204,779 matches
-
Caramitru, descopăr întîi o expoziție ce corespunde vizual spectacolului programat pentru seară. Expoziție consacrată Scrisorilor în școala olandeză. Pe pereți, discret luminate, tablouri, în special cu personaje feminine, care se concentrează toate în jurul motivului epistolar. Aici, prin efectul de acumulare, motivul, dincolo de geniul plastic al artiștilor, își revela puterea literară. Trecînd de la un tablou la altul, ochiul devine progresiv sensibil la varietatea posturilor, la diferența motivărilor. Totul se joacă în jurul scrisorii pe care unii o citesc și alții o scriu, pe
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
scrisului în interioruri care se aseamănă pe pînze pictate într-un stil comun. Nu scrisoarea de-a lungul vremii și a lumii, ci scrisoarea în mici camere olandeze, la umbra serii, sub semnul îndepărtării pe mare, revine aici ca un motiv permanent și concret. Nu se scrie în același fel într-un salon francez sau într-o berărie berlineză. Reîntors în camera de hotel, ciudată coincidență, citesc textul ultimului spectacol al lui Peter Brook: schimbul de scrisori între Cehov și Olga
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Cehov: el i-a adaptat nuvele, tradus piese, pe scurt s-a recunoscut în el. Toată ziua aceasta irlandeză e făcută din coincidențe. Ca în Ulysse. Ea pare fi pusă sub semnul scrisorilor, căci Performances de Friel pleacă de la același motiv: scrisorile scrise de Leos Janacek Kamilei Stösslova, cu 27 de ani mai tînără ca el. El își va subintitula ultimul său cuartet, capodopera testamentară, Scrisori intime. E ceea ce vrea să elucideze o tînără doctorandă care îl „reînvie” pe Janacek pentru
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
îmi amintesc de Seine et Danube, revistă editată la Paris de Dumitru Țepeneag. Acolo am aflat ca Cioran, și el, a avut un schimb scandalos de scrisori cu o tînără nemțoaică decepționată să descopere nu „geniul”, ci „normalitatea” marelui moralist. Motivul femeii tinere ce se constitue în metaforă a vieții la ora crepusculului e frecvent. Thomas Mann l-a tratat în Lotte la Weimar unde Goethe se lasă sedus de farmecul juvenil al unei ființe ce se constitue în speranța de
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
cu Rumsfeld ca să stea cu ochii în fața de masă, ci la interlocutorul lor american. l Mult mai greu e de explicat altceva. Premierul Adrian Năstase publică un articol în Washington Times în care afirmă că a demis trei miniștri din motive de corupție, dar pe doi dintre ei îi ia în delegația PSD la întîlnirea Internaționalei Socialiste de la Sao Paolo. Corupți la guvern, dar buni la partid? În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu interpretează aceste mișcări contradictorii ale premierului drept dovezi că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
Tibet, despre religii orientale, în general. Tot ce nu se afla sub control marxist putea fi susceptibil de interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara imaginară de acolo amintea vag de Cehoslovacia sovietizată. Am să vă arăt una din raritățile bibliotecii, care în mod sigur vă va interesa: Mircea Eliade, Pe Strada Mîntuleasa, copiată de Havel pentru prieteni. E o ediție din 1967
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
bune decât această Doamnă directoare, Ana Aldea și Adrian Sandu (din păcate, prezenți doar cu câte o proză) sau Cornel Mihai Ungureanu par să aibă mult potențial, în vreme ce Mircea Fabian, Victor Ieremia, Patrick Călinescu și Cristina Rotaru sunt irelevanți din motive variate, unul dintre ele fiind, la fel, numărul foarte redus de pagini. O antologie de citit, cu câteva pagini foarte bune, însă departe de pretențiile afișate chiar de către cei care se ocupă cu literatura pe net. Respiro - Antologie de proză
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
Paul al II-lea, Patriarhul României, Patriarhul ecumenic, grupul parlamentar creștin-democrat din parlamentul european s-au pronunțat pentru recunoașterea în textul constituției a rolului pe care creștinismul l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
punctul de vedere al culturii și civilizației, creștinismul a configurat-o din punctul de vedere spiritual. Efectele acestei revoluții, cea mai însemnată din istoria umanității, se răsfrâng și asupra culturii determinând o schimbare a imagisticei poetice și apariția de noi motive care, alături de cele grecești și romane, pecetluiesc caracteristic spațiul european. Când în anul 312 împăratul Constantin promulgă faimosul edict de la Milano creștinismul se impune ca religia definitorie în Imperiul Roman și asigură de-a lungul Evului Mediu o unitate europeană
