2,210 matches
-
trecut. Asta face parte din ordinea lucrurilor - nu văd ce altceva s-ar putea face. Opțiunile pe care le avem ar fi doar două: fie amintirile de tip eufemizant, care constau În mersul la bibliotecă și transformarea Într-o realitate muzeală a ceea ce s-a Întâmplat, fie uitarea pur și simplu. Astea mi se par singurele alternative: memoria sărăcită, prin analize detașate, a ceea ce s-a Întâmplat, sau renunțarea la analiză și abandonarea trecutului În neantul nespusului, al nereflectatului. Faptul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și față de niște traume ale trecutului, devenite, așa cum ați spus, subiecte de lucrări științifice ca oricare altele. Poate că Întrebarea studenților despre care e vorba În text reflectă un anume complex al detașării, ei simt că nu pot privi decât muzeal aceste perioade istorice zbuciumate, reacționând prea „obiectiv” la o „Încărcătură umană atroce”. Dispunem de mijloace destule pentru a alcătui studii, ne lipsește capacitatea de a ne apropria experiența istorică. Nu Îmi doresc să se remedieze această situație. Ar Însemna să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cursurile gimnaziale și liceale la Borca. După absolvirea liceului (1974), lucrează ca merceolog și profesor suplinitor. Între 1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț, iar după decembrie 1989, consilier la Inspectoratul Județean pentru Cultură Neamț. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) și editorial cu Furtunile memoriei (1984), volum care e distins cu Premiul „Mihai Eminescu” al Asociației Scriitorilor din
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
cazuri și de regulă, tocmai cel mai apropiat, primul spațiu de semnalare arheologică a unor tezaure 4. De altfel, cum să uităm că ideea de tezaur era, În epoca lui Honigberger, apropiată de imaginea unei comori, iar ideea de expunere muzeală Încă puternic irizată de mândria aventurierilor? Descoperirea Asiei În primele reviste româneștitc "Descoperirea Asiei În primele reviste românești" „În fundul Evropei, pe marginea Orientului”, cum scria Alecsandri la 1848, o mână de cărturari de numele cărora se leagă toate volutele unui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Bacău (1964-1965) și Dragomirești, județul Vaslui (1965-1966), bibliotecar la Biblioteca Regională Bacău (1967), director la căminele culturale din Filipeni (1968-1969) și Răchitoasa (1970-1971) din județul Bacău, director al Casei de Cultură și al Teatrului Popular din Slănic Moldova (1971-1979), conservator muzeal și custode la Muzeul Județean de Istorie și Artă Bacău (1979-1989). În etapa posdecembristă se va implica în politică, va fi director fondator al săptămânalului „Moldova” (1990) și al primului post de radio privat din regiune, Star B (1993). Ulterior
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa românească din Banat
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
apare la Târgoviște, anual, din 1969; a mai avut titlurile „Studia Valachica” (1970), „Acta Valachica” (1971), „Scripta Valachica” (1972), „Cronica Valachica”, (1973), „Documenta Valachica” (1974), „Biblioteca Valachica” (1975), „Archiva Valachica” (1976). Este editată de Muzeul Județean Dâmbovița (ulterior Complexul Național Muzeal Curtea Domnească). Redactori responsabili: Gabriel Mihăescu (1969-1972), Cleopatra Ionescu (1973), Radu Gioglovan (1974-1976), Mihai Oproiu (1977-1981), Ovidiu Costina (1997), Alexandrina Andronescu (1998); redactor-șef: Gheorghe Bulei (1994, 2002). Așa cum indică și subtitlul „Studii și materiale de istorie și istorie a
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
cu valoare simbolică și geografică de către consumatorii din economia de penurie. Într-un fel, aceste obiecte erau reversul practicilor culturale „primitiviste” prin care un obiect preluat dintr-o anumită cultură este expus și etalat într-un mediu occidental, de obicei muzeal. Asemenea obiecte erau considerate reprezentative pentru toți membrii grupului, iar cultura acestora era considerată invariabilă istoric 26. În cazul de față, obiectele trebuiau să treacă proba cunoașterii etnografice (cu cât mai multe semne ale originii vestice, cu atât mai mare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
străine, presă, stampe și fotografii, artă plastică și decorativă, mobilier etc., legate de viața și activitatea unor personalități ale vieții culturale românești. Din 1990, sub auspiciile Muzeului se editează revista „Dacia literară”. Casa „Vasile Pogor” este sediu central și filială muzeală, având ca obiect literatura română modernă și contemporană, cu precădere perioada marilor clasici și a societății Junimea. Edificiul, datând din 1850, a fost locul în care se întâlneau membrii Junimii și sediul revistei „Convorbiri literare”. Destinația actuală o are din
