632 matches
-
or). Comunicarea neîntreruptă între creație și Creator a fost suprimată în momentul păcatului lui Adam, cînd voința lui inferioară s-a separat de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
funcționează astăzi mai ales după o paradigmă comercială, ca opțiune între numeroase oferte, de unde o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor ori patimilor îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o libertate imperfectă. Dacă, în Facerea, liberul arbitru este chipul dintîi sub care se manifestă libertatea umană, acesta nu este totuși chipul ei desăvîrșit. Liberul arbitru situează deja ființa la răscrucea dintre Unu și dualitate, o atrage deja spre domeniul multiplicității, al schimbării, al disjuncțiilor (și, ca atare, al limitărilor), al netotalității. Cîtă vreme libertatea de alegere tinde să se conserve cu orice preț, să-și rămînă sieși suficientă, ea menține ființa umană în domeniul diversității, acolo unde alegerea se poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult sau mai puțin, potrivit expresiei lui Cusanus, în domeniul lui dies und das, potrivit expresiei lui Eckhart, în teritoriul particularului cu nesfîrșite posibilități, cu indefinite creșteri și descreșteri Ea riscă să devină libertatea de a te instala în domeniul multiplicității, de a te mișca liber de la o variantă de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională, libertatea de alegere își extinde imens cîmpul de aplicabilitate. Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de domeniul multiplicității atunci cînd se decide în favoarea totalității, iar nu a fragmentului ; atunci cînd concepe virtutea nu atît ca opusă viciului, cît în Principiul ei, spre care îndreaptă dinamica subiacentă oricărei virtuți ; atunci cînd optează pentru dimensiunea transcendentă a persoanei, dar înțeleasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intim diferit în care Dumnezeu își contemplă chipul, se revelează Lui însuși cu posibilitățile sale totalmente în act de manifestare, de creație. în sens intra-divin, Omul universal este repetarea unică a Unității 2, locul unde Unitatea își desfășoară fără multiplicitate plenitudinea. în aspectul său manifestat, Omul universal cuprinde marele organism al universului, cu toate treptele lui de existență ori, mai degrabă, e sinteza lui. însă cînd noi, tîrziu modernii, vorbim despre universal, ne referim, deja de cîteva secole, la un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reține ceea ce e comun indivizilor, fondul de asemănare pe care se grefează accidentele lor. Generalul inventariază tocmai acele determinații formale care definesc nivelul individual de ființă. Opus individualului, generalul stă totuși în același plan cu el, nu iese din domeniul multiplicității individuale, ci îl sistematizează doar, așa cum o fac genurile aristotelice 1, îl contabilizează. Generalul este ceea ce unește calitativ indivizii ca indivizi, dă schema pe care o umple profilul particular al fiecăruia. Faptul că omul e o ființă culturală ține, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai multor grupuri sau categorii sociale, prin urmare el este purtătorul unor elemente culturale caracteristice diferitelor niveluri culturale: nivelul național corespunzător țării de origine, nivelul de clasă socială, nivelul regional, etnic sau religios, nivelul de gen, nivelul de generație etc. Multiplicitatea culturală se poate constata la una și aceeași persoană ca rezultat al apartenențelor sale diverse. C. Camilleri identifică influențe culturale la nivelul proceselor psihice, cognitive și afective, la nivelul comportamentelor, obiceiurilor, la nivelul activităților umane și al produselor acestora, la
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de Sofia, Nichifor Crainic îi dă un înțeles mult mai rezonabil și deplin compatibil cu doctrina ortodoxă despre Sf. Treime. Sofia ca necreată este „raportul Sfintei Treimi față de lume”, sau „gândul etern al lui Dumnezeu” cu privire la lume, gând care cuprinde multiplicitatea unitară și armonică a ideilor tuturor ființelor. Iar în forma creată Sofia este frumusețea lumii cu toate formele ei, care nu e decât o transpunere a ideilor dumnezeiești în vizibilitatea creată. Sofia creată sau naturală e vraja, e frumusețea, e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
