1,950 matches
-
deoarece starea de pregătire indusă nu poate fi rezolvată. Această situație poate fi urmarea unei maturizări perturbate sau a unei pierderi de motivație datorită refulării. Simptomele de conversiune diferă de tulburările somatoforme susmenționate prin aceea că se bazează pe conflicte motivaționale. Materialul refulat în formă de pulsiuni, dorințe și fantasme se manifestă în acest caz ca “acte fragmentare” în simptomele isteroide. Aceste simptome au o semnificație expresivă și, spre deosebire de cele din celelalte tulburări somatoforme, sunt considerate drept încercări criptice de comunicare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nesiguranța și inadaptarea de moment. După cum rezultă din comentariile de la Începutul acestui capitol, comportamentul câinelui-lup are ca suport principal pornirile lăuntrice rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau dirijat. Comportamentul instinctual al câinelui-lup nu poate fi studiat și cunoscut fragmentat, doar pe anumite faze
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pun în mod repetat si prelungit posibilitățile la încercare, realitate care i face pe unii practicieni să folosească termenul de ireversibilitate a eșecului. Și totuși, un asemenea diagnostic rămâne de neacceptat. Trebuie luate în considerare si analizate aspectele cognitive, sociale, motivaționale, interpersonale, adică întreg complexul cauzal al nereușitei. Acordarea unei « a doua șanse » presupune, în viziunea Comisiei Europene (vezi Cartea alba din 1996 ), reînserția tinerilor fara diploma, provenind din cartiere defavorizate ale marilor concentrări urbane, prin reorientarea școlilor situate în aceste
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
național sau regional și încercarea de atragere a atenției asupra organizației/grupului terorist sau, rivalități între grupuri etnice/triburi ce încearcă să preia controlul asupra unei regiuni/țări; * cauze psihologice: dereglarea psihică, fanatismul sau instabilitatea psiho-nervoasă se constituie ca factori motivaționali în majoritatea atentatelor, dacă nu chiar în toate. Chiar dacă motivul real al atentatului este revoluționar, economic, religios, etc., indivizii ce apasă efectiv pe trăgaci suferă de deviații psihice; * cauze personale: răzbunarea pentru o jignire sau o nedreptate reală sau imaginară
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
i-ar predispune la superficialitate și la concluzii nefundamentate. Pe măsura acumulării experienței în comitetele destinate analizei îmbunătățirii calității, se creează posibilitatea instruirii participanților asupra modului în care acestea pot desfășura o muncă utilă și eficientă. Comitetele pentru coordonarea acțiunilor motivaționale în vederea îmbunătățirii și asigurării calității. Aceste comitete au fost create în scopul organizării și îndrumării campaniei de ridicare a nivelului de conștiință a colectivului din întreprindere în ceea ce privește calitatea (uneori în întreaga întreprindere, alteori numai în fabrici). Membrii comitetului sunt aleși
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
motivație, obiective, antrenament cu greutăți, fitness Rezumat Acest studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
avea grijă de alții și de a primi îngrijire și atenție de la ceilalți” (Crăciun, 2008, p. 34). Aceste nevoi bazale jalonează direcția în care oamenii își pot realiza la maxim potențialul individual. Când aceste nevoi bazale sunt satisfăcute atunci formele motivaționale puternic autodeterminate vor putea sta la baza comportamentului unui individ (Edmunds et al., 2006). Când nevoile psihologice de bază sunt satisfăcute atunci individul va promova un comportament de adaptare și integrare, având un impact pozitiv asupra bunăstării personale (Deci & Ryan
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
acestora (Petherick & Markland, 2008). Teoria orientării spre obiective explică modul în care indivizii diferă între ei prin perspectiva în care își reprezintă succesul. Teoria orientării spre obiective este un model psihologic care amplasează individul în poziție centrală, urmărind efectele climatului motivațional (mediului ambiant) asupra deciziilor individului (Hein & Hagger, 2007). În ultimul timp, prin Teoria orientării spre obiective se promovează două tipuri de orientări: orientări spre sine și orientări spre sarcină. Atunci când indivizii sunt orientați spre sine ei își evaluează propria competență
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Biddle et al., 1999). Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
multe studii din străinătate sunt aplicabile practicanților antrenamentului cu greutăți din Cluj-Napoca, am combinat Teoria autodeterminării cu Teoria orientării spre obiective. Astfel, prin studiul nostru am adus date importante cu privire la relaționarea tipurilor de orientări spre obiective cu formele de reglare motivațională. Rezultatele prefigurează concluzii foarte importante pentru domeniul antrenamentului cu greutăți în fitnessul pentru toți. Atunci când participanții cunosc valoarea activității la care participă, iar beneficiile acesteia le sunt explicate corect, putem spera într-o internalizare a motivației extrinseci, rezultând într-o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
găsește înzestrată nu numai cu râuri și izvoare pline de sănătate, dar și cu toate mijloacele ce sînt de trebuință spre înființarea unor asemene institute!"18 Ceea ce poate surprinde pe oricare analist, după parcurgerea atentă a întregului eșafodaj argumentativ sau motivațional al întregului proiect, nu este atât impresionantul orizont livresc al autorului, mereu dispus a face conexiuni și de a utiliza repere pilduitoare din zone mai evoluate ale continentului, cât mai ales atașamentul său după numai patru ani de conviețuire față de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
00% 30,00% - - Evaluarea atitudinii suportive a trainerului - 60,00% 40,00% - - Tabelul 4. Rezultatele evaluării în termeni de ecou pentru grupurile de subordonați Datele sugerează că, în contextul unei centrări excesive pe sarcină și al acceptării ca unică dimensiune motivațională a factorilor financiari (strategia calculativă), trainingul a răspuns nevoilor subordonaților de atenție, înțelegere, empatie și deschidere interpersonală. Cei mai mulți manageri și subordonați își declară disponibilitatea pentru o viitoare participare (92,5% dintre subiecți), în timp ce 7,5% declară că nu mai doresc