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
societății Junimea. Edificiul, datând din 1850, a fost locul în care se întâlneau membrii Junimii și sediul revistei „Convorbiri literare”. Destinația actuală o are din anul 1968, când s-a decis fondarea Muzeului de Literatură din Moldova, secție a Complexului Muzeal Iași. Podul Casei „Vasile Pogor”, amenajat și deschis pentru public în ianuarie 2003, găzduiește multiple activități: conferințe în cadrul serilor revistei „Dacia literară”, Cenaclul Junimea, simpozioane, aniversări și comemorări, întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
familiei sale. Muzeul „Vasile Alecsandri” se află în casa din Mircești a poetului, construită între 1861 și 1867 și intrată, cu toate bunurile, printre care biblioteca și manuscrise autografe, în 1914 în posesia Academiei Române. Clădirea a dobândit statutul de instituție muzeală în 1955. Manuscrise, cărți, reviste, fotografii, tablouri, obiecte personale ilustrează aspecte importante din viața scriitorului. În parcul casei se află mausoleul familiei, construit de Academia Română în 1928, după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești și pictat de Paul Molda în stilul vechilor
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
situat în casa din Hermeziu, unde de la începutul veacului al XIX-lea și până după cel de-al doilea război mondial au locuit mai toți membrii familiei Negruzzi. În 1968, cu prilejul centenarului morții scriitorului, s-a organizat un nucleu muzeal, în cea mai mare parte de etnografie și istorie, într-o încăpere fiind expuse obiecte personale și de mobilier ale familiei Negruzzi. Amplificat în timp, muzeul reconstituie în câteva săli salonul de muzică, biblioteca-birou, sufrageria și dormitorul, amenajate cât mai
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
fi redactor cultural la ziarul „Ceahlăul” (1973-1974), cofondator, coeditor și secretar de redacție la ziarul „Acțiunea” (1990-2000) și secretar general de redacție al revistei „Antiteze” (2000). Specializat în istoria cărții românești vechi, lucrează începând din 1976 ca muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț. Debutează cu un poem în „Gazeta literară” (1966) și editorial, în volumul colectiv Cerul în apă (1970). A folosit și pseudonimele Emil N. Condeieru, N. Emanuel. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Iași în 1999. În primele sale
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
cele peste 300 de echipe de cercetare ale Institutului de Etnografie din Moscova (cf. S. Sokolovski). În comunism, acest interes (adeseori exclusiv) pentru istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul antropologiei socioculturale (introdusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
străinul reprezintă întotdeauna un prilej de a te elibera de stereotipii parazite și de a adânci cunoașterea de sine. Nepăsarea față de lumea din afara microuniversului religios al ortodoxiei va dispărea numai atunci când pravoslavnicii vor scăpa de obsesiile apartenenței la o tradiție muzeală. Ireductibilul poetictc "Ireductibilul poetic" Coincidență sau nu, procesul de acumulare orizontală a cunoașterii istorice a căpătat un spectaculos avânt în a doua jumătate a veacului trecut. Atunci, posibilitatea unui război nuclear contura dramatic sfârșitul absolut și total al aventurii umane
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unui om liniștit. Nume de cod: Artistul, vol. I, 1963-1970, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, București, 2005. Ciupea, Ioan, și Olteanu, Florentin, „Reeducarea la Târgșor (1949-1950)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (eds.), Editura Humanitas, București, 2007. Cornea, Corneliu, Viața așa cum a fost. Însemnări, ediția a II-a, revăzută și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
statul polițienesc, 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Fürtös, Robert, „Implicarea organelor MAI în acțiunea de Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dens, precumpănitor senzorial. Critica vremii a definit aceste virtuți, spunând că odinioară B. „ar fi fost pictor florentin sau giuvaergiu olandez” (F. Aderca), ori privindu-l frecvent ca pe un „bijutier medieval” (Pompiliu Constantinescu). G. Călinescu se oprea la voluptatea muzeală a scriitorului, apreciind că pretutindeni „gustul colecționarului e desăvârșit”. Numai E. Lovinescu îl fixa restrictiv sub semnul neosămănătorismului ardelean. În povestirile din Legătura roșie, se încheagă, în orizontul rustic, o lume fantasmatică, aproape aproape ca de umbră, bântuită de un