activitățile specific omenești, adică activitățile creatoare de cultură și de civilizație, considerate în impulsul lor originar sunt atribuite puterii supranaturale și, considerate în finalitatea sau în funcția lor, sunt destinate să slujească cultului religios. Cultura ne apare astfel ca o multiplicitate de forme, care în mod nedeliberat îmbracă același fond spiritual al religiei. Nu se poate vorbi într-un asemenea stadiu de o separație între cultură și religie. Ele sunt date în simbioză cu distincția că ideea religioasă primează, iar formele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ideal al centrului de unde au pornit, tot astfel lucrurile izvorăsc din centrul divin, se multiplică și se întocmesc în timp și în spațiu după ordinea universală a înțelepciunii, pentru a se reîntoarce unificate în chip ideal în obârșia lor transcendenta. Multiplicitatea lor nu contrazice simplitatea principiului dumnezeiesc, fiindcă multiplicitatea e o desfășurare în timp și în spațiu, pe când principiul divin e dincolo de timp și spațiu, în ordinea transcendenta. Din unitatea lui cea mai presus de lume care își, imprimă atotputernica creatoare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lucrurile izvorăsc din centrul divin, se multiplică și se întocmesc în timp și în spațiu după ordinea universală a înțelepciunii, pentru a se reîntoarce unificate în chip ideal în obârșia lor transcendenta. Multiplicitatea lor nu contrazice simplitatea principiului dumnezeiesc, fiindcă multiplicitatea e o desfășurare în timp și în spațiu, pe când principiul divin e dincolo de timp și spațiu, în ordinea transcendenta. Din unitatea lui cea mai presus de lume care își, imprimă atotputernica creatoare în lucruri, decurg, rânduiala proporția, armonia și frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
presus de lume care își, imprimă atotputernica creatoare în lucruri, decurg, rânduiala proporția, armonia și frumusețea lumii. Dionisie aseamănă principiul divin imprimat în creație cu o pecetie. Pecetia e una singură, dar oricâte chipuri ale ei am apăsa pe hârtie, multiplicitatea lor nu modifică cu nimic caracterul unic al pecetiei. Și precum urma seamănă cu pecetia dar nu e totuna cu ea, făpturile lui Dumnezeu participă în frumusețe la asemănarea cu el, rămânând totuși altceva decât el, tot așa cum opera de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
actul de folosire individuală și concretă a limbii în cadrul procesului complex al limbajului”(175; p.46). „Comunicarea - este de altfel termenul mai exact pentru fenomenul înțeles în generalitatea sa cea mai simplă, fapt argumentat de T. Stama - Cazacu - cuprinde o multiplicitate de aspecte: procesele psihice respective, limba sau codul, concretizările sale particulare, sau mesajele, comunicarea ca atare” (175; p.19). Datorită naturii informative, mesajul vorbit se distinge de celelalte mesaje acustice prin structura și funcția particulară a instrumentului care le produce
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
abstract. În primul rând cercetarea este realizată la nivelul categoriilor ele fiind ideile ce stau la baza tuturor celorlalte cunoștințe legate de lumea sensibilă. Principala categorie care este analizată este cantitatea. Ea este specifică materialității și în strânsă legătură cu multiplicitatea acesteia. Dar tot pe această categorie se bazează posibilitatea de a număra, împărți, compara fiind punctul de plecare pentru știința matematică. De aceea acceptarea categoriei de cantitate este indispensabilă. Prin analiza pe care o face acestei categorii Descartes depășește concepția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care este numită Vechiul Testament prezintă patru sensuri, adică: istoric, etiologic, analogic, alegoric". Afirmație augustiniană comentată de Sf. Toma în capitolul 10 din Summa..., Dacă Sfînta Scriptură la o literă mică are mai multe sensuri: "1. La prima obiecție spun că multiplicitatea acelor sensuri nu produce o echivocitate sau altfel de nedumerire. Căci, cum s-a spus, acest sens nu se multiplică din cauză că un cuvînt semnifică mai multe, ci din cauză că acele lucruri semnificate prin cuvinte pot să fie semne ale altor lucruri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-a dovedit falsă. Marile religii monoteiste sînt într-o efervescență și vigoare aproape uimitoare. De asemenea, bogăția trecutului cultural nu este negată, ci mai degrabă reasamblată în moduri adesea deconcertante. Într-o libertate de alegere adeseori laxă, copleșită de multiplicitatea opțiunilor posibile, sîntem avertizați: devine practic imposibil să negi un loc printre aceste gîndiri religioase și valorilor culturale canonice. Filosoful comparatist va apela la cînteva exemple concrete de continuitate și stabilitate existente în oceanul relativității postmoderne. Ca reper de referință
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
literatură, muzică, filosofie și teologie. La urma urmelor, nu e deloc absurd să spunem că, dintre diversele tipuri de activitate umană, cultura estetică e cea care seamănă cel mai bine cu discursul și scopurile căutării și speranței religioase. Conține bogăție, multiplicitate, substanță, nuanță și prezență - de o calitate de neegalat de orice altă "știință socială" - care ce îi opune? Reducție, simplificare, liniaritate, putere numerică și argumentări de tip binar" (V.N.). Activitatea estetică este un rezultat al creativității umane, este poate forma
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]