3,037 matches
-
spicuit pentru minte decât acela al științelor care, mai mult sau mai puțin, nu fac decât a repeta aceleași proceduri. Nu se pot privi ca Îndestulătoare cele câteva pagini pe care dl. Giard le hărăzește transformismului În capitolul său asupra morfologiei (pp. 159-165), dar În care d-sa nu atinge metodele speciale ce trebuie aplicate pentru a fixa principiile după care ființele s-au dezvoltat. Dar numele chiar al geologiei nu se regăsește În tot cursul lucrării decât o singură dată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
M. Cernea, Gh. Chepeș, Două sate. Structuri sociale și progres tehnic, București, Editura Politică, 1970, sau Ovidiu Badina, Dumitru Dumitru, Octavian Neamțu, coord., Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte, București, Editura Academiei, 1970) a fost privilegierea analizelor de tip „morfologie socială”, cu accent pe populație, mediu construit, viață economică, fapte sociale cu grad mare de vizibilitate socială. Literatura de factură antropologică a fost mai aproape de lumea experiențelor, dar se menține În aceeași notă empiristă. Vecinătățile În Munții Apuseni este prima
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cluj) și dezvoltă analize În care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și ale sale (capitolul III). Sub aspect metodologic, lucrarea promovează demersul multimetodă, deși opțiunea deschisă a autorului este În favoarea abordărilor comprehensive, calitative. Analizele demografice, de tip morfologie socială, pe zona Munților Apuseni, prezente În special În capitolul II, sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este adus foarte aproape de o lume Închisă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ființei. Aventura speculativă a sentimentului românesc continuă cu „sentimentul ființei”, cu „rațiunea ființei”, unde ilustrarea se face cu poemul eminescian Luceafărul și cu basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În Modelul cultural european (1993) autorul pune în joc „morfologia culturii” dimensionată prin substantiv, adjectiv, adverb, numeral, conjuncție și ajunge la „timpul cel blând al culturii europene”. Importantă este această atitudine târzie față de „era conjuncției”, atitudine expusă în Prefață, subintitulată Scrisoare către un intelectual din Occident. Cu diverse prilejuri N.
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
permite să se distanțeze de prejudecata „progresului artistic”, așa cum era acceptată în chip forțat, dogmatic de interpretările oficiale ale vremii, în relație cu „progresul tehnic și social”. Împlinind o semnificativă unitate între istoria filosofiei și comentariul privitor la arta modernă, Morfologia artei moderne (1973) va conduce demersul spre o analiză a funcției formei, în care vor interveni și implicații de factură axiologică. Consecvent cu ideile formulate anterior, M. va acorda o mare importanță psihologiei artistului și, în același timp, capacității acestuia
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
care vor interveni și implicații de factură axiologică. Consecvent cu ideile formulate anterior, M. va acorda o mare importanță psihologiei artistului și, în același timp, capacității acestuia de a descoperi și de a exprima sensurile comportamentului uman. Cu studiile de morfologie s-a impus ca unul dintre cei mai importanți comentatori români ai artei universale. Și intervențiile sale sistematice, construite cu o claritate voit didactică, din ședințele plenare ale Uniunii Artiștilor Plastici, în anii ’70, când s-a opus curajos atacurilor
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
artiștilor. Deși opera lui scrisă nu e abundentă, se remarcă prin densitatea ideilor, prin rigoarea teoretică, prin puterea argumentelor, susținute adesea de exemple preluate din arta românească a secolului al XX-lea. SCRIERI: Stăpânii, București, 1964; Despre sublim, Cluj, 1970; Morfologia artei moderne, București, 1973. Repere bibliografice: Ardeleanu, Însemnări, 237-243; Negoițescu, Însemnări, 221-231; Ov. S. Crohmălniceanu, „Despre sublim”, RL, 1971, 4; Mircea Muthu, „Despre sublim”, ST, 1971, 2; Grigore Zanc, „Despre sublim”, TR, 1971, 23; Dicț. scriit. rom., III, 263-265. D.G.
