1,231 matches
-
designer, președinte UAP, București; 17. Ghitescu Micaela, scriitor (traducător), București; 18. Halic Alexandrina, actor, București; 19. Holban Ioan, scriitor (critic literar), Iași; 20. Ionescu Andrei, scriitor (traducător, eseist), București; 21. Ionescu Gheorghe; 22. Iorgulescu Adrian, compozitor, presedintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București; 23. Kiraly Laszlo, scriitor, Cluj-Napoca; 24. Ladislau Fest; 25. Lazăr Dorina, actrița, București; 26. Lucian Ion, actor, București; 27. Lupse Marcel, prof., pictor, Bistrița; 28. Martin Angela, director, Fundația Culturală Română; 29. Mucica Delia, secretar general, Ministerul Culturii; 30
DECRET nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
Intorsureanu Alexandru, director de imagine, București; 21. Levintza Doina, scenograf, București; 22. Lungu Alexandru; 23. Lupu Mircea; 24. Manu Alexandra Ioana, regizor, București; 25. Marinescu Angela, poet; 26. Madescu Mihai, scenograf, București; 27. Mălăele Horațiu, actor, București; 28. Moisescu Titus, muzicolog, București; 29. Niedermeier Paul, arhitect, Sibiu; 30. Ololer Filaret; 31. Opriș Tudor, scriitor, București; 32. Paladi Radu, compozitor, București; 33. Panzaru Mihai Pim, artist grafician, Suceava; 34. Pavel Amelia, istoric și critic de artă, București; 35. Păun Silvia Maria Luisa
DECRET nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
2. Adrian Bejan, profesor universitar, Duke University; 3. Simona Vrabiescu, jurist; 4. Dan Gabriel Cacuci, profesor universitar, director, Institutul de Fizică Nucleară din Karlsruhe; 5. Sorin Ciully, profesor universitar; 6. David Esrig, regizor; 7. Adriana Georgescu, scriitor; 8. Dinu Ghezzo, muzicolog; 9. Matei Visniec, dramaturg. Articolul 3 Pentru contribuția cu totul deosebită la afirmarea și apărarea democrației în România, se conferă, cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, Ordinul național Pentru Merit, după cum urmează: I. Ordinul național Pentru
DECRET nr. 564 din 1 decembrie 2000 privind conferirea ordinelor naţionale Steaua României, Serviciul Credincios şi Pentru Merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131756_a_133085]
-
domeniul conservării și valorificării patrimoniului comun al culturii românești, inclusiv al creației populare, pentru renașterea obiceiurilor și datinilor tradiționale. Articolul 11 Părțile vor încuraja și sprijini colaborarea sub diferite forme între uniunile de creație (scriitori, arhitecți, artiști plastici, compozitori și muzicologi, oameni de teatru etc.) în baza unor programe, protocoale sau a altor documente de lucru. Articolul 12 Părțile vor încuraja schimbul de emisiuni radiofonice și programe TV privind dezvoltarea economică, socială și culturală din statele lor, precum și schimbul de specialiști
ACORD din 19 mai 1992 privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţămîntului şi culturii între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137112_a_138441]
-
naționale, vor face schimb de materiale informative privind muzeele, precum și de materiale privind arhivele și bibliotecile. Articolul 12 Părțile vor încuraja și vor sprijini colaborarea sub diverse forme între asociațiile artistice (scriitori, arhitecți, oameni de artă, artiști plastici, compozitori și muzicologi, cineaști etc.) pe bază de programe, protocoale sau alte documente de lucru care vor fi convenite în mod direct între ele. Articolul 13 Părțile vor încuraja colaborarea în domeniul audiovizualului, promovând coproducțiile și schimbul de programe radiofonice și de televiziune
ACORD din 23 noiembrie 1998 de cooperare în domeniile educaţiei, culturii, ştiinţei, tineretului şi Sportului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136214_a_137543]
-
Comisiei pentru cultură, culte, arte și mijloace de informare în masă a Senatului; 12. președintele Comisiei pentru cultură, culte, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților; 13. președintele Uniunii Scriitorilor din România; 14. președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor; 15. președintele Uniunii Artiștilor Plastici; 16. președintele Consiliului Județean Prahova; 17. prefectul județului Prahova; 18. președintele Consiliului Județean Dâmbovița; 19. prefectul județului Dâmbovița; 20. primarul municipiului Ploiești; 21. primarul comunei I.L. Caragiale; 22. președintele Societății Române de Radiodifuziune; 23. președintele
