1,985 matches
-
doctorul căruia i-a spus că n-o doare nimic, doar că are o insomnie și o stare generală proastă. Și-a adus aminte de drogurile aduse de Virginia, fata ei, de la fratele Smarandei Gârbea, care era farmacist, s-a năpustit asupra sertărașului cu pilulele de arsenic, a pus flaconul la gură, și l-a înghițit cu cu o poftă demențială. Când a venit Virginia, a găsit-o în neștire, a fugit repede la chilioara măicuței Frevonia Sârboaica s-o ia
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu vitele, noi chiuiam de bucurie, și ne năpusteam în pârâu, în întampinarea lui. Vedeam de departe vacile lui, una galbenă, mare, alta bălaie, cu spinarea roșie. Mai erau vreo două junci măricele cu ele. Dar, cea mai mare surpriză ne făcea când venea cu un vițeluș neștiut de
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > EMANCIPARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Emancipare Despre zei numai în taina unui gând mă năpustesc în stradă înjurând nu cum se practica îm mod livresc, mai inventiv, spurcat de pitoresc. Incursiuni prin munți, prin lan de grâne, cu duhuri, zeitățile păgâne, străine în salonul literar ce zumzăie încins ca un viespar Vom șlefui acum o
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
pescărușilor purtați de vânturile tăioase, abătute peste întinderea de apă, uneori albastră, alteori întunecată, trezindu-ți în suflet clipe de melancolie, sau de spaimă, că nava ta imaginară, nu va mai atinge malul. La poarta inimii sale, aflată pe țărmul năpustit de valurile neliniștite ale iubirii, așteptau pe aripi de îngeri cum bine spunea poeta, chemările dragostei încă necunoscută. Aștepta să-i aducă acel freamăt ale brizei din zorile senine de revărsat de ziuă, când luna pornește liniștită la culcare, iar
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
simte jarul și arsura lui domină, este trufașă și insistentă și face din dor numai durere. Mă simt certată de cele patru zări, dar zadarnică le este truda. Alerg prin pustiuri de apocalipsă și nu am țintă. Cumplit! S-a năpustit tristețea peste mine și din cercul ei, cum aș putea ieși? Uneori sunt dincolo de cer și este bine, dar ce-i frumos, durează mult? Când plec și-ajung dincolo de pământ, mă-ntorc cu oboseală și dureri multiplicate. Este iarăși cumplit
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
fugă, acest cerc, uită de moartea care-i așteaptă când termină rotația. Osie: Noaptea. Axă: Dacă așa dorești să o numești. Rază: (de această dată nervos) Noi mai cumpărăm astăzi o bicicletă? Osie: Ușor! Ești ca un vultur ce se năpustește asupra pradei. Axă: Un vultur. Pasărea bătrâneții. Rază: De ce? Axă: Bătrânețea se rotește în jurul tău și când te aștepți mai puțin te prinde în gheare. Spiță: De ar avea tânărul înțelepciunea celui bătrân ... Rază (întrerupându-l) Ar cumpăra o bicicletă
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]
-
în momentul în care soneria anunța sfârșitul pauzei. - Votăm în pauzăăă, copii! strigă Sandu puternic înainte de a porni în fugă spre clasă dornic, ca întotdeauna, să fie primul. Se auziră două-trei afirmații de aprobare, mai multe țipete și grupul se năpusti după cel ce luase startul atât de vijelios. Nu-l ajunse nimeni până la ușa clasei și Sandu scoase un chiuit de bucurie ridicându-și brațele în chip de învingător... Cele două ore de după pauză au fost, cel puțin în mintea
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
căruță s-a aruncat asupra lui. Instinctul l-a îndrumat să vizeze arma acestuia. A înșfăcat-o rostogolindu-se cu ea cu tot sub privirile mirate ale cailor. Comănescu, luat prin surprindere, a sărit ca ars. A dat să se năpustească spre Nechifor care, după cădere, s-a pregătit să-l năucească cu patul armei. A înțeles, într-o fracțiune de secundă, că lupta era inegală, că era înfrânt. A căzut în genunchi ca o cârpă, întreaga-i ființă implorând îndurarea
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