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
în acest sondaj, realizat de IMAS, PSD-ul conduce, cu peste 48% dintre opțiunile de vot. Dar faptul că alianța „Dreptate și Adevăr” are acest scor, cînd de-abia a apărut, e interpretat de majoritatea ziarelor centrale drept un serios motiv de îngrijorare pentru premierul Năstase. Pe de altă parte, după cum remarcă unii editorialiști pricepuți la aritmetică, alianța PNL-PD are cam același număr de voturi cîte primeau separat în sondaje PNL-ul și PD-ul. Ceea ce ignoră aritmeticienii sînt două chestiuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
partid extremist. Foarte frumos, dar de ce n-a încercat dl Gușă să ceară același lucru și pe vremea cînd era în PSD? l Interesant e că după această propunere partidele politice parlamentare nu s-au grăbit să o susțină, deși motive există berechet.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
susținători ai ideii revizuirii operelor literare mai vechi și, implicit, ai rediscutării periodice a canonului literar. Revizuirea unei opere literare nu trebuie privită ca o acțiune insurecțională, făcută cu scopul aprioric de a demola anumiți scriitori deveniți neconvenabili din diverse motive (cel mai adesea metaliterare) pentru sistemul de valori al unei epoci și de a scoate în prim-plan alții, mai în ton cu o anumită corectitudine literară a respectivului timp prezent. Din motive lesne de înțeles, imediat după terminarea celui
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
demola anumiți scriitori deveniți neconvenabili din diverse motive (cel mai adesea metaliterare) pentru sistemul de valori al unei epoci și de a scoate în prim-plan alții, mai în ton cu o anumită corectitudine literară a respectivului timp prezent. Din motive lesne de înțeles, imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, în România s-a încercat impunerea în forță a unui nou canon literar, făcîndu-se un soi de tabula rasa din toată literatura română scrisă înainte de venirea comuniștilor la
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
și ofițerii de Securitate erau niște victime. Cel puțin așa rezultă din dezvăluirile senatorului Adrian Păunescu (furnizate de CNSAS) unde de poeții Doinaș și Caraion, foști deținuți politici, îl turnau pe el, director de Flacără și de cenaclu, la Securitate - motiv pentru care a ajuns astăzi turnat în bronz în cîteva școli care îi poartă numele. Se vede că „sistemul” funcționează și acum dezvăluind numai părțile rușinoase ale celor pe care i-a dezbrăcat, dar nu și hidoșenia celor care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
e o conștiință, ca să zicem așa, de ce nu l-a acuzat pe președintele Iliescu, înainte de a fi debarcat din funcția pe care a avut-o în PSD? De ce nu i-a spus, atunci, că e șantajabil și că din acest motiv doar se face că se luptă cu corupția? Nu e mai puțin adevărat că nici Ion Iliescu nu a declarat despre Cosmin Gușă că e veleitar, lichea etc. decît după ce s-a văzut atacat de el. Nu de alta, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
regretă azi pe Ceaușescu nu știu sau nu vor să audă de mîrșăviile săvîrșite la ordinul lui de Securitate, de Miliție și de Justiție. Amintirea acestor tragedii se cuvine păstrată nu numai de dragul adevărului. Cu ajutorul acestor piese disparate putem reconstitui motivele de adîncime și o întreagă rețea de complicități de pe urma cărora avem procurori care par și uneori sînt înțeleși cu infractorii, polițiști care fură sau acoperă hoții dovedite și judecători care măsluiesc procese. Toate astea au un trecut care supraviețuiește, un
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
pleacă în căutarea minotaurului este scormonitor, pasional, implicat, fragil și trăind intens fiecare percepție. Or, nimic nu explică transformarea sau glisajul. Toate semnele conduc către aceeași concluzie: textele devenite capitole ale aceleiași cărți sunt, de fapt, bucăți distincte, scrise din motive diferite, în perioade diferite (jurnal, note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și fragmentat. Materialul e bun, croiala grăbită. Deși un proiect ratat, demersul romanesc al Ruxandrei
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
