1,225 matches
-
era invitat la marele vizir, după ce muezinii vor chema pentru a treia oară credincioșii lui Allah la rugăciune. Mai era un ceas și jumătate. Până la reședința vizirului cu rădvanul se făcea mai puțin de un sfert de ceas. Printre boierii munteni ordinele zburau cu viteza săgeților. Marele spătar Mihai intră în odaia voievodului, unde-l găsi pe prințul Ștefan. Împreună au stabilit că cei cinci mari boieri vor fi marele logofăt Diicu Rudeanu, marele spătar Mihai Cantacuzino, marele sluger Toma Cantacuzino
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mihai intră în odaia voievodului, unde-l găsi pe prințul Ștefan. Împreună au stabilit că cei cinci mari boieri vor fi marele logofăt Diicu Rudeanu, marele spătar Mihai Cantacuzino, marele sluger Toma Cantacuzino - care acum era capuchehaia, adică ambasadorul domnului muntean la Poartă -, Pană Negoescu și beizadea Ștefan. Repede au fost convocați și ceilalți trei, voievodul vrând să preîntâmpine orice situație neprevăzută. — Oare de ce suntem chemați? întrebă Brâncoveanu fără să spere că va primi un răspuns. — Pentru treburile Moldovei care nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îngăduința de a sta alături de preaînțeleptul mare dragoman Alexandru, căruia încrederea marelui sultan i-a făurit renumele de exaporit, adică sfetnicul cel de mare nădejde. Turbanele albe se mișcară afirmativ. Alexandru Mavrocordat se deplasă puțin ca să-i facă loc domnului muntean la același pupitru înalt. Brâncoveanu mai privi încă o dată adunarea. Era o priveliște interesantă pentru orice mare pictor. Demnitarii musulmani cu turbane albe, frumos ornate cu bijuterii, îmbrăcați în haine din pânză subțire de culori luminoase, cu eșarfe din mătase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și spirit de sacrificiu al unor eroi cu care elevii au luat cunoștință la lecțiile cu conținut istoric, se adaugă alte exemple din manualul de istorie, În lecția Constantin Brâcoveanu și Dimitrie Cantemir se vorbește despre iscusința cu care domnitorul muntean a condus țara. Sfârșitul său tragic, durerea sufletească Îndurată când a fost silit să participe la decapitarea fiilor lui, trebuie să scoată În evidență sentimentul de venerație pentru aceste figuri glorioase În istorie. Dimitrie Cantemir se distinge nu numai prin
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ascunzătoarea scutului lui Marte, de care era legată salvarea Romei, ca urmare a promisiunii făcute de Egeria (nimfa pădurilor) lui Numa Pompilius. Aceste asemănări ni s-au părut prea curioase ca să nu le consemnăm aici. Târgul ține opt zile. Artizanii munteni vin aici cu produsele lor constând în mobile și unelte din lemn, de toate formele și pentru toate întrebuințările; în veselă, vase de lut ars; în obiecte de răchită lucrate solid și, adesea, cu gust; se mai vede aici o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
era pe cale de stingere în Basarabia și că nu trecuse Prutul în Moldova, probabil și datorită asprimii iernii care domnea în acea regiune 26. Totuși, la începutul anului 1831, generalul Kiseleff s-a simțit dator să adreseze autorităților moldovene și muntene o largă și cuprinzătoare ordonanță cu privire la combaterea bolii cholera morbus, în care insista asupra simptomelor maladiei, caracterelor ei, cauzelor ce-i favorizau propagarea, fenomenelor ce o prevesteau, tratamentului folosit împotriva ei și măsurile polițienești de igienă și control adoptate pentru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
9 (28 iun./10 iul.), 9 (29 iun./11 iul.), 8 (30 iun./12 iul.) și 4 (1/13 iul.)54. Tot așa consulul Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, împreună cu doctorul Constantin Exarhu 55, semnala ivirea bolii în principatul muntean, ceea ce a cauzat dispersarea boierilor și a consulilor străini din București, unde nu au rămas decât forțele polițienești; el îi scria ambasadorului Gordon de la Constantinopol, la 7/19 iulie: "se pare că boala s-a stins la Iași și, judecând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
8 decese 57. Datele statistice din surse rusești indică și ele aceeași situație. În raportul înaintat la 13/25 iulie de generalul Kiseleff cancelarului Nesselrode se confirmă diminuarea epidemiei la Iași, dar, în schimb, se menționează propagarea ei în principatul muntean, la București, ca și la Silistra, pe Dunăre, sau în alte localități, ceea ce făcea necesară reîntoarcerea sa în capitala Țării Romînești 58. În anexele II și III ale acestui raport se prezintă datele statistice ale regresului epidemiei în Moldova, colectate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de oca de carne; de asemenea a făcut împrejurul Bucureștilor un cordon sanitar, pentru a îngreuna legăturile cu județele, care sunt, aproape toate, mai mult sau mai puțin contaminate" 103. Date statistice mai veridice asupra epidemiei de holeră din Principatul muntean între 12/24 - 15/27 iulie, obținute de la consulatul rus din București, erau trimise din Sibiu la 1/13 august de cancelistul Hiller cancelarului Metternich. La total, Hiller a mai adăugat și un număr de 738 de bolnavi, rămași încă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