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
și domnească, dar și cele pentru credincioși care sunt așezate lângă pereții bisericii sunt lucrate de un meșter din Suceava în anul 1985. În anul 1988 starețul Mitrofan Băltuță a schimbat pardoseala din piatră cu una din marmură. XI. Colecția muzeală din palatul lui Duca Vodă Mănăstirea Cetățuia, ctitoria lui Gheorghe Duca a fost restaurată ultima oară între anii 1964-1972. Fostul palat voievodal a fost reamenajat ultima oară în anul 2006. Acest palat adăpostește în prezent o bogată colecție de obiecte
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dat șansa, dar ne și obligă, să arătăm o carte de identitate și de demnitate națională în domeniul cel mai definitoriu pentru om: spiritualitatea creatoare de valori perene. Păstrarea și prezentarea patrimoniului cultural constituie deodată o activitate științifică și spirituală, muzeală și misionară, recunoștință față de generațiile trecute ale strămoșilor noștri creatori de valori și responsabilitate pentru generațiile viitoare cărora li se transmite. În Iași s-au îngemănat de-a lungul secolelor cultul și cultura, știința și spiritualitatea, universul cultural răsăritean cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
casă la Oaxaca, în Mexic. După aceea, a refuzat să se mai clintească de acolo și nu a mai pus piciorul în America, nici măcar pentru a veni la propriile expoziții anuale de la Chicago și cu atât mai puțin pentru retrospectivele muzeale organizate în diferite orașe din țară, pe măsură ce reputația lui începea să se extindă. Când voia să îl vadă, Harry trebuia să meargă în Mexic - ceea ce făcea, în medie, de două ori pe an - dar în cea mai mare parte țineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Fizică 4 Fizică Chimie 4 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de lungă durată la zi, la distanță Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar Contabilitate 3 Management și afaceri în agricultură 3 Birotică 3 4 Biblioteconomie 3 Conservarea patrimoniului arheologic și muzeal 3 Institutori învățămînt preșcolar 3 Institutori învățămînt primar 3 Tehnologia produselor alimentare 3 Tehnică de calcul 3 Transportul și distribuția energiei electrice 3 Tehnologia prelucrării materialelor 3 * Durata studiilor, în ani 42. UNIVERSITATEA "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DIN TÎRGU-JIU A) Învățămînt universitar
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
al fenomenelor respective, n-am puteam vedea oare în ele expresia unui umanism autentic sau integral, adică o viziune asupra lucrului uman dinamic, exploziv, precar, dar intens? Pe scurt, viața sub aspectul ei constructiv, dar și destructiv. Împotriva unui umanism muzeal și într-o oarecare măsură sclerozat, al "spiritelor frumoase", al bunei conștiințe, al doamnelor de caritate ale socialului, umanismul integral, crud și generos, al grupurilor contemporane amintește partea aventuroasă, incertă, tragică a oricărei existențe. Viața care presupune o bună parte
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2007 CUPRINS INTRODUCERE / 9 CAPITOLUL I. OBIECTUL MUZEOLOGIEI ÎN CONTEXT SOCIAL / 15 1. Conceptul de muzeu, definiții și evoluție / 15 2. Conceptul de patrimoniu: document social / 16 3. Dimensiunile socio-culturale ale muzeului / 19 Funcțiile specifice / 22 Tipologia ofertei muzeale contemporane / 30 Publicul și formarea conștiinței patrimoniului / 40 CAPITOLUL II. FORME ALE INTERACȚIUNII ȘI COMUNICĂRII ÎN SPAȚIUL MUZEAL / 45 1. Muzeul ca spațiu al experiențelor individuale și colective / 45 2. Atitudini și motivații ale publicului de muzeu / 53 3. Comunicarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
definiții și evoluție / 15 2. Conceptul de patrimoniu: document social / 16 3. Dimensiunile socio-culturale ale muzeului / 19 Funcțiile specifice / 22 Tipologia ofertei muzeale contemporane / 30 Publicul și formarea conștiinței patrimoniului / 40 CAPITOLUL II. FORME ALE INTERACȚIUNII ȘI COMUNICĂRII ÎN SPAȚIUL MUZEAL / 45 1. Muzeul ca spațiu al experiențelor individuale și colective / 45 2. Atitudini și motivații ale publicului de muzeu / 53 3. Comunicarea ca formă a experienței didactice muzeale / 65 4. Secolul XXI: publicul și tehnologia multimedia. Diversificare sau schimbare a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]