850 matches
-
sau sărbători. În multe situații statutul de muzicieni de valoare le-a permis rromilor să aibă privilegii greu de obținut altfel. Spre exemplu, deși ei erau Încă vânduți ca sclavi În secolul al XIX-lea În Moldova și Țara Românească, muzicanții rromi de prestigiu din Transilvania (ocupată de Imperiul Austro-Ungar) aveau un rol important În comunitățile sătești și se bucurau de unele privilegii, de care țăranii români nu se bucurau. În ceea ce privește lăutaria, aceasta este una dintre cele mai cunoscute ocupații tradiționale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ușoară) ș.m.a. De unde vine denumirea de ursari? Se poate avansa ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței. Grupului respectiv, Însoțit de urs
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol mult mai amplu și mai atractiv, pe lângă acest număr de dresaj au mai introdus În program dansatori și cântăreți vocali. Unii spectatori au Început să aprecieze arta interpretativă a muzicanților pe care i-au solicitat separat să cânte la diferite petreceri. Astfel, lăutarii aveau posibilitatea să-și câștige existența prestând servicii diferitelor categorii de populație și fără să-i Însoțească pe circari. Rromii care practicau alte meserii tradiționale pentru a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
făcut un popas la conacul lui Vasile Alecsandri de la Mircești. Nu i se cunoaște data nașterii și nici aceea a morții. Se presupune că s-ar fi născut la Iași, În jurul anului 1780, după documentul din 1842 În care vestitul muzicant spune că deține starostia scripcarilor din 1804. Ori, judecând lucrurile, n-ar fi putut avea atunci mai puțin de 20 de ani, ci binișor peste această vârstă. O asemenea demnitate, care nu era deloc onorifică, dobândită la tinerețe, poate părea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lăutar, drept răspuns, puse mâinile la piept și se Închină până la pământ. Liszt se puse la clavir În mijlocul unei tăceri ce se făcu deodată. Lăutarul cu scripca În mână asculta cu luare aminte fără a pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt Începu cu un preludiu, apoi sub Îmboldirea inspirației lui extraordinare și a Încordării nervilor săi, improviza (pe) un marș unguresc al cărui cântec lung și melodios domina mereu În mijlocul arpegiilor, trilurilor și greutăților Înspăimântătoare cu care Împodobea cântecul său
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fructelor, a strugurilor etc). Rromii ursari care după colectivizarea agriculturii În timpul regimului comunist (1962) au părăsit satul, și-au găsit un loc de muncă În diferite fabrici din orașe, deși nu aveau la baza calificări specifice sectorului respectiv. Fiind buni muzicanți unii erau folosiți la brigăzile artistice ale Întreprinderilor sau În fanfarele fabricilor. Majoritatea lor Însă nu au profitat să se califice Într-o meserie sau alta, specifică Întreprinderii unde erau angajați. După 1990, aceste activități artistice de amatori nu au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Curburii, În zona Bârsești-Tg. Jiu sau la Voșlăbeni În Depresiunea Giurgeului (foto 6) . Povestiri adevărate. ”În anul 1845, În orașul Roman populația de origine rromă reprezenta 3,2% din total. Ei se ocupau cu vărăritul, erau tencuitori, cazangii, ursari, fierari, muzicanți. Proveniți din mediul rural de pe moșiile mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte destul de frecuentate. La Iași, deseori sunt Întrebuințați
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și Înalte ale vântului se Împletesc cu frunzele, murmurul etern al apusurilor străvezii cu pietrele, peste care curg ape și trec În calea lor fatală, orchestrația aeriană și plină de farmec pe care o alcătuiesc, În miezul Înflăcărat al zilei, muzicanții Înaripați și fără număr ai lui Dumnezeu, cu atâtea melodii ale văzduhului, izvorâte de pretutindeni din nevăzute harfe eoliene. Totul excită fantezia ca În „Timpul Visării” ancestrale... Doamne! câte frumuseți Încă mai există pe Pământ pe care nu știm să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din multe întîmplări a fost neîngrijită și prin urmare necunoscută, mă socotesc a face cîteva însemnări spre îndemnul tinerimei către ascultarea aceștii lecții atît de folositoare. Un bun declamator este pentru o limbă aceea ce este și un bun artist muzicant pentru executarea unei bucăți muzicale. In zadar un compozitor șiar alcătui operile sale, căci tot meșteșugul său ar rămînea mort, fără ispravă și chiar necunoscut, dacă artiști asemenea lui sau aproape de a lui învățătură nu s-ar afla să execute
