1,285 matches
-
SIMONA MODREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Simona Modreanu Lecturi infidele EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Celor care îmi luminează viața, de aici sau de dincolo Cuprins PORTIC 7 1. STUDII ȘI ESEURI 11 Locuri și nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu 30 Spațiul sinelui "gemelofagia" 49 Politica și condeierii 54 Dominique StraussKahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză 58
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
identități diverse, din tre cele mai felurite, aduse de destin ori de întâmplare sub umbrarul său răsfirat. De la maghrebieni la români, în franceza hexagonală sau în versiunile ei îmbogățitoare din Africa, din America, ori chiar din întinsul Europei -, o comunitate multiculturală de scriitori a ajuns să defileze sub aceeași flamură, chit că pentru fiecare ea irizează în alte nuanțe. Suntem, cu această constatare în plină contempora neitate marcată de globalizare, într-o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
necunoscut"... Alegem franceza pentru a fi mai liberi și mai protejați, această apropriere lingvistică deschizînd un drum către celălalt și către sine, un fel de alteritate-identitate consensuală, ce permite accesul la un spațiu interior fără alte ancore decît imaginarul. Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 1. Limba ca diferență Mai avem încă nevoie de o "identitate"? Mai este ea posi bilă, revendicată sau de dorit în era globalizării, a metisajelor a "creolizării" (Edouard Glissant) lumii? Nicicînd nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din romanele lui Khalil Gibran, dar și alte voci provenite din varii lecturi, care merg de la romantismul creștin înmuiat în gnosticism al lui Victor Hugo, pînă la Camus, Hemingway, Faulkner sau Duras, totul sublimat de privirea lucidă și tăioasă, deja multiculturală, pe care scriitorul o îndreaptă către realitățile țării sale, către legendele acesteia, sau viața femeilor ei. Caleidoscopul identitar al lui Rahimi provine din rizomi di verși, nu doar literari sau lingvistici, căci imaginația sa se hrănește în egală măsură și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
autocenzură involuntară, o pudoare în manipularea cuvintelor, căci nu există doar un imaginar al limbilor, ci și un inconștient al fiecărei limbi. În schimb, în limba sa adoptivă, franceza, cum e vorba de o alegere conștientă, lanțurile cad și cuvîntul multicultural se eliberează către o unitate unduitoare, nelimitată. Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu Omul este o ființă semiotică, o instanță enunțiativă care produce semnificație și care, la rîndul ei, interpretează sensul cuvintelor și gesturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rînd la rampă pentru a recunoaște, oficial și public, eșecul unui sistem de gîndire și de integrare etnico-socială. Mai întîi, a fost Angela Merkel, care i-a surprins pe toți, în 2010, cu declarația ei fără echivoc despre falimentul politicii multiculturale în Germania ; cîteva luni mai tîrziu, era rîndul premierului britanic, David Cameron, să afirme același lucru ; în scurt timp, s-a alăturat marilor dezamăgiți și președintele Franței la vremea aceea, Nicolas Sarkozy, care oricum se comporta de multă vreme în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
locale, cât și de necesitatea realizării unor economii de scală la nivel global. Un alt avantaj pe care divizia internațională Îl generează corporației-mamă este reprezentat de experiența În piețele internaționale deținută de specialiștii săi, precum și de un mod de gândire multicultural și multinațional. Acești specialiști pot Împiedica diviziile specializate de produse să-și conceapă strategia, bazându-se pe piața internă din țara de origine, lucru care se Înâmplă destul de des În cadrul corporațiilor ce realizează majoritatea vânzărilor pe piața internă. Legat de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
1989 și la noi. "Drepturile omului" însă erau taxate drept ideologia mai nouă a burgheziei contemporane, iar multiculturalismul era rezervat Americii de Nord, Australiei și altor țări plurietnice. După 1989, atât românii, cât și România ca țară, tind să fie de asemenea multiculturali, odată cu creșterea mobilității interne și mai ales a celei externe a populației, prin apariția familiilor mixte și prin alte situații umane inedite din ultimele două decenii, cu idealuri instabile deocamdată. Mișcările artistico-culturale au devenit condiții ale "postmodernului" (adică "după, posterior
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cele din China, Brazilia, India, Rusia, Mexic. Afirmarea "țărilor emergente" și restrângerea contribuțiilor Occidentului la creșterea economică mondială a impus reprezentarea pluralistă asupra lumii, în care existența mai multor centre de putere politico-militară și culturală (apar termenii de multipolară și multiculturală) se împletește cu devenirea lor. Dar și cele 7-8 civilizații considerate de către unii autori a fi importante la acest început de mileniu-chineză, japoneză, indiană, islamică, occidentală, ortodoxă, latino- americană și posibil africană (1a, pp. 39-40), se restructurează. Mișcarea unei civilizații