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile și acțiunile persoanei considerate. Continuând această idee, s-a propus chiar o formă mixtă de coerență care să surprindă concomitent patternuri statice și dinamice ale caracteristicilor de personalitate; adică acele „patternuri de schimbare care
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât în alte spații, diferendele dintre statele arabe au ca principal substrat motivațional elementul teritorial. Acest lucru este perfect explicabil, în ciuda omogenității etno confesionale, prin faptul că o mare parte din frontierele interstatale din spațiul arab sunt moștenite din perioada administrației coloniale și despart, nu neapărat areale locuite de aceeași etnie ca în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a nevoii de realizare (McClelland, Atkinson, Clark și Lowell, 1953) și a altor motivații. Amabile (1983; Hennessey și Amabile, 1988) și colaboratorii săi au întreprins cercetări esențiale asupra rolului motivației intrinsece. În unele experimente, motivația a fost manipulată prin intermediul antrenamentului motivațional și al altor metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și organizează proiecte ulterioare de cercetare a validității. Siegel și Kaemmerer (1978) și Hill (1991) au întreprins cercetări similare ale climatelor școlare, care nu au ajuns totuși să depășească nivelul studiilor anterioare. Analizele de context implică, de asemenea, corelația orientărilor motivaționale (instrinsece și extrinsece) ale angajaților cu trăsăturile creative de personalitate și creativitatea produselor. O astfel de direcție nu este străină de conceptualizarea relației dintre profilul inteligenței multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lungi. În ambele domenii există alte evenimente care au influențat cadrul temporal. Aspectul 6: Creația semnificativă și domeniile de întreprindere a activității După cum am evidențiat deja, obiectivul general se transformă în nucleul procesului creativ și redă substratul parțial al forței motivaționale care impulsionează efortul de lungă durată pe parcursul vieții. Odată cu demararea acestui proces, avem posibilitatea de a observa proliferarea ideilor și proiectelor, iar metodele utilizate pentru atingerea obiectivului general devin din ce în ce mai numeroase și mai complexe. Structurarea procesului de muncă necesită organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se numără analizele istoriometrice publicate în anul 1869 în cartea Geniul ereditar. Principala teorie propusă în lucrare se bazează pe ipoteza conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
IECP în felul următor: Pe întreaga arie a inteligenței și creativității se obține o corelare pozitivă slabă, probabil în jur de 0,40; totuși, sub un IQ de aproximativ 120 inteligența măsurată este un factor neglijabil în creativitate, iar variabilele motivaționale și stilistice, pe care cercetările noastre au pus un mare accent, sunt factorii determinanți majori ai creativității (p. 224). Importanța relativă a variabilelor legate de inteligență și de personalitate sau de motivație poate fi demonstrată prin următoarea anecdotă despre Edison
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un interviu citat în Amabile, 1989, p. 56). Ce motivație stă la baza activității creative? Este ea, în general, iubirea despre care vorbea Irving? Rezultă oare din dorința de a dobândi mai multă avere și glorie sau acționează alte forțe motivaționale? Capitolul de față trece în revistă teoriile și cercetările legate de motivația creativității, arătând că, deși un joc complicat al forțelor motivaționale poate genera creativitate, motivația răsărită din implicarea personală în muncă - iubirea, dacă vreți - este crucială pentru a ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vorbea Irving? Rezultă oare din dorința de a dobândi mai multă avere și glorie sau acționează alte forțe motivaționale? Capitolul de față trece în revistă teoriile și cercetările legate de motivația creativității, arătând că, deși un joc complicat al forțelor motivaționale poate genera creativitate, motivația răsărită din implicarea personală în muncă - iubirea, dacă vreți - este crucială pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate în orice domeniu. Primele concepții despre motivație și creativitate Pentru mulți dintre primii teoreticieni ai creativității, răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a susținut cu argumente că creativitatea se poate baza pe dorința salutară a unei persoane de a lua în stăpânire mediul în care trăiește, un concept pe care White (1959) l-a etichetat drept motivație „bazată pe utilitate” (effectance). Forța motivațională a nevoii de a lua în stăpânire a fost demonstrată și de un studiu efectuat pe o perioadă de 25 de ani pe un grup de femei cu un nivel înalt de creativitate (Cangelosi și Schaefer, 1992). Studiul a identificat
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Apperception Test - TAT) cuprindea multe imagini intrinsece - reliefând bucuria de a crea lucrări de artă - au rămas în acel domeniu și după terminarea studiilor și au avut mai multe șanse de succes. Un studiu recent a sugerat existența unor orientări motivaționale relativ stabile către o anumită activitate (Amabile, Hill, Hennessey și Tighe, 1994). În cercetare s-a folosit Work Preference Inventory (WPI - Inventarul de preferințe vocaționale) și au fost identificate atât motivații intrinsece cât și motivații extrinsece „la nivelul trăsăturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
simtă constrânsă și sunt incompatibili cu motivele intrinsece. Prin urmare, cu toate că motivația intrinsecă poate fi invers proporțională cu unele tipuri de motivație extrinsecă (nonsinergetică), ea se poate combina favorabil cu alți factori de motivare extrinseci, sinergetici. Acest concept de sinergie motivațională a contribuit la revizuirea ipotezei motivației intrinseci (cunoscută acum ca „principiul motivației intrinsece”): „Motivația intrinsecă favorizează creativitatea; motivația extrinsecă de tipul constrângerii este nocivă pentru creativitate, însă motivația extrinsecă de tipul informării sau al încurajării poate fi favorabilă, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]