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și mai puțin ca și cîntarea, ca și elocvența, ca și poezia, și un declamator povățuit numai de pornirea sa cea firească poate să treacă înaintea unui artist întocmai ca un cîntăreț sau versificator povățuiți numai de fire înaintea unui muzicant și poet cari pe lîngă fire au adăogat și învățăturile pregătitoare și băgările de seamă și aflările a mai multor bărbați din mai multe veacuri adunate la un loc. Dacă scrierea sau cărțile unei limbi este trupul literaturei unei nații
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
destul socoteală că era străin și avea un scop special în activitatea lui. Zicea că este fiul natural al lui Liszt și al contesei d’Agout; semăna mult cu cel dintâi, dar nu e menționat în nici o biografie a marelui muzicant. El ne spunea că numele îi vine de la un oraș în Spania (Avila). Era de o violență nespusă și martiriza strașnic, deși o iubea, pe biata lui nevastă. Când îl apucau nebuniile, răsturna masa cu tot serviciul, spărgând pahare, sticle
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu luna, sau primesc salarii lunar, aparținînd căilor ferate instalate cu putere motrica în circulație publică, întreprinderilor de navigație cu putere motrica; oficianților de direcțiune dela secția artistică și administrativă, artiștilor de dramă și opera cu roluri independente, coriștilor și muzicanților ai teatrului național și ai operei de stat, de asemenea oficianților inferiori și ordonanțele în funcție publică, nu li se poate execută leafa regulată și adausul avînd caracter de leafa, indiferent de titlul sub care acestea se primesc, precum și competințele
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
unități, lucrătorii gestionari și ceilalți angajați - fiecare în raza să de activitate - vor veghea că în unitățile comerciale și de alimentație publică să nu se practice comerț ambulant de către particulari, inclusiv sub formă de cerșetorie mascată sub aspect de comerț, muzicanți etc., în care scop nu vor îngădui prezenta acestora în incinta unităților respective. ... n) Angajații operativi din unitățile de desfacere cu amănuntul și de alimentație publică sînt obligați să aibă o comportare civilizată în raproturile cu publicul, respectînd, în cadrul atribuțiilor
ORDIN nr. 22 din 16 martie 1974 cu privire la activitatea de comerţ interior şi al Decretului nr. 446/1972 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136304_a_137633]
-
Articolul 1 Pe data publicării prezentului decret în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, se înființează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Școala Militară de Muzică. Articolul 2 Scopul școlii este de a pregăti muzicanții militari necesari muzicilor militare, orchestrelor și ansamblurilor artistice ale armatei, precum și ofițeri șefi de muzică și ofițeri instructori pentru activitatea artistică în unități. Articolul 3 Durată învățămîntului este de 9 ani dintre care 3 ani corespund claselor V-VII a
DECRET nr. 225 din 27 mai 1949 pentru organizarea Scoalei Militare de Muzica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143743_a_145072]
-
Școala militară de muzică se face pe bază de concurs, astfel: La intrarea în școala dintre absolvenții clasei IV a a școlii elementare; În anul I de specializare dintre absolvenții anului IV, mediu al Școlii militare de muzică, precum și dintre muzicanții militari activi, ostașii și tinerii ce au pregătirea corespunzătoare. Pentru intrarea în anul I mediu, candidații vor fi supuși unui examen de admitere. Articolul 4 Pregătirea muzicală pentru clasele V-VII elementară și anii I- IV mediii, precum și pregătirea muzicală
DECRET nr. 225 din 27 mai 1949 pentru organizarea Scoalei Militare de Muzica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143743_a_145072]
-
a claselor V-VII dela școlile elementare și programa analitaica pentru școlile tehnice de gradul mediu, întocmite de Ministerul Învățămîntului Public de acord cu propunerile Ministerului Apărării Naționale. Articolul 6 Absolvenții anului IV mediu, vor fi avansați la gradul de muzicant militar stagiar, cu excepția celor admiși a urma anii de specializare. Absolvenții celor doi an de specializare, reușiți la examenul de absolvire, vor fi avansați la gradul de sublocotentent, repartizandu-se după pregătirea ce o au că șefi de muzică sau
