5,761 matches
-
Ediția nr. 1355 din 16 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se varsă ceru-n poala unui câmp, Iar soarele în fire de mătase, Fuioarele au tors grâu și porumb Bogatul rod ne intră iar în case. Podgoriile miros deja a must, În teasc din struguri lacrimi împlinite Din pântec de butoi mai sare-un cep, Un pivnicer înnumară oi pe sărite. Prin nori de fum, în grabă trec cocorii, Veșmântul toamnei cu brumă e brodat, Într-o broboadă-și strânge zilele
FIRE DE DOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353803_a_355132]
-
sterpi frunzele toate. Prin livezi, grădini și vii ele dansează ca fluturii în roi în costume multicolore și ii și nasc plăceri în sufletul din noi. Caii-nhămați la căruțe trag la pătule, fânul stivuit în clăi fumegă-n soare, mustul fierbe-n bădane cu spume, în stoluri, stoluri, trec păsări călătoare. E-o toamnă-mbelșugată ca nicicând; se țin petreceri lungi de săptămâni; în față la altar miresele mai plâng, când li se pun întâi pe creștet cununii. Rămâne-n
TOAMNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353890_a_355219]
-
se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală
TOAMNA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353148_a_354477]
-
holdele din stat ți le-oi trimite ție!... ................................................... Ufff... uite, „declar închise lucrările” agrare Din toamna-iarna asta ce ne-a cuprins la greu! Însă deplâng pe cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu-i mare sărbătoare, mare!... Artiști măreți într-un delir de șoapte Fac mustul toamnei să curgă-n pahare! Sunt fericit de ambiant, de bere și de mici
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu-i mare sărbătoare, mare!... Artiști măreți într-un delir de șoapte Fac mustul toamnei să curgă-n pahare! Sunt fericit de ambiant, de bere și de mici... Și trist că n-ai putut și tu să fii aici !!! Virgil Ursu Munceleanu Panciu, 25 Oct. 2013 Referință Bibliografică: TOAMNĂ, LA PANCIU / Virgil Ursu : Confluențe
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
făcut datoria, așa că... Centrul este dominat de clădirea Consiliului Județean, ce găzduiește și Prefectura (!?!), Hotelul și Casa de Cultură ce poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe rușii imperiali de la o mare rușine. Generalul Cerchez, cel
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și mistuite în ochii-mi umezi. O zi caldă, alta rece și iar curge must în clocot pe țevile vieții spre întotdeauna și iar plânge Cuvioasa Parascheva cu lacrimi de pelerin printre arome adânci de struguri copți și prin frenetice miezuri de nucă. E iarăși octombrie și iar plânge și mama cu lacrimi și crizanteme
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
motiv suficient să îndepărtăm un zâmbet cel puțin unul din noi are nevoie de un loz câstigător la filmul numit fericire acum toamnă eu cad la picioarele tale să-ți mângâi frunzele, castanele să-ți culeg strugurii să te gust must să mi te așez gutui la geam să te adulmec din amintiri dulci în copt dovleac să te aud în vuiet și ploi în nopțile când visele nu își mai găsesc iepurii și porumbeii în căușul pernei când toată lumea are
TOAMNA ACEASTA TRECE PRINTRE NOI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347243_a_348572]
-
îmi devine cu timpul, nesuferit. Vreau cu orice chip să scap de aceste sâcâieli care-mi zgârie auzul și mă indispun. Păcatul provoacă dureri de nedescris, neliniște, angoasa, lipsa de somn, agitație, nevroza. El apasă precum presă - strugurii. Ne iese mustul din noi, din noi, prin lacrimi și sudoare. Căpătam coșmaruri. Până și sfinții au fost încercați și au luptat cu ispitele. Și lor le-a dat târcoale Cel care separă. Le-a stricat echilibrul lăuntric, atât de greu de dobândit