că marii exploratori s-au născut și au crescut la șes, acolo unde chemarea depărtărilor este irezistibilă. * Predeterminase locul în care va ajunge, astfel încât apropierea să nu-i fie observată de la postul de pază și supraveghere. Odată ajuns, s-a năpustit asupra gardului de plasă împletită cățărându-se cu repeziciune. I-a fost ușor apoi să-și aplece trupul de cealaltă parte, să pivoteze și să aterizeze dincolo de gard în iarba deasă și moale. Ciudat; faptul că se afla într-o
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
putut face o altă sinapsa neuronală decât că seamănă cu coniacul! Al doilea, si eu, fiind cetățean român, mă opun proiectului RMGC pe care îl văd ca pe un monstru, ca pe un balaur din basmele noastre populare, care se năpustește asupra Munților Apuseni și-al oamenilor săi. E monstruos cum o companie străină ne înșeală, cum ne jefuiește la noi în țară, cum ne aruncă de pe vetrele noastre milenare și aducând utilaje gigantice vor transforma, în câțiva ani, patru munți
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
se auzea glasul fetei ce striga fratele și glasul băiatului ce-și striga sora: - Leura! Leura! - Urmănaș! Urmănaș! Dar, din senin, nori negri se strânseră pe cer, pădurea se întunecă dintr-odată iar fulgerele , ca niște limbi de șerpi, se năpustiră spre ea. Apoi un vânt cumplit făcu să se-aplece copacii cei falnici, crengile se rupseră și un val de apă se prăvăli din văzduh. Pasămite, Știma Hribilor, supărată că i se luase odraslele slobozise acel potop nemaivăzut ca să pedepsească
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
prăjiturile. Nu-mi simțeam sufletul de tristețe. Îmi venea să plâng. Am încercat să-mi înec plânsul înghițând des. A sosit un moment în care toată strădania mea de a accepta voința mamei, strădania de a nu plânge ... m-am năpustit asupra tuturor cu un țipăt, am urlat cu fața plină de lacrimi - Vreau acasă mamă, vreau acasă ... Viitorul tată vitreg a spus să ne culcăm. Nu mi-a plăcut. Îi aud vocea mereu, mereu. -Trebuie să ne culcăm. Săraca mama
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
Atunci a fost mult până a zis unul: ce să meargă ba asta. El e cu Ceaușescu, nu el îl cântă? Părerile s-au schimbat fulgerător, la fel ca la haită de maidanezi, când la început lătra unul și la năpustit vin toți. Eu care am recunoscut între ei băieți de boulevard, zmardoiași de meserie, iar pe mulți i-am recunoscut că fuseseră la mine la sala ca să învețe să se bată în diferite stiluri (eu fiind antrenor și eram și
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
Atunci a fost mult până a zis unul: ce să meargă ba asta. El e cu Ceaușescu, nu el îl cântă? Părerile s-au schimbat fulgerător, la fel ca la haită de maidanezi, când la început lătra unul și la năpustit vin toți. Eu care am recunoscut între ei băieți de boulevard, zmardoiași de meserie, iar pe mulți i-am recunoscut că fuseseră la mine la sala ca să învețe să se bată în diferite stiluri (eu fiind antrenor și eram și
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNGERII Primăvara coborî pe neașteptate. Întâi, au prins verdele în ramuri sălciile de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
rodea o unghie. „Aoleu!” Șușurel sări ca ars. Văzu niște vietăți mici, negre, cu ochii ca mărgelele și cozile ca niște șnurulețe. „Doamne, astea vor să mă mănânce!” Într-o clipă se aruncă pe gura podului, sări în ogradă, se năpusti pe ușa deschisă a casei, oprindu-se buimac după sobă, unde dormea mama sa. Pisica își ridică nemulțumită capul. Din ogradă se auzea cârâitul găinilor, speriate de goana lui Șușurel. Îl privi tandru: - Ei, ce s-a întâmplat? - Mamă, în
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Marea Sfântă Jertfă, care a consființit idealul Unității, Identității și Demnității Neamului Ortodox Dacoromân, ca armonie între Fiii aceleiași Nații și între alți semeni purtători de omenie, prin Libertate, Dreptate, Adevăr, Credință, Nădejde și Dragoste întru Dumnezeu, dar s-au năpustit din toate părțile, toate năpârcile, toate hienele, toți șacalii, toate viperele, toate jivinele, toate târâtoarele, toate dihăniile feroce dinlăuntru, care au crescut la sânul aceluiași neam prea darnic, toți renegații și alogenii cu ura lor viscerală, prelinsă ca un venin
