823 matches
-
Ne venea să-l sărutăm de fericire iar părinții ne-au certat că nu neam făcut datoria zicându-ne ca nu o să mai mâncăm pui frip și la grătar. L-am urmărit o perioada de timp dacă mai are acel nărav și am observat ca nu mai punea gura pe ei. Ajunsese atunci când stătea culcat se urcau puii pe el iar el nici nu mșica pentru a nu-i speria. Iată că a tras învățămintele necesare, pe când anumiți oameni după ce fac
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
nu stătea în firea mea de a lovi , cu acest infractor nu se putea altfel că era tare șșmecher și mincinos, căutând deseori să ne ducă în eroare, distrăgându-ne atenția de la adevărații infractori, dar nu s-a lecuit de nărav și a stat numai prin penitenciare. *** N-a trecut nici o zi de lAșaceastă întâmplare și primesc un telșefon de la miliția Raionul Panciu că se află acolo tâlharul Munteanu Ioan și mă solicită să mă duc de urgență acolo. Distanța fiind
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
a mai bucurat stăpânul elvețiencei de gestul înțelept al tatei și de data aceasta, chiar s-a ținut de cuvânt și și-a supravegheat cu atenție vita, nemaisupărându l pe tata ca până atunci. Domnul Gritas avea și alt urât nărav, de care lumea din jur vorbea în șoaptă și cu prudență că, ajutat de cei doi fii vrednici, făcea vizite după miezul unor nopți extrem de întunecoase unor gospodari și se alegea cu ce găsea. Cercetările se mușamalizau, vizitele nocturne continuau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu tot. Sau poate că - Diavolul se oprește, căzînd pe gînduri și mușcîndu-și copita - tipul ăsta, Wakefield, e mai deștept decît cred eu. Să fi făcut un tîrg cu unul dintre confederații mei? Un diavol vorbăreț și indiscret? Paranoia. Prost nărav. Dar nu e neobișnuit ca un diavol să-l lucreze pe la spate pe un altul. Nu poți ști niciodată. — Ce tot vorbești acolo? insistă băgăreața, de data asta mai exasperată. Așa, fato, dă-i Înainte, o Îndeamnă Diavolul. — O să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ei se accelerează, amenințînd să rupă filmul. Îi cuprinde șoldurile cu mîinile, ca s-o Încetinească. A surprins oameni În plăceri furișe și a tras cu urechea la convorbiri stînjenitoare și, pe la șaisprezece ani, a Început să se rușineze de năravul său. Nimeni nu-i spusese că ceea ce face el este de rușine (asta pentru că nimeni nu știa ce face), dar așa simțea el. Oricum, Îi era greu să se oprească și se lupta din răsputeri cu năravul. Aproape că fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se rușineze de năravul său. Nimeni nu-i spusese că ceea ce face el este de rușine (asta pentru că nimeni nu știa ce face), dar așa simțea el. Oricum, Îi era greu să se oprească și se lupta din răsputeri cu năravul. Aproape că fusese prins Într-un magazin de rochii, În spatele unui raft cu solduri de vară. O femeie Își trecea visătoare degetele peste mînca unei rochii și Wakefield, ascuns Într-o nișă, i-a răspuns trăgînd de cealaltă mînecă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dormi și a umbla fără să facă zgomot, aveau asupra lor efectul unui farmec, aproape narcotic. Dar În cursul unei călătorii ceva mai lungi, hotărîrea lui Wakefield de a nu se mai ascunde s-a năruit și a revenit la năravul lui din copilărie. A Început să-și petreacă nopțile ascuns În mari magazine sau În muzee, savurînd fiorul profund al momentului În care se Închideau ușile și toți angajații plecau acasă. Învățase mișcările paznicilor de noapte și se tîra În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-ți spun. Ralph zâmbi larg, recăpătându-și ceva din șarmul de odinioară. — E un om foarte norocos atunci. Îmi fac uneori griji că ți-am subminat șansele la căsătorie. Ți-am transmis toate defectele mele: o preocupare obsesivă pentru ziar, năravul curselor, mai mult cinism decât ar fi fost de dorit. — Prostii! Fran îl sărută pe creștet. — Problema mea e că sunt o romantică incurabilă. Pur și simplu până acum n-am întâlnit pe nimeni la fel de drăguț ca tine și, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