VÂNZĂTOR DE DUMNEZEU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357132_a_358461]
-
Priveam cu evlavie Cum frunza ruginie Cădea în veșnicie... Of, Doamnă! Măcar în astă toamnă M-ai fi scăpat de chinuri. În vechea noastră cramă Te-aș fi spălat cu vinuri... Of, dorul cum ma cheamă! Cu-aroma ta de must M-aș fi-mbătat pe șleau... M-ai fi lăsat să gust, Din gura ta să beau? Referință Bibliografică: Of, Doamnă! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 317, Anul I, 13 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
OF, DOAMNĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357277_a_358606]
-
putere de fascinație pe care ai găsi-o în marea literatură care ne-a definit ca oameni și ne-a atras în chip irezistibil pentru ceea ce trebuia să devenim mai târziu. Dulceața slovei acestei autoare este molipsitoare și plină de must care te amețește și uneori, te îmbată. Satul copilăriei, rămas în memoria scriitoarei precum și icoana bunicului, sunt vii și acum, după mai bine de jumătate de veac: “Bunicul ducea narațiunea în felul lui, țărănesc, dar cu sămânța filosofiei universale bine
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
vindece de orice îndoială. Taci și-ascultă-mi freamătul, flămândul, Frate-al meu de lut și de cuvânt, Umbra Lui să-ți lumineze gândul, Acum, când se pogoară Duhul Sfânt! NU E NEVOIE, PRIETENE, SĂ CREZI Pogorârea Sf. Duh "...sunt plini de must.” Fapte, 1,13 Nu e nevoie, prietene, să crezi În ce văd eu, e încă prea devreme, Acum, până e ziuă și lucrez Nu-mi pângări lumina din poeme. Ca o sahară de pustiu flămând Ți se aude sufletul sub
RUSALII (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358276_a_359605]
-
cu fervoarea și efervescenta creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori țări) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apă vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cantul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul.” (Sunt). Utilizând (așa după cum era și normal) instrumente lirice menite să sensibilizeze, să atragă, să inducă starea de reflecție asupra adevărurilor vieții, fără a avea pretenția de descoperire, prin poezie, a panaceului
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
de zăpadă. Bărbatul din el se scufunda într-un complex mistuitor de senzații. Cele două emisfere tremurătoare prinse într-o cadență senzorială, atingînd plenitudinea sensului. Care era sensul? Scufundarea în acea umedă fantă a beatitudinii cosmice! Livada cea plesnind de mustul fructelor coapte. Muzica emisferelor, roșul drapelelor ce flutură în vînt, exacerbarea libidoului, impulsurile pasionale. Toate aceste simboluri reprezintă renașterea omului, nu înfrîngerea lui. Roșul nu este culoarea interdicției, ci incitarea la pasiuni fulminante. Bulat Okudjava i-a făcut cu ochiul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
plane is touching down Now it feels like coming home And it's nice to go around Nice to see everyone is doing fine Seeing you all felt real good I wish I had more time But my friends I must go back to the place I once escaped Where the twilights are so short And the beaches are so long Where the clouds are very high And the windows reach the sky Down below pelicans are landing by Ocean views
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
s the place I found my love? Where my sweet hearts have come into this world You may think is wonder land No my friends ... this is Queensland I missed you I know that you missed me too But I must go back. Up the coast my plane is flying Taking me back to the place I once ... Escaped! --------------------------------------------- Interviu: Viorel NICHOLS - George ROCA Waga Waga - Sydney New South Wales, Australia 1 iunie 2009 Referință Bibliografică: George ROCA - INTERVIU CU „UN
