749 matches
-
devreme.” Superlativul negativ al adverbelor circumstanțiale este posibil teoretic dar se întâlnește rar: „Casa lui este foarte puțin departe.”, tocmai datorită întrebuințării sale eufemistice; adverbele circumstanțiale nu pun probleme de această natură. Exprimarea gradelor de intensitate se face prin aceleași morfeme libere, de natură adverbială, din flexiunea adjectivului: echivalența: la fel de, tot așa de, tot atât de: „El s-a sculat la fel de devreme, cu toate că s-a culcat târziu.” superioritatea: mai, din ce în ce mai, tot mai: „Răspunde mai greu/din ce în ce mai greu.” inferioritatea: mai puțin, tot mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
articolul posesiv-genitival sunt considerate pronume semiindependente și discutate la clasa pronumelor nepersonale. (idem, p.44) Lipsit de conținut lexical și de autonomie semantică (și fonetică, în cazul articolului hotărât), articolul nu aparține claselor lexico-gramaticale. ci claselor de cuvinte care, alături de morfeme, intră în sistemul gramatical al limbii 1. Trei sunt funcțiile principale ale articolului în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de autonomie semantică (și fonetică, în cazul articolului hotărât), articolul nu aparține claselor lexico-gramaticale. ci claselor de cuvinte care, alături de morfeme, intră în sistemul gramatical al limbii 1. Trei sunt funcțiile principale ale articolului în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantică (și fonetică, în cazul articolului hotărât), articolul nu aparține claselor lexico-gramaticale. ci claselor de cuvinte care, alături de morfeme, intră în sistemul gramatical al limbii 1. Trei sunt funcțiile principale ale articolului în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit mai rar ca morfem al substantivizării: Ea prefera un roșu (o culoare roșie) mai aprins. CONSTITUENT LEXICO-GRAMATICALTC "CONSTITUENT LEXICO‑GRAMATICAL" Articolul hotărât intră în structura unor pronume personale, nehotărâte etc.: dânsul, însul, unul, altul, nealții, primul, întâiul etc. „Frumosu-i ca nealții...” (M. Eminescu) Articolul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca substitut al obiectului posedat, identitatea specifică de pronume: ai mei etc. Absența articolului posesiv, determinată de exprimarea substantivală a „obiectului” raportului de posesie, caracterizează întrebuințarea adjectivală a pronumelui: prietenii mei. În sintagma pronumelui (numeralului) ordinal, al face parte din morfemul discontinuu al...le (a), variabil în funcție de gen: a...a, prin care s-a format pronumele ordinal de la pronumele de cuantificare (numeralul cardinal) și care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a MORFEM GRAMATICALTC "MORFEM GRAMATICAL" 1. Articolele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ordinal, al face parte din morfemul discontinuu al...le (a), variabil în funcție de gen: a...a, prin care s-a format pronumele ordinal de la pronumele de cuantificare (numeralul cardinal) și care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a MORFEM GRAMATICALTC "MORFEM GRAMATICAL" 1. Articolele hotărât și nehotărât funcționează ca morfeme ale categoriei gramaticale a determinării: un student - studentul Sensul determinării maxime poate fi întărit de întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
face parte din morfemul discontinuu al...le (a), variabil în funcție de gen: a...a, prin care s-a format pronumele ordinal de la pronumele de cuantificare (numeralul cardinal) și care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a MORFEM GRAMATICALTC "MORFEM GRAMATICAL" 1. Articolele hotărât și nehotărât funcționează ca morfeme ale categoriei gramaticale a determinării: un student - studentul Sensul determinării maxime poate fi întărit de întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi exprimat numai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de gen: a...a, prin care s-a format pronumele ordinal de la pronumele de cuantificare (numeralul cardinal) și care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a MORFEM GRAMATICALTC "MORFEM GRAMATICAL" 1. Articolele hotărât și nehotărât funcționează ca morfeme ale categoriei gramaticale a determinării: un student - studentul Sensul determinării maxime poate fi întărit de întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi exprimat numai prin acest articol: „În cea oglindă mișcătoare Vrei să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a MORFEM GRAMATICALTC "MORFEM GRAMATICAL" 1. Articolele