și în cel mai nepotrivit moment, gândul de a trăi decenii și decenii în stare de legumă nu te atrage. Campania care se duce în zilele noastre în țări cu înaintată conștiință civică pentru oficializarea eutanasiei în cazuri precizate, din motive bine stabilite medical, la manifesta voință a bolnavului dovedește, dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită exclusiv în condițiile enumerate de savantul Simonoff! Religia nu-ți îngăduie să-ți iei viața când vrei tu, oricare ți-ar
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
stabilite medical, la manifesta voință a bolnavului dovedește, dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită exclusiv în condițiile enumerate de savantul Simonoff! Religia nu-ți îngăduie să-ți iei viața când vrei tu, oricare ți-ar fi motivele și oricât ai afirma că-ți aparții, morala se împotrivește și ea, chiar când la mijloc sunt probleme de onoare, istoria, în fine, cunoaște exemple celebre, dintre care cinematografia l-a reținut pe acela al reginei Egiptului - Cleopatra. Dacă oameni
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
departe... Meciurile de volei ale naționalei feminine a României în campionatul european mi s-au părut un fel de clacă unde componentelor echipei noastre nu li s-a spus clar ce rost au ele acolo cu atâția oameni de față. Motivul neplecării lui Anghel Iordănescu de la echipa națională de fotbal este destul de ciudat pentru mine oricât mi-a dat de înțeles că e vorba de patriotism și chestiuni sentimentale. Nu cred că un general de armată, chiar și avansat în grad
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
adera la propaganda ce începuse a înrola destule condeie, din încredințarea că în aria scrisului literar criteriul estetic se cuvine a rămîne suveran. Încălcarea acestuia n-ar putea fi decît de natură antidemocratică și antinaturală, ergo patologică: „Poetul aderă la motive de inspirație cu care are afinități structurale, la care poate fi sensibil, în fine își caută umbra spirituală, ființa lui complementară aflată în simboluri exterioare; siluirea inspirației cu normative contravenind realității psihologice, orice se sustrage verificării estetice rămînînd tendențios, net
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
pentru portretul supradimensionat, însoțit de simboluri. În 1925, într-o călătorie la Paris, vede marea expoziție „Art Déco”. Urmele vizitei sunt evidente în unele coperți de revistă, cum ar fi cea la „Picto poezie”. Din Nibelungii lui Fritz Lang, reține motivul păsărilor și, coincidență sau nu, din ilustrațiile vienezului Otto Czechka, tot pentru Nibelungii, imagini pe care le vom regăsi, mult mai târziu, în gravurile create din 1941-1943, când Victor Brauner se va refugia în sudul Franței. În 1928 se instalează
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
spus în medicină pentru că la noi nu se alocă pentru cercetare sumele din Occident. Și că, prin urmare, toți profesorii au fost promovați prin fraudă. Se prea poate, dar nu asta e problema. Dacă un sistem e călcat, din variate motive, în picioare, nu înseamnă întotdeauna că sistemul e greșit. Sigur că nivelul cărților publicate de „academicii” români e mult sub cel al colegilor occidentali. Dar asta nu înseamnă că ei nu trebuie să publice în continuare. Doar astfel se pot
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
poarte nume fără semnificație, din cele atribuite în anii comunismului, cînd era greu să fie găsite nume cu semnificație care să fie acceptabile pentru regim. Tot în 22: un amplu interviu cu proaspătul demisionar de la Palatul Victoria, dl E. Hurezeanu. Motivele angajării și ale abandonului nu rezultă însă tocmai limpede din interviu. Dl Vladimir Tismăneanu comentează Filozofie și politică, 1957-1962, cartea de la Paideia a dlui Gh. Vlăduțescu. Iată, trebuie să vină dl Tismăneanu din SUA ca să ne spună că a apărut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
nu mai e în Guvern. Citat de Agenția Mediafax a cărei știre a fost preluată și prelucrată de mai multe ziare centrale, Mircea Beuran l-a acuzat pe președintele Colegiului Medicilor, Mircea Cinteză, că se ține de capul lui din motive politice. Adică dacă liberalul Mircea Cinteză ar fi fost pesedist, i-ar fi trecut plagiatul cu vederea? Proastă părere are Mircea Beuran despre medicii din partidul său. Dar tot căutînd justificări pentru frauda sa, ministrul se umple de ridicol printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]