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
biograficul cu esteticul, teoreticul cu dimensiunea practică (reprezentabilitatea scenică). Dramaturgia românească între 1900-1918 este o panoramă informată asupra a două decenii de teatru românesc, considerate prin prisma devenirilor ulterioare și identificând formulele modernității. Textele sunt studiate mai ales din unghiul „morfologiei formelor dramatice” și al categoriilor estetice de tragic, comic sau patetic, ca și din acela al interferenței lor și al modului specific în care tratează spațiul și timpul. Aceeași formulă comprehensiv-analitică se regăsește în ciclul dedicat dramaturgiei blagiene, generic intitulat
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
față de „centru” era prezidată fie de geniala dezordine a gândirii aforistice, fie de rigoarea ambițioasă a reflecției sistematice. Există nu puține sisteme filozofice rapsodice precum niște „benzi desenate” (Michel Tournier), așa cum putem descoperi „benzi desenate” care rivalizează claritatea carteziană. Pentru că morfologia scriiturii filozofice codifică regulile propriului „joc de limbaj”, un modest survol de natură istorică ar putea identifica avatarurile problematicii „centrului” în raport cu tipurile de scriitură posibile în reflecția filozofică și teologică 1. Localizarea centruluitc "Localizarea centrului" Centrul este o temă fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
partea stângă a feței și a trupului interlocutorilor. În această privință, Hitler era un contraexemplu perfect. Însă, dat fiind că exacerba rasismul și ura, el demonstrează, în același timp, corectitudinea acestei reguli. Să nu credeți că această chestiune ține de morfologie. Pozițiile pe care le adoptăm sunt psihofiziologice. În fiecare etapă a dezvoltării noastre psihoafective, trupul găsește și adoptă pozițiile care corespund cel mai bine stării noastre psihologice. Unele dintre aceste poziții s-au ancorat profund. Ele sunt expresia psihicului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
un spirit științific, Blaga în schimb va putea fi recunoscut, tocmai din această perspectivă, drept „filosoful poet”. N O T E 1. Afirmația se susține pentru Trilogii în ansamblul lor. În Trilogia culturii, abundă referirile la Oswald Spengler și la morfologii germani ai culturii, în primul rând la Leo Frobenius. 2. Alexandru Petrescu afirmă, pe bună dreptate, că „Blaga a simțit mereu în aceasta (în filosofia lui Kant - n.m. M.F.) o provocare și a trăit constant nevoia detașării de filosoful din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
conferințe ale lui G. V. Plehanov, ambianța influențându-i opțiunile sociale și politice. La întoarcerea în țară, va fi asistent și apoi șef de lucrări la Facultatea de Științe din București, în 1896 ocupând, prin concurs, postul de profesor de morfologie animală la Universitatea din Iași, unde va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință - profesor, decan, director al Institutului de Morfologie Animală - are merite în crearea școlii ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Facultatea de Științe din București, în 1896 ocupând, prin concurs, postul de profesor de morfologie animală la Universitatea din Iași, unde va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință - profesor, decan, director al Institutului de Morfologie Animală - are merite în crearea școlii ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat; susținea politica de ameliorare a
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
a fi foarte reprezentativ. El e, ca și Eminescu, Creangă, Coșbuc, Sadoveanu, unul dintre scriitorii care întruchipează cel mai grăitor particularitățile spiritului național. Eseurile sale din tinerețe, Filosofia stilului, Fețele unui veac, Fenomenul originar, Ferestre colorate, îl arată preocupat de morfologia culturii. Pe linia Frobenius, Dilthey, Spengler, B. caută înclinații care disting de-a lungul vremurilor ansamblul creațiilor spirituale (literare, artistice, arhitectonice, filosofice, religioase, științifice etc.) ale diverselor popoare, cum ar fi: tipicul, individualul, stihialul. Eseurile din tinerețe aduc o viziune
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
contribuie la dezvoltarea lingvisticii noastre. În continuare, vorbitorul a scos în evidență o serie de realizări obținute în ultimul timp de către Institutul de Lingvistică din București. Astfel, colectivul de gramatică a terminat redactarea primului volum al gramaticii (vocabularul, fonetica și morfologia); volumul al doilea, care cuprinde sintaxa, este de asemenea în întregime redactat, urmând să fie dat la tipar în cursul lunii noiembrie a acestui an. Proiectul noii ortografii a limbii române a fost definitivat și aprobat de Prezidiul Academiei R.P.R.