760 matches
-
différents, Paris, Fayard. WALZER Michael (1997), On Toleration, New Haven, Yale University Press. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Apartenență (sentiment de Î), Comunitate, Discriminare, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (drepturileî), Mobilizare, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î), Vulnerabilitate Minorități (drepturile Î)tc "MinoritĂȚi (drepturile ~)" La sfârșitul secolului XX, minoritățile au revenit În mod remarcabil În prim-planul actualității. În paralel, chestiunea drepturilor lor a căpătat o importanță notabilă pentru state, mai ales În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Michel și OHANA Jocelyne (coordonatori) (2001), La Différence culturelle. Une reformulation des débats, Paris, Balland. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, CETĂȚENIE (codul Î), Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DIVERSITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Les Lois, trad. fr., Paris, Gallimard ă trad. rom. de E. Bezdechi și Șt. Bezdechi, Legile, București, IRI, 1999. POIRIER Jean (coordonator) (1990), Histoire des mœurs, Paris, Gallimard. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. Φ Călătorie, Normă, Sociabilitate, Valori Multiculturalismtc "Multiculturalism" Până unde poate merge o societate democratică cu recunoașterea diferențelor culturale? În ce măsură această recunoaștere constituie un element ce ține de demnitatea indivizilor? Aceste Întrebări alimentează o importantă dezbatere privind natura legăturii sociale de care modernitatea nu se poate lipsi. Aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate merge o societate democratică cu recunoașterea diferențelor culturale? În ce măsură această recunoaștere constituie un element ce ține de demnitatea indivizilor? Aceste Întrebări alimentează o importantă dezbatere privind natura legăturii sociale de care modernitatea nu se poate lipsi. Aceasta este problematica multiculturalismului. ν Ne propunem, Într-o primă fază, să definim conceptul, pornind de la experiențele concrete care l-au alimentat. Prin urmare, va trebui să descriem formele instituționale și politice care se reclamă de la multiculturalism. Vom Încerca apoi să distingem specificitatea acestui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu se poate lipsi. Aceasta este problematica multiculturalismului. ν Ne propunem, Într-o primă fază, să definim conceptul, pornind de la experiențele concrete care l-au alimentat. Prin urmare, va trebui să descriem formele instituționale și politice care se reclamă de la multiculturalism. Vom Încerca apoi să distingem specificitatea acestui tip de răspuns confruntându-l cu alte modele concurente, plasându-ne astfel pe terenul filosofiei politice. În sfârșit, vom analiza utilizarea noțiunii de cultură, așa cum este ea teoretizată de autorii aparținând acestui domeniu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
loc primele experimente În acest sens. În Canada, punctul de plecare a fost situația provinciei Québec și a limbii sale, franceza. În 1965, o comisie pentru „bilingvism” și biculturalism a Întocmit un raport În care recomanda Înlocuirea politicii biculturale cu multiculturalismul. Aceste recomandări au fost adoptate În 1971 și au fost incluse În Constituție În 1982 sub forma unei Carte a drepturilor și libertăților. Așa Începe elaborarea unei legislații privind nu doar domeniul lingvistic, ci, mai general, cel al culturii, al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru mai multe detalii În privința acestor politici, recomandăm consultarea lucrărilor lui Wieviorka, 1998a și b). Cele trei experiențe arată legătura dintre chestiunea particularismului cultural și cea a participării la viața economică. Putem vorbi așadar, cum propune Michel Wieviorka, despre un multiculturalism integrat, care are drept caracteristică faptul că „nu separă cererile sociale ale grupurilor minoritare de cererile lor culturale, și nici nevoile economice generale ale țării În cauză de valorile sale politice și morale” (Wieviorka, 1998a, p. 238). Oare la fel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale grupurilor minoritare de cererile lor culturale, și nici nevoile economice generale ale țării În cauză de valorile sale politice și morale” (Wieviorka, 1998a, p. 238). Oare la fel stau lucrurile și În cazul Statelor Unite? Se pare că nu. Instituționalizarea multiculturalismului urmează În această țară două logici distincte, una de natură socio-economică, iar cealaltă de natură identitară. Politica de acțiune afirmativă, pe care unii o situează