-ntâlnești la orice casă, Mai cu seamă la intrare; Fie mică, fie mare, Numai pe stăpâni îi lasă Ori să intre, ori să iasă. O-ntrebare-mi vine, iată, Voi să-mi spuneți adevărul: Cine oare-și schimbă părul, Dar năravul niciodată? E frumoasă-n felul său, Toată noaptea stă la pândă; Chiar de pare foarte blândă, Dânsa zgârie cam rău. Cine trupul își îndoaie Și bea apă după ploaie? Cine oare poate spune: E sălbatică, nu-i lup, Mai mult
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Grimoald și cu Rodoald. Locuiau în palatul patriarhal împreună cu Fortunato, ai cărui primi apărători erau. M-au primit cu dragoste și cu bucurie. Chiar și patriarhul mi-a arătat simpatia sa, ca să fiu drept, cam forțată. Nu numai că avea năravul armelor, dar era și un muntean fost arhipresbiter în episcopatul din Zuglio, și păstrase ceva din asprimea acelor munți în felul cum arăta și în caracter. I-am lăsat să vorbească și i-am ascultat: continuau să-l bănuiască pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a răspuns. Refuza să se lase intimidat - dar nu era Încă destul de Înzdrăvenit ca să poată ține piept. În general, nu se prea sinchisea de medici. Medicii erau aliații burghezilor Înspăimântați de moarte. N‑avea el de gând să‑și schimbe năravurile pentru un doctor, nici măcar pentru Schley pe care Îl respecta. Așa cum Înțelesese Rosamund În adâncurile ei, când se dusese să‑i cumpere țigări, Abe avea să facă neabătut tot ce făcuse Întotdeauna. Nu va juca niciodată rolul ipohondrului. - Domnule Ravelstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
persoană care prefera ca prietenii să dea de necazuri pentru ca să-i poată consola; avea nevoie să se conteze pe ea. Sau poate nu dorea s-o consoleze decât pe Violet. Oricum, n-am fost niciodată de părere că un asemenea nărav ar trebui încurajat. A, da, zise Sophie din nou, părând dezamăgită. Și-a înclinat capul, la nouăzeci de grade, ca o floare care cere să i se dea apă. Mi-au plăcut foarte mult costumele pe care le-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
spele din nou... Tonul vocii îi devenise aproape implorator. —Crezi? a întrebat-o Hugo cu o nuanță de avertizare. Alice, poate că pe tine te-ai convins, dar să știi că pe mine nu reușești. Lupul își schimbă părul, da’ năravul ba. Alice știa că scepticismul lui era de înțeles. Dar, spre surpriza ei, Jake chiar îmbrățișase ideea de consiliere cu un enorm entuziasm. Încet, dar vizibil, devenise mai calm și întreaga lui atitudine se îmbunătățise de când începuse ședințele de terapie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o să se mai întâmple niciodată! - Poți să vorbești matale cu el, eu nu mă mai întorc. Asta nu este prima oară când m-a lovit și m-a înșelat. Apoi bea de nu mai știe ce vorbește și ce face. Năravul din fire, n-are mântuire! Mama lui Petre nu mai scoase o vorbă și plecă așa cum a venit. Pe drum se mâhni așa de tare de această situație că se sufocă, nu mai putea să respire. Se așeză pe
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
e vorba de obiceiuri, sentimente și Învățături bune, de o aleasă comportare În relațiile interumane, când urmăm calea dreaptă a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când ne servim Țara, Însă când ne simțim pătrunși de ceva rău, de un nărav urât, atunci se impune cu maximă operativitate să ne descotorosim de aceasta. Or tu, nereușind să te autoeduci, să te scuturi de urâta-ți deprindere, dacă nu din clasele primare, măcar În acești 35 de ani, adeverești cu vîrf și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să vadă curioșii ce fel de marfă vinde. Cărase cu Grigore nuiele și împletiseră împreună un șopru deasupra ușii. Acolo se tolăneau vara dinii la umbră și beau căruțașii. Mai cumpără un petromax, tot pe băutură, de la un mușteriu cu nărav, și seara lumina lui trăgea oamenii ca ața. Cu timpul învățară și șoferii drumul cârciumii. Ăștia aveau bani și nu se uitau. Vestea că a deschis unul prăvălie în gura gropii se lăți. Aflară și oltenii de cărau zarzavat în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