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
parte, masa la un restaurant "etnic" este o experiență culinară menită "să ne facă plăcere, să ne simțim bine, să ne distrăm" și nu să adoptăm o altă identitate. Paradoxal însă, chiar aceste locuri ne determină să construim "un imaginar multicultural", în care diferențele cultural-geografice sunt reconsiderate pentru un timp în iluzia că experimentăm o altă identitate. Deoarece numărul celor care iau masa în oraș a crescut cercetătorii în domeniul alimentației au stabilit o distincție între cei care merg la restaurantul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
anti-descriptiviste, de factură eco-sistemică și comprehensivă. În opinia mea, eterogenitatea faptelor socio-umane purtătoare de sens, interdependența obiectului și subiectului cunoașterii și acțiunii, cunoașterea prin intuiție sintetică și experiență trăită, atitudinea empatică și responsabilizarea subiectului, sensibilizarea față de contextele ecologice, istorice și multiculturale, analiza contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nici contextul interetnic mai general, din Transilvania, nu puteau anticipa acest tip de vot. Votul din 2000 a încetat să mai fie o excepție după 2004, votul non-etnic local fiind întărit de modelul de succes al unei comunități multietnice și multiculturale, motiv fundamental pentru desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană în 2007 (Dragoman 2008; Vasiliu 2009). Influența FDGR în politica locală și națională Trecerea sumară în revistă a relațiilor etnice de peste 800 de ani dintre românii și germanii din Transilvania scoate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Hermannstadt." Studia Politica. Romanian Political Science Review V(1): 181-201. Dragoman, Dragoș. 2005b. "Modernizare și autonomie de grup. Cetățenia orașului Sibiu." Transilvania 1-2: 110-111. Dragoman, Dragoș. 2007. "Modernizare și naționalism: Sibiul la începutul secolului XX. Competiția elitelor într-un oraș multicultural (1905-1945)." Studia Politica. Romanian Political Science Review VII(1): 31-69. Dragoman, Dragoș. 2008. "Naționalism și multiculturalism într-o comunitate urbană. Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007." Studia Politica. Romanian Political Science Review VIII(3): 623-639. Dragoman, Dragoș. 2011a. "Splendoarea și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
George Jiglău este doctorand și cercetător la catedra de Științe Politice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Anterior, a obținut o diplomă de master în Științe Politice la Central European University (2007) și o diplomă de master în comunicare și studii multiculturale la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB. Domeniile sale de interes sunt partidele și sistemele de partide, relațiile interetnice și teoriile naționalismului și ale multiculturalismului, alegerile și sistemele electorale, europenizarea și evoluția instituțională a Uniunii Europene, precum și metodele de cercetare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot întreține relații pozitive și binevoitoare cu ceilalți pot trăi sentimentul propriei mele identități. Dacă venim din culturi diferite bogăția poate fi enormă. Autonomia permite integrarea într-o societate multiculturală. dimensiunea interculturală în educație este un drum care favorizează acest sentiment, de a fi în realitatea cotidiană o individualitate care nu înseamnă cu nimeni și cu nimic. Această securitate interioară permite recunoașterea celuilalt unic și favorizează dorința de cunoaștere de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
diferite societăți și medii (de exemplu la locul de muncă). La fel de importanta este și conștientizarea conceptelor de bază cu privire la indivizi, grupuri, organizații de muncă, egalitate de gen și nediscriminare, societate și cultură. Esențiale sunt și Înțelegerea dimensiunilor socio economice și multiculturale ale societăților europene și felul cum interacționează identitatea culturală națională cu cea europeana. Partea cea mai Însemnată a acestei competente include capacitatea de a comunica În mod constructiv În diferite medii, de a arăta toleranță, de a exprima și Înțelege
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ghidează tot mai mult după stimuli aparent contradictorii cum sunt cooperarea și competiția (Giardina, M.D., 2009). Integrarea are de asemenea și o importantă componentă socio-culturală. Tot mai mulți cercetători și teoreticieni anunță apariția unei societăți mult mai deschise, multipolare și multiculturale în care migrația reprezintă un produs secundar (Portera, A., 1998209). Potrivit lor, ceea ce distinge migrația actuală de mișcările precedente constă în caracterul temporar al stabilirii într-o țară. De obicei bărbații pleacă singuri în străinătate pentru perioade lungi de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