HOTĂRÂRE nr. 254 din 13 martie 2002 privind declararea anului 2002 "Anul Caragiale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140762_a_142091]
-
Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler următorilor: - domnului Tibor Erdos, pictor; - domnului profesor universitar Alexandru Farcaș, director general al Operei Naționale din Cluj-Napoca; - domnului profesor Sandor Arpad Fodor, scriitor; - doamnei Emilia Hodis Croitoru, actrița; - domnului profesor Tudor Jarda, muzicolog; - domnului Andras Kos, sculptor; - doamnei Maria Peter, solista de muzică populară; - doamnei Ana Pop-Corondan, solista vocală; - domnului profesor universitar Gavril Neamțu, filolog; - domnului profesor doctor Dumitru Pop, folclorist; - domnului profesor doctor Dumitru Protase, arheolog; - domnului Gheorghe Radu, actor; - domnului Aurel
DECRET nr. 241 din 1 aprilie 2002 privind conferirea ordinelor naţionale Steaua României, Serviciul Credincios şi Pentru Merit în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140864_a_142193]
-
Articolul UNIC Se conferă domnului profesor Franz Mailer, președintele Societății muzicale "Johann Strauss", reputat muzicolog austriac, Ordinul național Pentru Merit în grad de Ofițer. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE ---------
DECRET nr. 717 din 23 iulie 2002 privind conferirea Ordinului naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143632_a_144961]
-
și în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în fiecare țară, urmînd a fi convenite între instituțiile de resort. Articolul 13 Părțile vor încuraja și vor sprijini colaborarea sub diferite forme între uniunile de creație (scriitori, arhitecți, artiști plastici, compozitori și muzicologi, oameni de teatru, cineaști, fotografi etc.) în baza unor programe, protocoale sau a altor documente ce vor fi convenite direct între acestea. Articolul 14 Părțile vor încuraja colaborarea în domeniul audiovizualului prin schimbul de emisiuni și programe radiofonice și de
ACORD din 8 iulie 1995 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind colaborarea în domeniile culturii, ştiinţei, învăţământului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146135_a_147464]
-
grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din anul 1990 9. Uniunea Interna- Nisa 1949 1991 Ministerul România participă țională a Federa- Culturii din anul 1991 țiilor Grupurilor Folclorice 10. Consiliul Interna- Confelans 1970 1991 Ministerul România participă țional al Organi- - Franta Culturii din anul 1991 zatiilor
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
a acestei activități." 2) Articolul 5 alineatul 3 literele a), b), c), și d) vor avea următorul cuprins: "a) 50% în cazul artiștilor plastici profesionisti, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici și ai Fondului Plastic; b) 40% în cazul compozitorilor și muzicologilor, membri sau nemembri ai Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, precum și în cazul moștenitorilor acestora; ... c) 30% în cazul lucrărilor științifice și de arta, cu excepția lucrărilor realizate de persoanele prevăzute la lit. a) și b); ... d) 20 % în cazul lucrărilor
LEGE Nr. 125 din 21 decembrie 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1995 privind îmbunătăţirea impunerii activităţilor producătoare de venit din exercitarea unei profesii libere şi din lucrări literare, de arta şi ştiinţifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112397_a_113726]
-