prea adesea strict pe tărâmul recunoașterii culturale, se subsumează de fapt unor preocupări legate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politicile de cote. În Statele Unite, acestea au fost adoptate În special În favoarea minorităților etnice, dar și În favoarea femeilor. Concepute ca niște măsuri compensatorii, ele pot fi apărate filosofic din perspectiva dreptății distributive. Totuși ă și ajungem astfel la complexitatea susținerii multiculturalismului și la aporiile sale ă, nu individul considerat lezatva fi beneficiarul acestor măsuri, ci o entitate colectivă. Pentru un partizan al liberalismului, singurul subiect de drept fiind individul, este vorba despre o eludare a principiului de bază. În plus, politica
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cea socio-economică și cea culturală, deși Întrețin legături incontestabile, sunt distincte, pe de o parte din punct de vedere istoric, iar pe de alta pentru că protagoniștii lor nu sunt neapărat aceiași. Ceea ce Îi permite lui Wieviorka să vorbească despre un „multiculturalism fărâmițat”, spre deosebire de „multiculturalismul integrat” al experiențelor precedente. Oricare ar fi formele sale, multiculturalismul se prezintă ca un răspuns la o serie de probleme concrete de coexistență a unor populații percepute ca ă sau care se consideră ă diferite. Care este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cea culturală, deși Întrețin legături incontestabile, sunt distincte, pe de o parte din punct de vedere istoric, iar pe de alta pentru că protagoniștii lor nu sunt neapărat aceiași. Ceea ce Îi permite lui Wieviorka să vorbească despre un „multiculturalism fărâmițat”, spre deosebire de „multiculturalismul integrat” al experiențelor precedente. Oricare ar fi formele sale, multiculturalismul se prezintă ca un răspuns la o serie de probleme concrete de coexistență a unor populații percepute ca ă sau care se consideră ă diferite. Care este natura acestui răspuns
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o parte din punct de vedere istoric, iar pe de alta pentru că protagoniștii lor nu sunt neapărat aceiași. Ceea ce Îi permite lui Wieviorka să vorbească despre un „multiculturalism fărâmițat”, spre deosebire de „multiculturalismul integrat” al experiențelor precedente. Oricare ar fi formele sale, multiculturalismul se prezintă ca un răspuns la o serie de probleme concrete de coexistență a unor populații percepute ca ă sau care se consideră ă diferite. Care este natura acestui răspuns? Diferență culturală și modernitate Pentru a Înțelege mai bine această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
probleme concrete de coexistență a unor populații percepute ca ă sau care se consideră ă diferite. Care este natura acestui răspuns? Diferență culturală și modernitate Pentru a Înțelege mai bine această natură, este necesar să Începem printr-o clarificare terminologică. Multiculturalismul despre care vorbim aici nu trebuie confundat cu ceea ce În Franța numim „comunitarism”. Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund semnificația. Apartenența colectivă ajunge să fie o dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenență națională, dincolo de fidelitățile particulare, care să nu fie așadar rezervat doar membrilor culturii majoritare, ci propus tuturor celor care au ales cetățenia respectivă, indiferent de originile lor (Tamir, 1993)? Problema autonomiei individuale Ajungem aici la temerile fundamentale inspirate de multiculturalism: acesta ar constitui o profundă repunere În discuție a concepției liberale cu privire la autonomia individuală. Într-adevăr, liberalii consideră eul anterior scopurilor pe care le afirmă, fiecare individ păstrând astfel dreptul de a renunța la propriile angajamente. Relația dintre eu și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sensibilă politic: repunerea În discuție a frontierelor identitare ținând seama de fluiditatea socială”. Analiza sa este Însă mai generală: ea Își propune să arate contradicția dintre noțiunea de „rasism cultural”, așa cum este aceasta construită de numeroși autori multiculturaliști, și exigențele multiculturalismului normativ. Într-adevăr, este greu de imaginat că un atașament aproape natural față de puritatea culturală ar putea să nu ducă, În societățile „amestecate”, la conflicte violente. În realitate, observăm mai curând fenomene de difuziune, „frontierele dintre grupuri fiind permeabile pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu cea mai arhaică pseudo-identitate pe care ne-o putem Închipui”. Fără a-i neglija deloc importanța, trebuie să fim așadar foarte precauți În fața tentației de a utiliza În mod substanțialist identitatea colectivă. Într-o societate atașată de valorile republicane, multiculturalismul este adesea prezentat Într-un mod inutil polemic. Desigur, el reprezintă o tentativă onorabilă de a gândi diferența culturală În sânul societăților democratice. Exprimă o neliniște justificată În fața posibilității de dezagregare a legăturii sociale și, În sensul acesta, merită un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