flagel a provocat 8 814 de decese în mediul citadin, adică 7,04% din populația catagrafiată, reprezentând un procent mult mai ridicat decât în lumea satelor 133. Pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă corpul medical din Principatul muntean în combaterea și extirparea epidemiei de holeră din 1831, el a fost distins de către țarul Nikolai I, la recomandările făcute de administrația trupelor ruse de ocupație. Astfel, doctorii "Marsil, Gusi, Alexandridis, Bubukis, Ioanis, Serafim, Spor, Arsachi, Exarhu, Teodosie, Fieraru, Vasilachi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îndrăznesc a-i face nimic. Frica rușilor le leagă mâinile. La Iași mor mult de holeră și toți boerii au fugit pe la țeară"258. Într-adevăr, rușii și-au pierdut răbdarea, fiind iritați mai ales de succesul revoluției în Principatul muntean. Țarul a poruncit oștirilor sale să treacă Prutul și să ocupe Moldova, iar de acolo să se îndrepte spre Țara Românească. Numai că dorința lui Nikolai I s-a lovit de o piedică neașteptată: holera, care făcea ravagii în Moldova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că se adresase lui Mavros, cu rugămintea de a supune domnitorului problema interzicerii înhumărilor în cimitirele din jurul bisericilor din capitală, obicei considerat contrar tuturor regulilor de igienă, pentru a se autoriza doar înmormîntările în afara orașului 270. Primul județ din Principatul muntean atacat de holeră a fost Prahova, datorită negustorilor și căruțașilor care circulau pe drumul Brăilei. Astfel, la 24 mai/5 iunie, Departamentul din Lăuntru s-a adresat cârmuirii județului, dîndu-i instrucțiuni privitoare la prevenirea și combaterea holerei. Casele molipsite să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Românească, Guvernul provizoriu a ordonat divanurilor și tribunalelor să-și reînceapă activitatea 313. Într-un raport adresat Foreign Office-ului de către consulul britanic Colquhoun, la 3/15 septembrie 1848314, dată la care holera încetase, în mare, să bântuie în Principatul muntean, se prezenta un tabel statistic 315, alcătuit de autoritățile locale la 1/13 septembrie, al evoluției epidemiei la București și în județele Țării Românești între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor holerei din 1848
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un tabel statistic 315, alcătuit de autoritățile locale la 1/13 septembrie, al evoluției epidemiei la București și în județele Țării Românești între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor holerei din 1848 în Principatul muntean nu cunoaștem. Oricum, datele de care am dispus privind desfășurarea epidemiei ne-au îngăduit să conturăm proporțiile atinse, inferioare, desigur, groaznicului flagel din 1831. Nu se poate nega însă un oarecare impact al molimei asupra desfășurării evenimentelor revoluționare din vara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru disculparea unora dintre participanți, anchetați de comisiile de cercetare înființate după reprimarea ei. În același timp trebuie subliniat faptul că, datorită răspândirii holerei în rândul trupelor ruse de intervenție ce au ocupat Moldova, precum și declanșării epidemiei și în Principatul muntean, ele au întîrziat cu mai bine de două luni, acțiunea lor menită a înăbuși revoluția. Aceasta s-a realizat numai în a doua jumătate a lunii septembrie, când, datorită conjuncturii internaționale propice și a stingerii flagelului în ambele principate, trupele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Astfel s-a încheiat primul "val" epidemic care a lovit Moldova în 1853, holera persistând însă sub forma unor focare endemice, care au răbufnit totuși în următorii doi ani, bântuind încă în Țara Românească. * Odată cu pătrunderea trupelor ruse în Principatul muntean s-a trecut la înființarea spitalelor de campanie. La 29 iunie/11 iulie au fost organizate la București și Buzău asemenea instituții sanitare pentru 600 de bolnavi, "cinuri de jos și 10 ofițeri". În Capitală funcționau spitalele Colțea, Pantelimon și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
va continua tot așa, rușii riscă să piardă o zecime din efectivele lor numai datorită bolilor. Fig. 10. Convoi de soldați bolnavi și răniți ruși la spitalul Colțea (1853) (gravură de Charles Doussault). Tot atât de rău le merge și tinerilor recruți munteni, chemați de curând sub arme, la porunca ocupanților. Friguri intermitente, dizenterie, scorbut, holeră, pneumonie, artrite acute, febră tifoidă, pojar, carbunculi, degerături și răni, în toate variantele lor, constituie majoritatea afecțiunilor, la care se adaugă, de trei săptămâni, într-un mod