literele a), b), c), și d) vor avea următorul cuprins: "a) 50% în cazul artiștilor plastici profesionisti, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici și ai Fondului Plastic; b) 40% în cazul compozitorilor și muzicologilor, membri sau nemembri ai Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, precum și în cazul moștenitorilor acestora; ... c) 30% în cazul lucrărilor științifice și de arta, cu excepția lucrărilor realizate de persoanele prevăzute la lit. a) și b); ... d) 20 % în cazul lucrărilor literare." ... Această lege a fost adoptată de Camera
LEGE Nr. 125 din 21 decembrie 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1995 privind îmbunătăţirea impunerii activităţilor producătoare de venit din exercitarea unei profesii libere şi din lucrări literare, de arta şi ştiinţifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112397_a_113726]
-
pentru lacrimile lor... Mulți cad la proba practică, pe care nu altcineva, ci ei înșiși ar putea-o fixa, în orice moment al existenței lor. SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Viața și moartea muzicii clasice ... este titlul ultimei cărți a muzicologului britanic Norman Lebrecht, care adaugă ca subtitlu „înfățișând cele 100 de discuri cele mai bune și 20 din cele mai rele înregistrate vreodată“. Scriu sub impresia dispariției lui Luciano Pavarotti și nu pot să nu observ că, în clasamentul oferit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
mândrim. Mă gândeam la toate acestea citind cartea de amintiri despre dirijorul Erich Bergel, semnată de Gheorghe Mușat, profesor la Conservatorul din Cluj și prieten apropiat al dirijorului*. Incitat și avertizat asupra structurii cărții de cronicile la prima ediție, ale muzicologului Ferenc László în Tribuna și prietenului întru ale muzicii George Andrei, pe blogul său meloman, am primit și citit ediția a II-a, revizuită. Între o ediție și alta Erich Bergel a fost comemorat în sălile de concert, Cristian Mandeal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
27804), Arta fugii a fost orchestrată de Wolfgang Graeser în 1924, partitură a cărei premieră a avut loc în 1927 la Leipzig sub bagheta cantorului Karl Straube. Contestată, între altele, ca prea „romantică“, sarcina a fost preluată de compozitorul, organistul, muzicologul și inginerul de sunet elvețian Roger Vuataz. Dirijorul Hermann Scherchen avea să dea viață noii orchestrații în 1941, la Winterthur și să o înregistreze pentru Decca în 1949 (CD Tahra 245/246). Scherchen însuși, mare specialist în Bach, a considerat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de manele (acuzații) vorbesc despre manele, adică despre meseria lor, la care se pricep - atât cât se pricep. Intelectualii, la rândul lor, vorbesc și ei despre manele, la care nu se prea pricep, fiindcă rareori se nimerește printre ei vreun muzicolog autentic. Dar de câte ori ați văzut un intelectual care să declare că nu se pricepe la ceva? Doar e intelectual... Nu asta deranjează însă cel mai tare. Există milioane de oameni convinși că se pricep la orice și totuși nu pretind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
în 1978, pe acordurile unei sonate de Beethoven, în mijlocul unui recital la Istanbul. Îi deosebește doar destinul înregistrărilor ce le duce numele mai departe, din generație în generație. Dacă numele șters pe nedrept poate fi rescris (și o făcea un muzicolog român vorbind despre simfonicele Radiodifuziuniiă, înregistrările românești par să fi fost distruse pe vecie. Cele occidentale, făcute pentru o companie de mică anvergură, Pye, ce a dat de mult faliment, au șansa să reapară în catalog, treptat, grație elevului său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
străinătate, sub egida sau nu a Institutelor culturale. Londonezii au, se pare, mai mult noroc decât praghezii, iar recitalul unei pianiste de calitatea Luizei Borac nu a trecut neobservat, chiar dacă nu s-a desfășurat la Wigmore Hall. Evan Dickerson, un muzicolog câștigat pentru cauza lui Enescu și a muzicienilor români, scrie într-o substanțială cronică a recitalului că evenimentul a demonstrat în mod repetat „profunzimea simțirii și muzicalitatea înnăscută“ proprii interpretărilor Luizei Borac. „Aplomb izbitor“, „integritate a interpretării“, „emoția ei domnind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
