679 matches
-
nerasă de câteva zile, în loc să acopere, nu făcea decât să adâncească brazdele din obraz. Iar sângele, căznindu- se prin strâmtorile acelui obraz lipit de oase, se bulucea către nas, spărgându-se în vinișoare roșii, spre capătul bont. Hainele îi erau mototolite, dar se vedea că se străduise să se îmbrace cât mai curat, doar că hainele se molipsiseră de oboseala trupului pe care trebuiau să-l acopere. Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
putea noi să-i dăm ? interveni și Pârnaie, cu mâinile înfundate în buzunarele golite. Nici trăscău nu mai e, își aminti Bunelu plin de tristețe. Iadeș se strecură, mai în față, pe sub subțioara lui Pârnaie. Își scoase fesul și-l mototoli, cu mâinile în față, ca la priveghi. Io zic să chemăm Poliția... spuse. — Și cum ai să chemi tu aicea Poliția ? se răsti Pârnaie. Cu porumbelu’ ăsta călător ? Ca întotdeauna când venea vorba de el, Mierlă ugui, întinzând brațele și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fața ușor ridicată, ca și cum ar fi spus o poezie, în timp ce lui îi înțepenise deja gâtul. — Să ne grăbim atunci ! hotărî ea, cu un impuls neașteptat. — De ce ? întrebă Jenică și întrebarea își avea rostul ei. Femeia încetă, o clipă, să-și mototolească pliul fustei pentru a arăta la anunțul de deasupra. — Azi e ultima zi... Jenică întoarse capul, ceea ce îl dezmorți nițel, și zâmbi. În fiecare zi e ultima zi. N-are rost să vă grăbiți. Dacă supraviețuiți astăzi, ultima zi se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
alta e singurătatea împovărată de melancolii. E mai ușor să fii singur când încă n-a venit cine trebuia decât să fii singur că a venit cine nu trebuia. De-aia eu nu m-aș grăbi așa tare... Femeia își mototolea agitată cutele fustei, privind spre coperțile jupuite ale Cărții viselor. — Să mai aștept, zici ? — Eu zic că așa ar fi înțelept. Să așteptăm să se mai micșoreze potul. Să fie și norocul mai cumsecade, mai otova, nu așa, dintr-odată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cărarea bine întinsă din creștetul capului îi întregea ovalul feței. Ochii îi erau verzi-sidefii, culorile obrajilor proaspete, sângele curgea subțire, fără opreliști. Bătrânul se apropie, luă cartea și o mângâie pe păr. Fetița zâmbi, mâinile ei apucară, școlărește, poalele rochiei, mototolindu-le fâstâcită. — Ce frumos citește ! spuse Tili, care, în prima clipă, fu ispitit să-i spună pe nume, dar se abținu, căci ar fi avut prea multe de explicat. Câți ani ai ? — Șapte, răspunse bătrânul în locul ei. Acuma intră în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privindu-ne unii pe alții. Dar lucrurile nu se petrec astfel. Experiența a fost făcută și de fiecare dată când despoții au alterat moneda... Cine propune să se altereze moneda? Ei, Dumnezeule! A forța oamenii să ia ca plată bucăți mototolite de hârtie pe care le-am intitulat oficial franc înseamnă exact asta, dacă nu chiar mai rău; și toate raționamentele care se pot face în favoarea asignatelor au fost făcute în favoarea falsei monezi legale. Cu siguranță, plasându-ne în punctul de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ascuns contra Contra mea (bea) Iubirea de oameni are ceva de gând cu mine Pentru că iubirea de oameni trebuie să se continue în existența iubirii de oameni Și să-și tragă aproape prietenia față de om Și o trage și o mototolește Cu botul adică Și Prietenia față de om ridică geana leneșă și castanie Și degetul arătător Și apoi spune Distrugerea Prieteniei față de om Sepp cel Împuțit Sepp cel Împuțit e și el un om Pentru că joacă în el o ființă de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
într-o duminică de mai la o oră de maximă audiență, atunci când bietului basarabean i se sloboade puțină lumină electrică pentru a se pregăti de somn. Singur, fără bodyguarzi (între timp imaginea lui Andrei Hropotinschi, eternul său însoțitor, a fost mototolită rău de tot), instalat într-un fotoliu cu o măsuță în față, sorbind zgomotos, cu naturalețe, dintr-o ceașcă pentru a-și curăța vocea, Druță și-a ținut netulburat prelegerea intitulată apostolic „Ora limpezirii sufletului”. Desigur că și această întâlnire
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
