519 matches
-
nervoase care se găsesc intrinsec tractului gastro intestinal: plexul nervos mienteric (plexul Auerbach), dispus între porțiunea externă a stratului muscular longitudinal și porțiunea mijlocie a stratului muscular circular și plexul submucos (plexul Meissner) între porțiunea mijlocie a stratului circular și mucoasă. Plexurile sunt interconectate; conțin celule nervoase cu prelungiri care au originea la nivelul receptorilor din peretele intestinal sau în mucoasa intestinală, precum și numeroși interneuroni. Receptorii de la nivelul mucoasei intestinale sunt mecanoreceptori care detectează gradul de întindere a a fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu nisip, eventual o pătură care să izoleze de aer substanța care arde). 1.4 Principalele antidoturi Pentru ACIZI (clorhidric, oxalic, acetic, sulfuric, azotic): apă cu săpun, apă de var. Pentru FENOLI: făină cu apă sau alte fierturi de consistență mucoasă. Pentru ALCALII (baze caustice, amoniac, carbonat de amoniu, potasiu etc.): acid acetic de concentratie 3%. Pentru SĂRURILE TOXICE (sărurile de plumb, mercur, cupru, azotat de sodiu): albuș de ou sau mari cantități de lapte. Pentru IOD: amidon cu apă, ceai
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
fătului, denumite "semne prodromale " . Modificările pe baza cărora se poate aprecia momentul declanșării parturiției la vacă sunt. modificări de comportament: agitație, neliniște, modificări anatomo-fiziologice la nivelul organelor genitale externe, care constau în edemațierea labiilor vulvare, însoțite de scurgeri cu aspect mucos, filant, de culoare gălbui-opalescent (rezultate din lichefierea dopului de mucus cervical); modificări la nivelul glandei mamare, reprezentate de edemul mamelei și începerea secreției colostrale cu 2-3 zile înainte de parturiție; modificări la nivelul bazinului femelei, evidențiate printr-o înfundare ușoară a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
zile postpartum, involuția uterină este terminată la 70 % din vacile multipare și la 90 % din primiparele cu parturiții eutocice. Coarnele uterine sunt bine delimitate, contractile la masaj, de consistență fermă și cu tonus normal. Secrețiile sunt reduse cantitativ, cu aspect mucos, transparente. 3.5. Reluarea activității ovariene postpartum 3.5.1. Aspecte generale privind endocrinologia puerperiumului Cunoașterea structurii și funcționalității unității de comandă și reglare centrală a activității ovariene, cu particularitățile legate de specie este foarte importantă pentru înțelegerea evenimentelor ovariene
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
este frecventă după parturițiile dificile, distocii, fiind cel mai des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare. Endometrita purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare scăzute, cauzate de dismetabolii sau deficiențe tehnologice. Simptomele apar
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cazuri ramoliția tisulara este predominant histologica, exteriorizarea macroscopica fiind foarte ștearsă (encefalomalacia puilor de găină din hipovitaminoza E dar și polioencefalomalacia mamiferelor din hipovitaminoza B1Ă. Malacia sau hidratarea țesuturilor moarte se poate observa și la nivelul epiteliilor cutanate și/sau mucoase, generatoare de afte sau ulcere. După localizarea focarelor de necroza la nivelul diferitelor țesuturi se deosebesc necroze superficiale, situate la suprafață tegumentului și a mucoaselor; și necroze profunde, localizate în masă diferitelor organe compacte. Evoluția în timp și consecințele pentru
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apoptoza și să genereze procese inflamatorii locale. Antigenele transocitate prin buzunarele celulelor M participa la maturarea celulelor limfoide imature și la fagocitoza macrofagică. Limfocitele mature migrează spre formațiunile limfoide locale și apoi trec în circulația generală populând țesutul limfoid asociat mucoaselor. A fost bine studiată patogeneza infecției șoarecilor de laborator cu virusul tumorii mamare (MMTV - murine mammary virusă. MMTV pătrunde în mucoasa intestinala a șoricelului nou născut prin infectarea celulelor B și Ț existente în buzunarele celulelor M (Karapetian și colab
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în colorația tricromica, ușor PAS pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în masă lui ochiuri de țesut seros, hematii, leucocite și germeni, izolați sau aglomerați. Este caracteristică pulmonului la toate speciile, produsă mai ales de germenii Gram negativi, dar și diferitelor mucoase și seroase. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 123 Fig. 2.23. Inflamație (pericardităă crupală, la vacă. Sacul pericardic plin cu fibrina coagulata; 1. miocard; 2. sacul pericardic îngroșat; 3. fibrina. Instalarea inflamației crupale implică distrugerea stratului de acoperire sau de apărare al
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
-se mutilarea animalului (mamita gangrenoasa a oiloră. Inflamațiile catarale Inflamațiile catarale sunt forme de inflamație exsudativa caracteristice mucoaselor. Se mai numesc și inflamații descuamative pentru că celulele epiteliale ale mucoasei se desprind din angrenajele naturale și sunt eliminate în lumen; inflamații mucoase sau mucoide pentru că sunt însoțite în evoluția lor de hiperproducție de mucus/mucoid. Denumirea de inflamație catarala provine de la observația clinică prin care se constată că țesuturile cu inflamație catarala au la suprafață un depozit care curge (gr. catharrein
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