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
eternitate, pentru că cei din lumea prezentă lui este o adunătură amorfă, citită la feștanii și la pierdere de timp. Timpul pentru poet este sacru, el îi acordă, atât cât există teluric, o importanță deosebită: Că timpul trece și asprește / Cel must ce curge-n ceas șerpește / Și-urcușul întru vânătoare / Se face pe-un covor de floare / Vremelnic ceas, de neuitare / Iubire tu, cu blânde fiare ... El nu iubește ca un pământean iar femeia în el este un simbol, o inspirație
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
Să vorbim pe altă temă: Iubirea mea, de-un anotimp,... Flori târzii de crizantemă. E -o toamnă,... ca un vis! Așa-mi spuneai mereu Și te-apucai de scris, Zâmbind instantaneu. Aveai tu o toană: În vechea rochiță, Să ai must în cană Și o dumitriță. În brumă de toamnă, Prin frunze ruginii, Tăcută, în palmă, Gândeai nebunii. Erai ca o gutuie; Te-aș fi cules de crudă, Dar, dulce-amăruie, Tu m-ai fi pus la trudă. N-ai vrut să
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359442_a_360771]
-
și judecare de către generațiile mai noi". În "Nota bibliografică" Dan Brudașcu subliniază că volumul de față reproduce "aproape integral lucrarea Discursuri (cu excepția textului intitulat Comemorarea Reginei Elisabeta, apărută în iulie 1942, la Atelierele S.A.R. "Cartea Românească", București și, parțial, volumul Mustul care fierbe, tipărit inițial, în 1927, la Imprimeriile Statului, și reeditat în 1992. Volumul cuprinde discursuri și cuvântări rostite de Octavian Goga pe o extindere de 20 de ani, în medii universitare și academice sau "pentru evocarea operei și activității
IDEEA NAŢIONALĂ SAU TRANSFORMAREA SUFLETEASCĂ A ROMÂNIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359459_a_360788]
-
iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
ghem, cu spaimele la pândă,/ ar învia, dar încă n-are semn-/ și crucea-ntinde brațe de osândă/ cu umbre vechi, ce spânzură pe lemn.(Înviere). Andrei Ciurunga a înmănunchiat în sine miile de trupuri schingiuite și le-a-ndurat veninul din mustul suferinței. Din cătușe și zăvoare și-a dăltuit glasul de-aramă să-mplinească vrerile divine. Cu fiecare lacrimă de sânge a scrijelit pe inimile zdrobite Balada devenirii prin jertfă. Din pecetea îndurărilor și-a făcut trâmbiță și-n fiecare cuib
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
de ai lui că ne aud. Că așa a zâs nașu de el, ...că-i rușânos. După trei zâle l-am chemat cu mine prin pădure ca să adunăm surcele, că ne trebuia să aprindem zâlnic focul. Îmi fierbea sângele ca mustul în butoi și chibzuiam că acolo, unde nu ne vedea nima, fin’ sânguri, îmi face și el felul cum fac toți oamenii muerilor cân’ se împreună. Mă gândeam că măcar în prima lună să-mi fie făcută plăcerea trupului, că
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
îi spun unei vecine: - Bei un vin? Îl plătesc eu. Din hartanul de berbec Sfârâiesc stropi de untură Pe cărbunii ce se trec - De îți lasă apă-n gură. Cum să treci? Păcatu-i mare!... Din friptură să nu-mi iei? Mustul spumegă-n căldare, Ți-l servesc vreo trei femei. Una-ți toarnă în ulcică, Iar a doua îți zâmbește... Și a treia, chiar de-i mică, Zână e și-ți ciripește: - „Ia, voinice, și-mi petrece, Nu lăsa timpul să
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
Care m-a iubit aseară... La Mița în cârciumioară; Lina nu a vrut să-mi ceară Nici cercei, nici mahmudele; Mi-a dat buze subțirele Pentr-un șirag de mărgele - S-o strâng în brațele mele!... I V Bun e mustul și înțeapă, E ca gura de fecioară; N-aș mai bea un strop de apă, De m-ai picura cu ceară! Căci din nou pe trei corzi zice, Dor de codru-mi-e-a-pleca; Chirea cântă: „Măi voinice, Sus pe munte-i mândra
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]