se auzi un nechezat de cal, tresări, poate era chiar calul lui rămas înhămat la căruța de strâns gunoiul, dar mergea înainte spre partea de sus a orașului unde-și avea sediul Miliția. Un afiș vechi, desprins de undeva și mototolit de vânt murdar de noroiul străzii foșni sub picioarele sale, se aplecă, îl ridică și dintr-o veche obișnuință se întoarse repede în loc pentru a căuta din ochi căruța, să-l arunce peste celelalte gunoaie, n-o găsi și atunci
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și le rupea ușor, ca pe paie, cu mâinile sale mari, așezându-le minuțios într-o grămăjoară cu o formă anume, în gura sobei. De pe sobă luă o altă carte din care cu o mișcare bruscă rupse două foi, le mototoli și le puse sub grămada de vreascuri. Chibritul hârșâi scurt pe scăpărătoare luminând fața mare, nerasă, cu nasul puțin coroiat și ochi cafenii ce sclipiră o clipă în lumina prea bruscă. Simți nevoia să se justifice de ruperea foilor din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Apoi hotărăște singur. Ca și cum ar fi luat În considerare avantajele și dezavantajele propunerii, Markovic și-a mângâiat bărbia nerasă. Barba și ochelarii murdari nu erau singura lui neglijență: avea pielea unsuroasă și purta aceleași haine din ziua anterioară. Cămașa era mototolită, roasă la gât. Pictorul de război s-a Întrebat unde și-o fi petrecut noaptea. - Am să vin, mulțumesc. Chiar mâine, dacă nu te deranjez. A aruncat departe mucul țigării aproape terminate, cu o mișcare a arătătorului sub degetul mare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de jur Împrejur, În căutarea locului potrivit unde s-o pună. Ce-a fost adevărat În ultima dumitale poză, vreau să zic. Ai expus Întâmplător, la jumătatea unui gest neînsemnat, convins că nu vei primi nici un răspuns. Apoi, după ce a mototolit conserva Între degete și a aruncat-o Într-o cutie de carton cu gunoaie, dăduse din umeri. Fotografia din șanțul de curgere, a repetat, depărtându-se. Fotografia aceea ciudată, care n-a fost publicată nicăieri. Faulques s-a Întors Încet-Încet
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
foarte fizică și intelectuală. Era și un sentiment estetic, sub fascinația liniilor delicate, a unghiurilor și câmpurilor posibile de unde Îi putea privi trupul, a mișcării liniștite, atât de legată de natura ei. În acea dimineață, privind-o dormind Între cearșafurile mototolite din patul de hotel, Faulques a simțit sfâșierile geloziilor viitoare, suprapuse celor retrospective: de la bărbații care aveau s-o vadă cândva mergând prin muzeele, pe străzile și prin odăile cu ferestre care dădeau spre râuri bătrâne, la cei ce o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
țesuturilor lipite Reducerea mobilității Țesuturi anormal de calde sau calde și roșii Țesuturi anormal de reci sau reci și albe Țesuturi anormal de tari, întinse Țesuturi anormal de moi, flasce Palme calde Dosul mâinii cald Zgomote asemănătoare celor făcute atunci când mototolim hârtia în timpul manevrei Rou Fa Dureri pe punctele de acupunctură Suprafață aspră a corpului Umflare cu semnul „godeului” Umflare fără semne Staze ale energiei Indicație a unei staze interne a energiei asociată sau nu cu o stază a sângelui Aderențe
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
întîmplă să nu adormi în primele trei minte, încearcă să te gîndești la ce ți-am spus. La toate cîte ți-am spus. N-am glumit deloc. (pleacă) El 1: (mai întîi se uită încă o dată pe scrisori, apoi le mototolește și le aruncă; deschide niște sertare, realizează că-i lipsesc manuscrise; intră în panică de parcă cel care le-a luat s-ar afla acum în casă; cu multă precauție formează un număr de telefon) Alo... (în șoaptă) eu sînt... da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și în actul artistic. În schimb, fondul ei bovaric, bine disimulat, reizbucnește cu ocazia întoarcerii la Sunne a lui Edwin, iubirea de-o vară din adolescență. Conform relatării lui Stellan, Edwin intră în scena romanului penibil de beat și de mototolit, intervenind asupra unei afirmații făcute public de pastorul Cederblom: ceea ce acesta luase drept Oceanus Procellarum, era de fapt Mare Tranquillitatis/Marea Liniștii. Lucru de care Edwin era absolut sigur, fiindcă în acel loc pusese piciorul. Acum, în rol de vizitator