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Românească și Moldova, la 10/22 august, în conformitate cu prevederile convenției austro-turce de la Boyadjy Keuy (14 iunie), având menirea să le neutralizeze și să împiedice desfășurarea ostilităților pe teritoriul lor. Trupele otomane ale lui Omer Pașa au ținut sub ocupație Principatul muntean, împreună cu cele austriece, până în decembrie 1854, când le lasă singure numai pe acestea din urmă, iar din Moldova se retrag în septembrie 1855; domnitorii Barbu Știrbei și Grigore al IV-lea Alexandru Ghica s-au înapoiat, la rândul lor, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
acestuia aduce Dobrogea sub stăpânire macedoneană. 3.În 335 Î. Hr. Alexandru Macedon Întreprinde o expediție de o zi Împotriva unui trib tracic sud dunărean care Îi refuza autoritatea. 4. La sfârșitul sec. al IV lea Î. Hr. În Câmpia Munteană exista o puternică uniune de triburi condusă de Dromichaites. 5. O inscripție grecească menționează o căpetenie getă din Dobrogea, Zalmodegicos care pe la mijlocul sec. al . III lea Î Hr. Își face simțită prezența asupra Histriei. 6. Prin 180 Î. Hr., Histria
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Hr.) izbucnește În Dacia o răscoală a populației autohtone, combinată cu atacuri ale sarmaților. Noul Împărat Hadrian (117-138) respinge atacurile și Înăbușe răscoala, dar abandonează Sudul Moldovei ( cu excepția capului de pod de la Barboși) și cea mai mare parte a Câmpiei Muntene, greu de apărat; romanii mențin totuși, un control militar asupra acestor regiuni. Din Oltenia Întreagă și din colțul sud-estic al Transilvaniei el creează o provincie nouă, Dacia Inferioară. Restul Transilvaniei Împreună cu Banatul formează Dacia Superioară (denumirile acestea s-au dat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a statului și a conducătorului său. Puterea sa militară era considerată, În epocă, mai importantă decât a regelui maghiar , apreciere ce se va confirma curând, În zilele luptei de la Posada. Cauza permanentelor Înfruntări Între coroana maghiară și cea a voievodului muntean a constituit-o stăpânirea Banatului de Severin. În 1317, ținutul și cetatea se aflau În posesia Angevinilor, dar În 1324, negocieri Îndeplinite" În chip credincios și vrednic de laudă “arată că Între părți se ajunsese la o Înțelegere. Basarab se
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
regelui maghiar Sigismund de Luxemburg. Deoarece Mircea cel Bătrân se alăturase, sub presiune otomană, din martie, regelui maghiar, bunele relații dintre cele Două Țări Române au fost Înlocuite cu o confruntare deschisă. Ulterior, Ștefan va susține pe Vlad, uzurpatorul tronului muntean după bătălia de la Rovine. În replică, Mircea va interveni, În 1400, pentru Înscăunarea lui Alexandru cel Bun. Peste convulsiile de la sfârșitul secolului, inerente unor țări care, deocamdată, Își căutau singure li separat identitatea, similitudinea dezvoltării istorice și comunitatea etnică au
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A Încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu În anul 1408, a obținut recunoașterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de la Constantinopol și așezarea ei la Suceava la 26 iulie 1401. După model muntean, Alexandru va organiza structura administrativă a țării, tradiția atribuindu-i Întemeierea dregătoriilor. În acest context, a fost fixat și hotarul dintre Moldova și Țara Românească În zona Dunării de Jos, unde se interfera autoritatea conducătorilor politici de la Suceava și Târgoviște
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
destul de repede să și schimbe planul inițial, recunoscând situația existentă În Țara Românească, și renunțând să-l sprijine pe Tepeș. Mai mult, la decizia regelui ar fi contribuit, și o presupusă scrisoare a lui Vlad către sultan, În care domnul muntean ar fi cerut iertare, și, mai mult decât atât, s-ar fi obligat să-l ajute Împotriva oștilor maghiare. Drept urmare, În noiembrie 1462 Vlad Țepeș, În loc să primească ajutorul aliatului său, este arestat sub acuzația de trădare și Încarcerat la Vișegrad
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
1822, Poarta numește ca domni pe: Ioniță Sandu Sturdza, În Moldova și Grigore Dimitrie Ghica, În Țara Românească. Un rezultat al mișcării reformatoare din anii 1822-1828, a fost și elaborarea unui cod de legi, de către o comisie formată din boieri munteni și moldoveni, sub directa supraveghere a generalului rus, Pavel Kisseleff. care din 1829, administra Principatele În calitate de guvernator. Aceste legi s-au numit și Regulamente Organice, și au fost impuse de Rusia În calitate de putere protectoare după tratatul de la Adrianopol (1829). REGULAMENTELE
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]