hotărât și nehotărât funcționează ca morfeme ale categoriei gramaticale a determinării: un student - studentul Sensul determinării maxime poate fi întărit de întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi exprimat numai prin acest articol: „În cea oglindă mișcătoare Vrei să privești un straniu joc...” (M. Eminescu) Al doilea aleargă foarte bine. Cel de-al doilea aleargă foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Vrei să privești un straniu joc...” (M. Eminescu) Al doilea aleargă foarte bine. Cel de-al doilea aleargă foarte bine. 2. Când înlocuiește dezinența: casă ® casa sau când substantivul (sau alte unități lexico-gramaticale declinabile) nu poate (pot) realiza prin alte morfeme opoziții de caz, număr, gen, articolul (hotărât, demonstrativ, posesiv) funcționează ca morfem al acestor categorii: Mi-au rămas necunoscute intențiile lui Tudor. (genitiv) Am transmis alor tăi o telegramă. (dativ) Numele celui de-al doilea a rămas necunoscut. (genitiv) Am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bine. Cel de-al doilea aleargă foarte bine. 2. Când înlocuiește dezinența: casă ® casa sau când substantivul (sau alte unități lexico-gramaticale declinabile) nu poate (pot) realiza prin alte morfeme opoziții de caz, număr, gen, articolul (hotărât, demonstrativ, posesiv) funcționează ca morfem al acestor categorii: Mi-au rămas necunoscute intențiile lui Tudor. (genitiv) Am transmis alor tăi o telegramă. (dativ) Numele celui de-al doilea a rămas necunoscut. (genitiv) Am dat celor doi toate cărțile. (dativ) ELEMENTE DE RELAȚIETC "ELEMENTE DE RELA
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specific (de esență sintactică) de unitate semantică. Prin rolul lor în structura enunțului sintactic, prepozițiile și conjuncțiile aparțin sistemului gramatical al limbii. Chiar dacă unele prepoziții și conjuncții, prin mutații în planul lor semantic funcțional, ajung să aibă funcții morfologice, de morfeme ale unor opoziții categoriale, funcția esențială, definitorie a clasei (claselor) se desfășoară la nivel sintactic. Alături de alte elemente lingvistice (componente ale unor mutații lexico-gramaticale: pronume, adverbe), prepoziția și conjuncția constituie categoria elementelor de relație; asigură desfășurarea relațiilor sintactice - condiție fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prepoziția se înscrie în sistemul sintactic al limbii prin rolul său de element de relație, condiționat, în grade diferite, de planul semantic al fiecărei unități. Prin abstractizare, câteva din unitățile prepoziționale dezvoltă și o variantă paralelă, care se înscrie ca morfem în sistemul morfologic al limbii. Aparțin celor două nivele ale sistemului gramatical al limbii (morfologic și sintactic) prepozițiile pe, la, de, a, pentru și omonimele lor - morfeme. Petc "Pe" 1. prepoziție: „O astrologie (...) bazată pe sistemul geocentrist.” (M. Eminescu) „Vin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câteva din unitățile prepoziționale dezvoltă și o variantă paralelă, care se înscrie ca morfem în sistemul morfologic al limbii. Aparțin celor două nivele ale sistemului gramatical al limbii (morfologic și sintactic) prepozițiile pe, la, de, a, pentru și omonimele lor - morfeme. Petc "Pe" 1. prepoziție: „O astrologie (...) bazată pe sistemul geocentrist.” (M. Eminescu) „Vin din sure văi de chaos / Pe cărări necunoscute.” (M. Eminescu) 2. morfem de acuzativ (al substantivelor și pronumelor înscrise în genul personal, al pronumelor demonstrative sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramatical al limbii (morfologic și sintactic) prepozițiile pe, la, de, a, pentru și omonimele lor - morfeme. Petc "Pe" 1. prepoziție: „O astrologie (...) bazată pe sistemul geocentrist.” (M. Eminescu) „Vin din sure văi de chaos / Pe cărări necunoscute.” (M. Eminescu) 2. morfem de acuzativ (al substantivelor și pronumelor înscrise în genul personal, al pronumelor demonstrative sau al substantivelor + uman în anumite condiții sintactice): „Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolul lor închină, numind mare pe-un pitic.” (M. Eminescu) „Danțul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce o mie de neghiobi Idolul lor închină, numind mare pe-un pitic.” (M. Eminescu) „Danțul, muzica, pădurea / Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu) 3. marcă a funcției sintactice de complement direct (realizată și propozițional), aparținând genului personal (și concomitent morfem de acuzativ al pronumelui relativ): „Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) 4. modalizator; printr-o schimbare în plan semantic, prepoziția pe rămâne în sistemul sintactic al limbii nu ca element de relație, ci dezvoltând (în structura prepoziției