un lichid seros, transparent, incolor, situat pe mucoasa tumefiata, roșiatica, IOAN PAUL130 lucioasa. Este aspectul caracteristic al inflamației difuze a mucoaselor cunoscut sub denumirea de catar seros. În evoluția ulterioară, exsudației seroase i se adaugă hipersecreția glandelor și a celulelor mucoase, care imprimă exsudatului un caracter mucos sau mucinos. Atât exsudatul seros cât și mucusul, acționând asupra celulelor epiteliale ale mucoaselor, determină desprinderea acestora din angrenajul celular și amestecarea lor cu exsudatul seromucos, dând naștere catarului mucocelular sau descuamativ, forma cea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pe mucoasa tumefiata, roșiatica, IOAN PAUL130 lucioasa. Este aspectul caracteristic al inflamației difuze a mucoaselor cunoscut sub denumirea de catar seros. În evoluția ulterioară, exsudației seroase i se adaugă hipersecreția glandelor și a celulelor mucoase, care imprimă exsudatului un caracter mucos sau mucinos. Atât exsudatul seros cât și mucusul, acționând asupra celulelor epiteliale ale mucoaselor, determină desprinderea acestora din angrenajul celular și amestecarea lor cu exsudatul seromucos, dând naștere catarului mucocelular sau descuamativ, forma cea mai frecventă a inflamației catarale (Fig
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
exsudative care se continuă și după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului inflamator, depozitul mucocelular existent la suprafață mucoaselor se îmbogățește prin prezența granulocitelor neutrofile, transformându-se treptat în catar purulent, forma principala de manifestare a inflamației purulente la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul că primele faze ale inflamației catarale sunt foarte greu de diferențiat, pe cadavru, de modificările
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
continuu în raport de cerințele organismului. Fac parte din această categorie, celulele limfoide și hematopoietice a căror multiplicare și diferențiere se face în măduva osoasă și în organele limfoide primare. Li se adaugă celulele epiteliilor stratificate de tip scvamos sau mucos, a căror multiplicare se face în stratul generator prin celulele stem sau la nivelul criptelor. Menționam în această categorie celulele epidermului cutanat, ale epiteliului mucoaselor bucale, căilor respiratorii, tractusului gastrointestinal, tractusului genital femel, etc. Celulele stabile își mențin capacitatea de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2.3021 Aspirat bucal, biopsie bucală 2.30210 Cultivare bacterii aerobe 2.30211 Cultivare bacterii anaerobe 2.3022 Exsudat nazal 2.30220 Staphylococcus aureus - portaj 2.30221 Streptococcus pyogeaes - portaj 2.3023 Leziuni mucoasa nazală 2.30230 Cultivare bacterii aerobe 2.3024 Exsudatul nazo-faringian 2.30240 Bordetella pertusis 2.30241 Mycoplasma pneumoniae 2.30242 Chlamydia pneumoniae 2.30243 Streptococcns pyogenes - portaj 2.30244 Corynebacterium diphteriae - portaj 2.30245 Neisseria meningitidis - portaj 2.3025 Exsudatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262329_a_263658]
-
bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2.3021 Aspirat bucal, biopsie bucală 2.30210 Cultivare bacterii aerobe 2.30211 Cultivare bacterii anaerobe 2.3022 Exsudat nazal 2.30220 Staphylococcus aureus - portaj 2.30221 Streptococcus pyogeaes - portaj 2.3023 Leziuni mucoasa nazală 2.30230 Cultivare bacterii aerobe 2.3024 Exsudatul nazo-faringian 2.30240 Bordetella pertusis 2.30241 Mycoplasma pneumoniae 2.30242 Chlamydia pneumoniae 2.30243 Streptococcns pyogenes - portaj 2.30244 Corynebacterium diphteriae - portaj 2.30245 Neisseria meningitidis - portaj 2.3025 Exsudatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262328_a_263657]
-
bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2.3021 Aspirat bucal, biopsie bucală 2.30210 Cultivare bacterii aerobe 2.30211 Cultivare bacterii anaerobe 2.3022 Exsudat nazal 2.30220 Staphylococcus aureus - portaj 2.30221 Streptococcus pyogeaes - portaj 2.3023 Leziuni mucoasa nazală 2.30230 Cultivare bacterii aerobe 2.3024 Exsudatul nazo-faringian 2.30240 Bordetella pertusis 2.30241 Mycoplasma pneumoniae 2.30242 Chlamydia pneumoniae 2.30243 Streptococcns pyogenes - portaj 2.30244 Corynebacterium diphteriae - portaj 2.30245 Neisseria meningitidis - portaj 2.3025 Exsudatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2.3021 Aspirat bucal, biopsie bucală 2.30210 Cultivare bacterii aerobe 2.30211 Cultivare bacterii anaerobe 2.3022 Exsudat nazal 2.30220 Staphylococcus aureus - portaj 2.30221 Streptococcus pyogeaes - portaj 2.3023 Leziuni mucoasa nazală 2.30230 Cultivare bacterii aerobe 2.3024 Exsudatul nazo-faringian 2.30240 Bordetella pertusis 2.30241 Mycoplasma pneumoniae 2.30242 Chlamydia pneumoniae 2.30243 Streptococcns pyogenes - portaj 2.30244 Corynebacterium diphteriae - portaj 2.30245 Neisseria meningitidis - portaj 2.3025 Exsudatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2.3021 Aspirat bucal, biopsie bucală 2.30210 Cultivare bacterii aerobe 2.30211 Cultivare bacterii anaerobe 2.3022 Exsudat nazal 2.30220 Staphylococcus aureus - portaj 2.30221 Streptococcus pyogeaes - portaj 2.3023 Leziuni mucoasă nazală 2.30230 Cultivare bacterii aerobe 2.3024 Exsudatul nazo-faringian 2.30240 Bordetella pertusis 2.30241 Mycoplasma pneumoniae 2.30242 Chlamydia pneumoniae 2.30243 Streptococcus pyogenes - portaj 2.30244 Corynebacterium diphteriae - portaj 2.30245 Neisseria meningitidis - portaj 2.3025 Exsudatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275963_a_277292]