesiv. Psihopatologia este o interogare asupra fenomenului psihic morbid, sau a psihismului patologic. „Morbidul psihic” și-l dispută atât curiozitatea filozofică, dar și dorința de cunoaștere medico-psihiatrică. Filozofia integrează „existența patologică” în concepția antropologică, pe când psihiatria include „nebunia” în sfera medicinei etichetând-o ca boală. Se pune deci în mod legitim întrebarea: pe ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoaștere medico-psihiatrică. Filozofia integrează „existența patologică” în concepția antropologică, pe când psihiatria include „nebunia” în sfera medicinei etichetând-o ca boală. Se pune deci în mod legitim întrebarea: pe ce teren se vor întâlni gândirea și acțiunea referitoare la fenomenul psihic morbid? Răspunsul este următorul: acest teren este psihopatologia. Psihopatologia nu este același lucru cu clinica psihiatrică, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, ea, fiind complet lipsită de orice intenții terapeutice reparatorii, urmărește înțelegerea și explicarea printr-o analiză reflexivă a fenomenului psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Răspunsul este următorul: acest teren este psihopatologia. Psihopatologia nu este același lucru cu clinica psihiatrică, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, ea, fiind complet lipsită de orice intenții terapeutice reparatorii, urmărește înțelegerea și explicarea printr-o analiză reflexivă a fenomenului psihic morbid, fără să îl considere ca pe o „specie clinică”. Psihopatologia este orientată mai mult către filozofie întrucât ea „interoghează” și „ascultă” obiectul studiului său, motiv pentru care răspunde la două aspecte principale: a) răspunde filozofiei la unele dintre întrebările acesteia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recuperarea complexă a bolnavilor psihici; c) metoda utilizată este cea clinică, de observație și anamneză medicală a bolnavilor psihici. Psihopatologia, situată între filozofie și psihiatrie, are o identitate proprie caracterizată prin următoarele aspecte: a) obiectul său îl reprezintă fenomenul psihic morbid; b) scopul urmărit este de cunoaștere a persoanei alienată psihic; c) utilizarea unei metodologii preluată din filozofie. Față de acestea se pune problema dacă metodele psihopatologiei au contingență cu experimentul din științele biologice. Din punct de vedere metodologic, psihopatologia este o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
particulară de cunoaștere a bolii psihice. Dar, concomitent, ea este și o modalitate particulară de înțelegere a alteralității psihice. Din acest motiv „epistemologia psihopatologică” se înfățișează ca o modalitate aparte de cunoaștere și de înțelegere a nebuniei, a fenomenelor psihice morbide, în sensul precizat de K. Jaspers, diferind astfel de „metoda experimentală”. Două probleme de ordin epistemologic se pun în sfera psihopatologiei: a ști și a cunoaște. Deși aparent diferite ele se completează întâlnindu-se în intenția lor finală. A ști
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnindu-se în intenția lor finală. A ști, este partea formal-externă a problemei. A cunoaște reprezintă descifrarea conținutului intern, privind semnificația faptelor observate. Coroborate, ambele configurează un continuum metodologic al domeniului științific al psihopatologiei. Cunoașterea duce la înțelegerea fenomenului psihic morbid. K. Jaspers subliniază faptul că „putem cunoaște fenomenul psihic morbid, dar nu-l putem înțelege întrucât el este o experiență sufletească strict individuală și personală, interioară, a fiecărei persoane”. El poate fi comunicat, știut, dar va continua să rămână de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formal-externă a problemei. A cunoaște reprezintă descifrarea conținutului intern, privind semnificația faptelor observate. Coroborate, ambele configurează un continuum metodologic al domeniului științific al psihopatologiei. Cunoașterea duce la înțelegerea fenomenului psihic morbid. K. Jaspers subliniază faptul că „putem cunoaște fenomenul psihic morbid, dar nu-l putem înțelege întrucât el este o experiență sufletească strict individuală și personală, interioară, a fiecărei persoane”. El poate fi comunicat, știut, dar va continua să rămână de „neînțeles” fiind unic și irepetabil, propriu, exclusiv subiectului care-l
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fiecărei persoane”. El poate fi comunicat, știut, dar va continua să rămână de „neînțeles” fiind unic și irepetabil, propriu, exclusiv subiectului care-l trăiește. Apare însă un aspect nou, deosebit de important, legat de persoana psihopatologului, a cercetătorului fenomenelor psihice morbide. Psihopatologul trebuie să aibă, în mod obligatoriu, o formație profesională de psihiatru. Este absolut necesar ca acesta să fi primit o pregătire medicală de specialitate în domeniul bolilor psihice. Această formație îi este absolut indispensabilă, întrucât psihiatria este cea care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]