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
poate că i-a ieșit afirmația cu eternitatea. Un astfel de om a fost ținut în închisoare. Până în 1989 a trăit dintr-o pensie de mizerie, de fapt ajutor din partea Fondului literar al Uniunii Scriitorilor. După 1989, televiziunea s-a năpustit pe el. Dădea bine pe sticlă. Nu mai era Petre Țuțea cel adevărat. Era doar o umbră. Dar umbra vârfului. Omul poate declanșa furtuni în depresiunea Carpaților sau poate aduce răcoare zilelor fierbinți din câmpia Dunării. Referință Bibliografică: Petre ANGHEL
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
lui, inima lor se bucură nespus căci zăriră, într-o vale întinsă și largă, o strălucitoare cetate. Ce mândră cetate! Oraș imperial, cu palate somptuoase, împodobite cu aur, strălucind de frumusețe și bogăție! Și cei trei importanți soli tătari se năpustiră cu voioșie spre cetatea din vale, iar ceata de oșteni zorea în urma lor. * Mama îmi zice mereu ” Fii frumoasă, fii înțeleaptă, fii cu inima bună, căci ești fiică de împărat, mândria tatălui tău”. Eu o iubesc mult, căci mă priveste
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
scaunul. Ursuz îl prinde cu vârful unghiei de cingătoare și-l ridică ca pe un fulg până ajunge cu capul în tavan. Ceilalți trei încremenesc cu ochii holbați la scenă. URSUZ:Haide, salvați-l! Căpitanul Arnăutu trage sabia și se năpustește asupra vampirului, dar spre surprinderea sa se lovește de perete. URSUZ:(arătându-și caninii)Ridică-te căpitane, ce încremeniși lângă zid!? Suntem nemuritori!... Vampirul îi dă drumul și boierul cade în fund. Rușinat se duce la locul său, ridică scaunul
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
cu bâtele pe capul bieților bucureșteni, că de-aia te-a trimis tac-to la facultate? și răstoarnă și sparge și urcă pe scări, răgnind, puțind a rachiu, a mahoarcă, a năclăială, a transpirație... Marian îi filmase din pod cum se năpustiseră ei cu bâtele ca-n timpurile preistorice hoardele tătărăști spre cele trei intrări prin spate și-i auzea cum urcă la etaj, cum răpăie și cum sparg geamuri, cum răstoarnă mobilierul căutând dușmanul de clasă, cum rup dulapurile cu material
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
ciudat, să măsori timpul în luni de sarcină! Înainte, timpul ei se măsura în scadențe și termene de livrare, după căsătorie în data spectacolelor, iar acum... Intrând pe poartă, zări lumina aprinsă în bucătărie. Soțul ei o aștepta. Speranțele se năpustiră asupra ei înviorătoare. Se mai gândise, poate! Își dăduse seama că fusese nedrept și nepoliticos! O văzu prin fereastra înaltă și îi ieși în cale. O ajută galant să își scoată pardesiul. - Dia, trebuie să vorbim! I-ar fi cerut
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
mare grijă ca pe un bibelou neprețuit, peste pat. Se întinse lângă ea în timp ce o săruta. Săndica simțea cum îi iau foc obrajii. Dacă până acum torcea ca o pisică răspunzând la dezmierdările lui pasionale, devenise fiară, gata să se năpustească asupra prăzii, aflată la îndemâna sa. - Ești un depravat, îi șopti ea la ureche sărutându-i lobul urechii și am să te învăț eu bunele maniere dacă nu le-ai învățat acasă sau în facultate. Te învăț eu cum să te
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la cuptor iar pe la sfârșit, când se strigau darurile, și un purcel de lapte. Totul bine stropit cu distilate din toate colțurile imperiului dar mai ales cu un vin ghiurghiuliu dintr-
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
cu un scrâșnet ce aducea neîndoielnic cu hurducăiala unei roți de căruță pe drumul neregulat de țară. Preț de o clipă se omorâseră fiecare din priviri unul în imaginația celuilalt. Bagoas nu era îndârjit de faptul că adversarul său se năpustise ca o fiară dezlănțuită asupra doctorului gură cască. În alte condiții ar fi privit nepăsător la omorârea acestuia. Doar faptul că nu se putuse reține în fața impoliteții de care dădea dovadă soldatul în fața regelui său fie el și cu un
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]