au pus amprenta pe caracterul simfoniei. Unii comentatori au legat impetuozitatea, năvalnicul suflu de viață care țâșnește din Simfonia VII, de speranța luminoasă către viitor a popoarelor, de bucuria resimțită de masele largi la aflarea căderii lui Napoleon. Iată de ce muzicologul Karl Schnewolf, denumește Simfonia VII-a ,,Simfonia 1812”. Optimismul care străbate Simfonia VII, bucuria fără margini, dusă până la paroxism, care irumpe din sunetele ei, ne apar cu totul explicabile. Însă în această ,,apoteoză a dansului” (cum a numit-o Wagner
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
când o voință severă, puternică, când o dezamăgire tragică, iar pe alocuri se ivesc episoade visătoare, lirice, expresii ale idealu rilor frumoase, atrăgătoare, pentru a căror înfăptuire se duce o luptă eroică, cu multe peripeții”. ,,La sfârșitul primei părți, continuă muzicologul sus amintit, încep să se audă sunetele prevestitoare ale victoriei. Și, în clipa când pare că nu mai există margini pentru dezolare și tristețe, renaște iarăși motivul energic al primei teme, afirmând voința de a lupta”. În coda, ultima secțiune
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
margini pentru dezolare și tristețe, renaște iarăși motivul energic al primei teme, afirmând voința de a lupta”. În coda, ultima secțiune a mișcării, apare în registrul grav un motiv persistent, coborâtor. Pe el suflătorii suprapun accentele tragice despre care vorbește muzicologul citat. Partea II-a a Simfoniei nu este, după cum ne-am putea aștepta, o mișcare lentă; e un scherzo; el poartă la început mențiunea de tempo ,,molto vivace” ( în această Simfonie cele două părți mediane sunt deci inversate). Scherzo-ul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
care s-a născut, la Tu¬apy, în sudul Boemiei. Evenimentul principal a avut loc însă în sala Suk a Filarmonicii cehe, unde viața dirijorului a fost evocată într-o conferință însoțită de proiecții de film, imagini de arhivă, de către muzicologul Petr Kadlec, curatorul expoziției omagiale deschise în Rudolfinum, sediul filarmonicii. Tot acolo, Jana Gonda, directoarea casei Supraphon, a prezentat presei și melomanilor discurile omagiale realizate cu prilejul centenarului. Cel dintâi este un excepțional DVD, ce conține un documentar din arhivele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
-mi explice cauzele despărțirii. Sigur că m-a convins, chiar mi-a smuls promisiunea să scriu o povestire cu titlul de sus. N-am reușit. Iar articolul acesta e despre blondele lui Mike Oldfield, firește... SCRISOARE PENTRU MELOMANI Sugestiile unui muzicolog Victor ESKENASY Nu știu dacă președintele Academiei Române este meloman și nici dacă domnul Ionel Haiduc are vremea să citească presa din provincie, revista „Tribuna“, În speță. Cred Însă că ideile pozitive trebuie răspândite. Cred și că muzicologii bucureșteni și ieșeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
MELOMANI Sugestiile unui muzicolog Victor ESKENASY Nu știu dacă președintele Academiei Române este meloman și nici dacă domnul Ionel Haiduc are vremea să citească presa din provincie, revista „Tribuna“, În speță. Cred Însă că ideile pozitive trebuie răspândite. Cred și că muzicologii bucureșteni și ieșeni ar trebui să intre În rezonanță și să-și manifeste solidaritatea atunci când ideile le vizează branșa. Prin extensie, asemenea sugestii, puse În practică, ar putea avea un impact și asupra melomanilor de rând. De aici și ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
lor redacțional și comercial! Profesorul László Îi mai propune președintelui Academiei Române să modifice denumirea premiului pentru lucrări de muzicologie al instituției sale În Premiul „Constantin Brăiloiu“. Argumentele sunt multe, pornind de la recunoașterea internațională de care se bucură cel mai important muzicolog român, a cărui carieră de maturitate s-a desfășurat În exil, la Paris și Geneva. Este adevărat, câteva străzi Îi poartă numele În România, dar n-am văzut În standurile librăriilor nici unul din volumele operelor sale, cu ani În urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]