DECRET nr. 225 din 27 mai 1949 pentru organizarea Scoalei Militare de Muzica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143743_a_145072]
-
fi avansați la gradul de sublocotentent, repartizandu-se după pregătirea ce o au că șefi de muzică sau instructori pentru activitatea artistică, Cei nereușiți la examenul de absolvire a celor doi ani de specializare, vor fi avansați la gradul de muzicant militar cl.I, repartizandu-se la unități că subșefi de muzică sau instructori ajutori pentru activitatea artisitca. Aceștia vor avea dreptul de a se prezenta la examenul de absolvire cu următoarele două serii. Articolul 7 Absolvenții anului IV mediu, precum și
DECRET nr. 225 din 27 mai 1949 pentru organizarea Scoalei Militare de Muzica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143743_a_145072]
-
statul în care se află acest sediu stabil. Articolul 18 Artiști și sportivi 1. Contrar prevederilor art. 15 și 16, veniturile pe care artiștii de spectacole, cum ar fi artiștii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune și muzicanții, precum și sportivii, le realizează din activitățile lor personale în această calitate sînt impozabile în statul în care se desfășoară aceste activități. 2. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1, veniturile pe care un rezident al unuia dintre state le primește pentru
CONVENŢIE din 27 martie 1979 între Republica Socialistă România şi Regatul Olandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale în materie de impozit pe venit şi pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146254_a_147583]
-
de lustragii 105. Servicii executate de lustruitori de mobila 106. Servicii de frizerie, coafura, cosmetica, manichiură, pedichiura, masaj 107. Servicii executate de măcelari 108. Servicii de morărit 109. Servicii executate de mozaicari, faianțari, parchetari, zidari, zugravi 110. Servicii executate de muzicanți 111. Servicii executate de meditatori 112. Servicii de plisat, gofrat, ajurat, stopări 113. Servicii executate cu pive 114. Servicii de presare metale la rece, bobinare 115. Servicii executate de uleinite 116. Servicii executate de bucătari 117. Servicii de pompe funebre
ORDIN nr. 1.773 din 20 decembrie 2002 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147024_a_148353]
-
și sportului. 24. Servicii pentru transport persoane și mărfuri. 25. Servicii de închirieri. 26. Reparații și acordări instrumente muzicale. 27. Servicii de asistență, efectuarea de lucrări agricole și zooveterinare. 28. Activități distractive și de divertisment, procesiuni religioase, reuniuni, formații de muzicanți etc. 29. Reparat și confecționat bijuterii, inclusiv din metale prețioase, ceasornicărie etc. 30. Servicii de alimentație publică. 31. Servicii de comerț exterior (birouri comerciale, agenții de intermediere, birouri de consulting, operațiuni de import-export). NOTĂ: În desfășurarea tuturor categoriilor de activități
HOTĂRÎRE nr. 201 din 3 martie 1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107027_a_108356]
-
carte prin universul ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în ’79, ilustrând Fabule românești, în germană, pentru Editura Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai aveți în atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Infern sunt niște monștri stranii, dar moderația le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică, a pictorului sporește senzația de grotesc transmisă de operele sale. Șirul torturilor și monștrilor este cumplit și infinit de lung. Scriitorul italian Dino Buzzati spunea: : în Infernul muzicanților, Bosch ne prezintă un șir întreg de torturi. Creaturi dintre cele mai diferite - păsări, iepuri și rozătoare - dau tonul în acest dans infernal. Ele își devorează, își trag în țeapă, își sfâșie victimele. După părerea lui Robin, putem surprinde la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
originea socială și prin condițiile de muncă și viață, Rousseau a aparținut cercurilor plebeiene democratice ale "stării a treia". Viața sa, deosebit de agitată, călătoriile întreprinse, numeroasele ocupații prin care și-a cîștigat cu greu cele necesare traiului (servitor, secretar particular, muzicant ambulant, maestru de balet, profesor de muzică, educator, copist de note muzicale), l-au făcut să devină un excelent cunoscător al viciilor societății epocii lui și să exprime în lucrările sale interesele maselor oprimate care aspirau spre egalitate și o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]