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să stabilim măcar ce este poezia. Ar fi prea simplu să acceptăm ideea că poezia este un limbaj creat cu scopul de a obține un efect estetic. Nici abaterea de la normele de gramaticalitate a limbii (de la punctuație la sintaxă, de la morfologie la coerența semantică a enunțului) nu reprezintă un criteriu absolut de departajare a limbajului poetic de cel prozastic, așa cum demonstrează următorul exemplu inventat de Gerard Genethe (1978, p. 238) sub forma unei știri dispuse într-o ordine poetică a versurilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unui cuvânt): metaforă, litotă, alegorie, personificare etc.; figuri de gândire (afectează nu un cuvânt, ci întregul discurs): portretul, tabloul, deliberația, imprecația, apostrofa etc. Trecerea de la criteriul constatativ al substituției (Aristotel), la criteriul funcțional al devierii (poetica modernă) explică multe din morfologia expresivității, însă ridică și o întrebare majoră, despre care am mai pomenit: la ce anume se raportează abaterea? Gramaticalitatea limbii reprezintă într-adevăr un etalon? Dacă nu, cum explicăm figurile sonore sau pe cele retorice? Genette, ca și alți funcționaliști
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Forme de solidaritate Mecanică Organică Comutativă Teritorii (spațiul relațiilor sociale) Puternic autarhice și închise, centrate pe local Integrate într-un ansamblu mai larg, întredeschis, cu fundament național Deschise, multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
produce prin intermediul unor orientări reunite sub denumirea de „știința complexității”. Printre cele mai importante teorii care configurează acest tip de știință se află teoriile morfologice. Încercând să explice și, într-o anumită măsură, să prevadă apariția, menținerea și dispariția formelor (morfologiilor), aceste teorii au dezvoltat un aparat metodologic în stare să zdruncine presupozițiile fundamentale ale fizicii și matematicii clasice, schițând „un nou profil al cunoașterii”. Teoriile morfologice (teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
matematizării în diferite științe, autorul propune un gen de teoretizare moale, fără ambiții universaliste, cu o aplecare mai atentă asupra unicității și localului. Apariția catastrofelor se produce atunci când o variație continuă a cauzelor produce o variație discontinuă a efectelor. Forma (morfologia) apare atunci când se înregistrează o discontinuitate în proprietățile calitative ale fondului (spațiul-suport/substrat). În acest spațiu-substrat, Thom distinge între punctele regulate, corespunzătoare zonelor de continuitate, și punctele de catastrofă, în care aparența fenomenologică a substratului se schimbă brusc (vezi figura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
am putea spune). „Modelul” capătă stabilitate atunci când este „desfășurat”, obiectivat într-un spațiu-substrat natural. Figura 1. Puncte regulate și puncte de catastrofă Cuplul punct regulat - punct de catastrofă are o mare putere explicativă, putând servi la analiza celor mai abstracte morfologii, cum ar fi categoriile limbajului și ale gândirii. Posibilitatea studiului salturilor calitative a dat mari speranțe unor discipline precum psihologia, sociologia și chiar pedagogia, în ideea că aparatul metodologic propus de teoria catastrofelor poate fi preluat, adaptat și utilizat pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
din indivizi identici a priori (cum ar fi moleculele în chimie, celulele în biologie, agenții economici în știința economică, locuitorii unui oraș în urbanism etc.). La modul general, structurile disipative corespund apariției, aparent spontane, a unei ordini, adică a unei morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dint-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale (Boutot, 1997, p. 42). Teoria structurilor disipative este cea care argumentează un al doilea principiu important al teoriilor morfologice: principiul holist
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Metamorfoze ale metaforei, un expozeu istoric cu scurte aplicații la literatura română (Ioan Alexandru, Nichita Stănescu) și universală (Gongora, Hölderlin, Henri Michaux). Un gen monotipic? schițează, pornind de la premisa că literatura științifico-fantastică este „o prelungire modernă a basmului”, o posibilă morfologie a genului, prin identificarea, pe urmele lui V. I. Propp, a unor funcții recurente ale personajelor și acțiunilor. Un soi de experiment critic este cronica la Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, analiza fiind înlocuită de o narațiune având în
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
Limba română în jurnalele din Austria, B., în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
un proiect teoretic explicit o serie de obsesii difuze, perceptibile în scrierile anterioare. Cu timpul, pentru C. recitirea s-a erijat într-o arhitemă teoretică, implicată în producerea, în consumul și în devenirea literaturii. Perspectiva regresivă, adoptată în studiile de morfologie a culturii în care punctul de observație al lui C. și criteriul esteticii sale - sunt situate înlăuntrul timpului său - implică automat o migrație dinspre prezent spre trecut, adică o operație de recitire. În memorialistica lui, recitirea este investită cu demnitate
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]