merită un studiu amănunțit. Mai important Însă este faptul că orientările sale teoretice și În special concepția sa cu privire la construcția identitară ridică numeroase semne de Întrebare. Sperăm că am reușit să furnizăm o utilă privire de ansamblu atât asupra legitimității multiculturalismului, cît și asupra limitelor sale. A. P. & BAYART Jean-François (1996), L’Illusion identitaire. L’espace du politique, Paris, Fayard. CASTLES Stephen (1997), „Multicultural citizenship: a response to the dilemma of globalisation and national identity”, Journal of Intercultural Studies, vol. 18, nr.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
response to the dilemma of globalisation and national identity”, Journal of Intercultural Studies, vol. 18, nr. 1, primul trimestru, pp. 5-22. CONSTANT Fred (2000), Le Multiculturalisme, Paris, Flammarion. CROWLEY John (2000), „Les usages de la culture, ou les limites sociologiques du multiculturalisme normatif”, in GREVEN-BORDE Hélène și TOURNON Jean (coordonatori), Les Identités en débat: intégration ou multiculturalisme?, Paris/Montréal, L’Harmattan, pp. 15-42. DEVEREUX Georges (1972), Ethnopsychanalyse complémentariste, Paris, Flammarion. KYMLICKA Will (1995), Multicultural Citizenship. A Liberal Theory of Minority Rights, Oxford
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nr. 1, primul trimestru, pp. 5-22. CONSTANT Fred (2000), Le Multiculturalisme, Paris, Flammarion. CROWLEY John (2000), „Les usages de la culture, ou les limites sociologiques du multiculturalisme normatif”, in GREVEN-BORDE Hélène și TOURNON Jean (coordonatori), Les Identités en débat: intégration ou multiculturalisme?, Paris/Montréal, L’Harmattan, pp. 15-42. DEVEREUX Georges (1972), Ethnopsychanalyse complémentariste, Paris, Flammarion. KYMLICKA Will (1995), Multicultural Citizenship. A Liberal Theory of Minority Rights, Oxford, Clarendon Press. — „Communautarisme”, in CANTO-SPERBER Monique (coordonator), Dictionnaire d’éthique et de philosophie morale, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SANDEL Michael (1982), Liberalism and the Limits of Justice, Oxford, Oxford University Press. SCHNAPPER Dominique (2000), „Comment reconnaître les droits culturels?”, Comprendre, nr. 1, octombrie, pp. 253-269. TAMIR Yael (1993), Liberal Nationalism, Princeton, Princeton University Press. WIEVIORKA Michel (1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2000), „Comment reconnaître les droits culturels?”, Comprendre, nr. 1, octombrie, pp. 253-269. TAMIR Yael (1993), Liberal Nationalism, Princeton, Princeton University Press. WIEVIORKA Michel (1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tragédie et poésie grecques, Paris, Flammarion. DUBOIS Michel (2001 ), La Nouvelle Sociologie des sciences, Paris, PUF. DURKHEIM Emile (1975), Textes. 1. Eléments d’une théorie sociale, Paris, Minuit (culegere de articole apărute Între 1883 și 1918). GUTMANN Amy (2002), „Le multiculturalisme en éthique politique”, in SOSOE Lukas (coordonator), Diversité humaine. Démocratie, multiculturalisme et citoyenneté, Saint-Nicolas (Québec), Les Presses de l’Université Laval/Paris, L’Harmattan, pp. 31-62. HASSNER Pierre (1992), „Vers un universalisme pluriel?”, Esprit, nr. 12, decembrie, pp. 102-113. LEVINAS
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sociologie des sciences, Paris, PUF. DURKHEIM Emile (1975), Textes. 1. Eléments d’une théorie sociale, Paris, Minuit (culegere de articole apărute Între 1883 și 1918). GUTMANN Amy (2002), „Le multiculturalisme en éthique politique”, in SOSOE Lukas (coordonator), Diversité humaine. Démocratie, multiculturalisme et citoyenneté, Saint-Nicolas (Québec), Les Presses de l’Université Laval/Paris, L’Harmattan, pp. 31-62. HASSNER Pierre (1992), „Vers un universalisme pluriel?”, Esprit, nr. 12, decembrie, pp. 102-113. LEVINAS Emmanuel (1986), Ethique et infini, Paris, Le Livre de poche (prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând cu calificative precum ecologic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Michel (2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]