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
direcției: „Vino pe la moară; pe acolo e mai puțin primejdios.” Latc "La" 1. prepoziție: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină.” (M. Eminescu) „La tâmple,/e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.” (M. Eminescu) „În multe forme-apare a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
punem la adevăr.” (M. Eminescu) „În multe forme-apare a vieții crudă taină Pe toți ei îi înșală, la nime se distaină.” (M. Eminescu) Cu această funcție s-a impus și în sintagme stilistice, mărci ale odei: La Heliade, LaBucovina. 3. morfem al supinului, ca formă verbală absolută: „La zgâriet el v-a dat gheară.” (M. Eminescu) Detc " De" 1. prepoziție: „Eu stau pe țărm și sufletul mi-e dus de-acasă.” (L. Blaga) „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cuantificare superior lui nouăsprezece (la toate nivelele: douăzeci, o sută douăzeci etc.): nouăsprezece ani vs douăzeci de ani • sintagme marcate stilistic, prin dezvoltarea funcției expresive: ticălosul de portar vs ticălosul portar/portarul cel ticălos ca visul de ușor 3. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală: „După gratii de fereastră o copilă el zări.” (M. Eminescu) 4. morfem-constitutiv al supinului: „D-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun.” (I. Creangă) Li s-a dat de scris acasă tot
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) 2. morfem-constitutiv al supinului: Pentru încălzit camera folosim un radiator. Atc "A" 1. prepoziție: „Cânii cum îl văd/ La el se răped/ Și latră-a pustiu/ Și urlă-a morțiu.” (Mănăstirea Argeșului) 2.a. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală (pronominală): • ca singură variantă a exprimării genitivului, când funcția de atribut se realizează prin substantive de cuantificare sau determinate de adjective de cuantificare sau prin pronume de cuantificare (numerale cardinale): „Miroase florile-argintii / Și cad
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spre deosebire de celelalte limbi romanice, la nominativ și acuzativ prepozițiile nu impun substantivului marca determinării maxime (definite) - articolul hotărât: Intru în casă. Stau lângă (la) fereastră. etc. Fac excepție prepozițiile cu și de-a, care impun substantivului, numai în planul expresiei, morfemul determinării - articolul hotărât: Ioana a plecat cu trenul. Se joacă de-a războiul. În cazul prepoziției cu, substantivul rămâne nearticulat, dacă face parte din clasa semantică a substantivelor continue, concrete: Și-a făcut cafea cu lapte. A mâncat brânză cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nearticulate sau pot primi articol nehotărât, dacă, în plan semantic, realizează diferite grade ale „determinării” prin alte determinări sintactice: Ioana a plecat cu același (acest) tren. Ioana a plecat cu trenul de noapte. La genitiv-dativ, substantivele precedate de prepoziții primesc morfemul determinării maxime: deasupra case-i, în jurul lacu-lui etc. sau morfeme ale celorlalte grade de determinare, dacă primesc alte determinări sintactice: deasupra aceleiași (acestei) case deasupra unei case (2) Fără conținut lexical propriu, prepozițiile se caracterizează printr-un plan semantic specific
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează diferite grade ale „determinării” prin alte determinări sintactice: Ioana a plecat cu același (acest) tren. Ioana a plecat cu trenul de noapte. La genitiv-dativ, substantivele precedate de prepoziții primesc morfemul determinării maxime: deasupra case-i, în jurul lacu-lui etc. sau morfeme ale celorlalte grade de determinare, dacă primesc alte determinări sintactice: deasupra aceleiași (acestei) case deasupra unei case (2) Fără conținut lexical propriu, prepozițiile se caracterizează printr-un plan semantic specific (cu diferite grade de abstractizare, manifestat în gradul de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Fiindcă existența este în sine mizerabilă, el e nevoit să împodobească cu flori și c-o experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu) șcirc. cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții independente sau care nu ocupă poziția termenului subordonat: Să plecăm imediat de aici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]