elevii în risc (privați economic) sau spre cei cu nevoi speciale se axează pe măsuri de creșterea a procentului de reușită școlară al acestor elevi. Este vorba în special de programe de intensificare a sprijinului și creșterea performanțelor școlare, programe multiculturale și bilingve destinate minorităților lingvistice și programe de inițiere cu "avantaj la plecare", programe școlare asociate stagiilor de ucenicie sau chiar programe de sprijin extrașcolar destinate creșterii motivației elevilor și participării părinților. Aceste programe sunt însoțite, desigur, de formarea profesorilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
drepturilor omului cunoașterea și respectarea ambientului cunoașterea Sistemului Națiunilor Unite pentru a înțelege sistemul internațional de state. (G. Văideanu, 1995 5) Începând cu anii `80, ca o consecință a mișcărilor pentru drepturi civile și a problemelor create de imigrație, educația multiculturală a devenit parte a agendei oficiale în multe țări ale lumii, cu sensuri și practici care au variat de la un sistem la altul. După aproximativ un deceniu, această abordare a avut un moment de impas s-a presupus că predarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
abordare a avut un moment de impas s-a presupus că predarea culturii minorităților va accentua prejudecățile, stereotipurile și chiar rasismul, iar practica a arătat existența unei discriminări instituționalizate "care avea nevoie mai degrabă de acțiune socială decât de educație multiculturală se cerea în schimb o educație în spirit anti-rasist (Fujikane, Până la sfârșitul anilor `80 interesul oficial față de dimensiunea internațională a educației a intrat în declin. Transformările care au avut loc pe piața economică mondială (debutul globalizării economice) au determinat mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
listă lungă de inițiative locale precum Proiectul pentru Studii Mondiale a reapărut sub forma Centrului pentru Educație Globală (Centre for Global Education), cu sediul la Universitatea din York numeroase agenții care lucraseră independent în cadrul educației pentru dezvoltare sau al educației multiculturale și anti-rasiste s-au unit pentru a discuta despre problema educației globale (Asociația pentru Dezvoltarea Educației, 2001); Oxfam (Oxford Committee for Famine Relief) a dezvoltat un curriculum școlar pentru un spirit civic la nivel global (Programul Oxfam de Dezvoltare a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
piață globală și liberă, în beneficiul indivizilor. Se consideră că educația permanentă și acreditarea internațională a cunoștințelor vor reduce șomajul, inechitățile în privința averii, opoziția la schimbarea tehnologică, împotrivirea la dezbinarea socială cauzată de economiile de piață și problemele asociate pieței multiculturale și forței de muncă. 2.1.4. Banca Mondială și reformele educaționale în țările în curs de dezvoltare Abordarea educației din perspectiva capitalului uman a avut un impact major asupra conturării sistemelor de învățământ în țările în curs de dezvoltare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
lingvistică și culturală a secolului XXI constituie în același timp o provocare pentru a reflecta la cea mai bună cale de educație a viitorilor cetățeni și de realizare a Educației pentru toți până în 2015 "În următorul mileniu realitatea lumii noastre multiculturale determină concentrarea atenției pe acele priorități pe care le-am subliniat în 2002-2003, și anume progresul înspre asumarea Educației pentru toți în care țările lumii să fie hotărâte ele însele de a-l asigura până în anul 2015. Acest scop poate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ale actorilor de la nivelul global, în contextul social al noului mileniu natura umană va fi o personalitate multiplă din punct de vedere tehnologic, economic, ca persoană socială, persoană politică, persoană culturală și o persoană care învață într-o comunitate globală multiculturală, a informației și înaltei tehnologii. Atât indivizii cât și societatea au nevoie de dezvoltări multiple în aceste planuri, de unde și necesitatea învățării continue și a societății educaționale. Dar aceste imperative nu pot fi însă atinse fără schimbarea paradigmei tradiționale de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sistemului educațional la transmiterea și dezvoltarea culturală. La nivel individual, educația își asumă dezvoltarea laturii creative și estetice, precum și contactul cu valorile culturale specifice. Instituțiile educaționale activează ca agenți de transmitere sistematică a culturii, ca integratori culturali în cadrul unui spațiu multicultural și ca revitalizatori culturali. La nivelul societății și al comunității, instituțiile educaționale deseori servesc ca și spații culturale care reflectă normele explicite și așteptările comunității locale. Din nou, teoria reproducției culturale oferă un alt punct de vedere. Ea afirmă că
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]