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
udă cu lumina./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu lumină./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zori lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II). Dacă poetul romantic mai sus amintit alege drept cadru prielnic pentru desfășurarea amorului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
câteva clipe înainte, femeia fusese atât de sigură: "Mireasma care plutea încă în aerul iatacului era acum acră, respingătoare. Sanctuarul fusese profanat". Necroza fenomenologică se generalizează prin enumerarea substantivală: "Toate obiectele de pe mese, de pe etajere, de pe gueridoane, toate perinele divanului, mototolite de spasmul dragostei, ofereau acum o priveliște anostă, dezgustătoare. Pretutindeni se încuibase mirosul de cojoc umed și de iuft. Și pentru totdeauna". Pentru a se elibera din coșmarul impurității provocate de intruziunea "străinului", eroina, posedată de un spirit tragic, nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
II.3. ȘTII SĂ CONVERSEZI? Astăzi, Mia a mers cu mama ei și cu o bună prietenă de-a mamei la cofetărie. În timp ce ele discutau, fetița și-a pierdut răbdarea. A început să se joace cu fața de masă, a mototolit șervețelul și a împrăștiat resturile de prăjitură pe masă. Doar-doar îi va atrage mamei atenția. Stai liniștită, Mia! Nu e frumos ce faci! Dar, mamă, vreau să mă joc. Nu e corect să întrerupi conversația a două persoane. Dar mă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Ființa nouă care s-a format va încerca să-și sfărîme crisalida, devenită din fortăreață, închisoare. Făcînd eforturi convulsive extraordinare, ea va încerca în mai multe rînduri să iasă, și treptat, cu dificultate, se va elibera. Aripile sale vor fi mototolite, cleioase, lipite de corp, nu se vor putea întinde imediat. Urmează un interval foarte lung de imobilitate aproape împietrită. Dintr-odată, fără veste, libelula își va lua zborul. Spre deosebire de insectă, Europa nu are programul prealabil al transformării sale, nu are
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși, sticloși, încercănați și înroșiți. (p 7) Totul formează o frescă de carne muncită, bătută parcă de furtuni, mototolită de golul vieții, mii de riduri de toate felurile, riduri în formă de labă de gîscă sau riduri mici și fine, o masă de cranii fără păr, cu forme bizare, de o nuditate obscenă, asemenea mameloanelor cu geografie sinuoasă; afară de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cum mormanul de cărți de pe masa lui Bill Woodward a crescut treptat până când a devenit un lanț muntos cu vârfurile marcate de nume precum Armstrong, Novak, Neibuhr, Esposito, Benjamin, Weigel, Wallis, Reston, MacKey, Ross și regele James. În interiorul depresiunilor erau mototolite studii dedicate centrelor de gândire, tăieturi din ziare rupte, conținând diferite știri, o scrisoare din partea unei femei din New Jersey, plină de explicații referitoare la Diavol, și o broșură intitulată " Vei ajunge în Rai?" din partea unui bărbat care a lucrat
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
calități ce îi transformă devreme în diplomați. Nu se însuflețesc decât la joc; cine nu i-a văzut apucând cărțile cu o mână nervoasă, tremurătoare, febrilă, nu-i cunoaște. Cine nu i-a văzut mânuind, cercetând cu atenție, lansând, întorcând, mototolind, sfâșiind cărțile n-a văzut nimic. Aici își petrec zilele și nopțile, uitând de tot, de toaletă și masă, de funcții și îndatoriri, de rude și de prieteni. Riscă pe o carte pământuri, case, cai, echipaje, mobile, bijuterii, servitori și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fără asemenea extravagante motivări. Ar fi continuat, obligând-o să- și plătească, astfel, meschina libertate dobândită. Primul desen ? A fost, de fapt, singura dată când au și adus cu ei, fluturând-o, coala de desen. I-au arătat-o, au mototolit-o în pumni, urlând că nu va ieși vie din mâinile lor. N-a ieșit moartă, dar mult nu lipsea. Ulterior, când o băteau, nu-i mai arătau desenele. În puținele clipe cât a putut gândi, în zilele când se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]