este mai ușor accesată, iar în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de proverbul „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că, în domeniul socioumanului, distanța dintre cunoașterea comună și cea științifică este mult mai redusă față de cea din științele „tari” și că avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică-său și frații ca un catâr, ca o apucată, și cunoștea toate năravurile bărbaților: era de-ajuns să le-aude cadența pașilor și să se uite la ei cum beau și pufneau. Și-a așteptat bărbatul în prag, îl îmboldi să vorbească, să audă și ea cum se încheiaseră lucrurile. Dar el se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de studiile de medicină de azi, că păcatele părinților sunt plătite de fii. De obicei cel ce visează animale spăimoase, vâscoase, ca de pildă șerpi, vipere, porci sau păianjeni, bea prea mult vin sau a fost conceput de indivizi cu năravul beției. Soiul acela de nor neguros deasupra capului lui Tommaso se risipi pe loc; amenințarea simțită în întrebările insistente ale duhovnicului dispăru ca prin farmec. Geronimo avea mereu la îndemână câte-o carafă cu vin de oferit prietenilor, sau vreunui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vorbește sau are mâini, ochi și picioare. De această orbire, care îi așază de la bun început pe terenul moralei și nu al politicii, ei nu au scăpat nici până azi și nici nu au cum să scape pentru că ăsta e năravul oricărui umanist, de care altminteri el este foarte mândru și de care nu are cum se dezbăra, pentru simplul fapt că atunci ar înceta să fie un umanist. Din această cauză pariul pe care el îl face cu societatea este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-i erau lăudate, toate lui i se trecea. Era de toți lingușit Și neîncetat curtenit Și onori și căutare Avuție, 'mbelșugar Toate le - avea cu prisos. Dar ce folos? Că, măgaru - i tot măgar Ajungă orice măcar. De multele deci năravuri nemaifiind suferit, Fu ezilat Și condemnat. Să, trăiască. iar la țară după, teapa sa cea veche Și să, fie soț de muncă unui bou fără păreche. Scăzut acum, domnul nostru, din măririle trecute, Cătră, bou, voind să-și facă, din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
p. 210. 76 Filomena nu adoptă doar un ton elogiator, când este nevoie poate deveni și un fin critic al corupției clerului, ironia ei fiind destul de puternică, pe călugări considerându-i: „tare mărginiți” și afirmând că „au tot soiul de năravuri și apucături ciudate [...] se cred mai pricepuți și mai cu moț ca ceilalți oameni, când ei de fapt sunt mai prejos, mult mai prejos ca noi.”195 Unui astfel de exemplar uman, nu putea să-i dea o lecție dură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de moarte, eroul hotărăște să facă un unic gest onorabil, acela de a-i scuti pe cei care îl adăposteau de rușinea publică, și acest lucru nu este posibil decât apărând în fața celorlalți, care în acea localitate nu-i cunoșteau năravurile, drept un om virtuos. Face așadar, în fața unui călugăr, chemat să-i ofere o ultimă asistență spirituală, o spovedanie falsă, apropriind-și toate calitățile posibile și arătând o nesinceră evlavie și o modestie exagerată. Urmarea nu este greu de anticipat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 210. 76 Filomena nu adoptă doar un ton elogiator, când este nevoie poate deveni și un fin critic al corupției clerului, ironia ei fiind destul de puternică, pe călugări considerându-i: „tare mărginiți” și afirmând că „au tot soiul de năravuri și apucături ciudate [...] se cred mai pricepuți și mai cu moț ca ceilalți oameni, când ei de fapt sunt mai prejos, mult mai prejos ca noi.”195 Unui astfel de exemplar uman, nu putea să-i dea o lecție dură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de moarte, eroul hotărăște să facă un unic gest onorabil, acela de a-i scuti pe cei care îl adăposteau de rușinea publică, și acest lucru nu este posibil decât apărând în fața celorlalți, care în acea localitate nu-i cunoșteau năravurile, drept un om virtuos. Face așadar, în fața unui călugăr, chemat să-i ofere o ultimă asistență spirituală, o spovedanie falsă, apropriind-și toate calitățile posibile și arătând o nesinceră evlavie și o modestie exagerată. Urmarea nu este greu de anticipat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]