823 matches
-
că, în unele colinde identice sau similare, copacul cosmic este un arțar de câmp (jugastru) : „Din prundul Mării-și Negre,/ Paște [= crește] un galben jugastru” (89, p. 53). Sau chiar „trei păltiori” (104) : D-în prundurile mării, La marginile țării, Născători, crescători, Sunt trei păltiori ’nalți și gălbiori (18, p. 58 ; 17, p. 96 ; 16, p. 275). 3. Paltinul consacrat în tipul de colinde „de tânăr”, „de fecior”, „de cocon”, importantă nu este doar prima imagine - de „început de lume” -, ci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Romula, mama împăratului Galerius, era în relație erotică cu balaurul (matrem compressam dracone). Autorul latin scrie că Galerius s-a vrut un Alexander redivivus : el „a îndrăznit să afirme cu obrăznicie că mama sa l-a conceput în chipul Olimpiadei, născătoarea lui Alexandru cel Mare, împere- chindu-se cu un balaur” (Victor Aurelius, De vita et moribus imperatorum romanorum, 40, 17). Ținând cont de grandomania în general a împăraților romani din epocă - și Galerius nu a făcut excepție (el a afirmat, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unei neastâmpărate ambiții, pentru că, părăsind vasalitatea în fruntea poporului său, fondase un stat neatârnat, alături cu Ungaria? Străin de origine română a fost Alexandru Basarab care a înfrînt pe regele Carol Robert și toți acei pe care mater parens, muma născătoare a neamului românesc, Transilvania, i-a revărsat în șesul Dunării, pentru a crea cu spada și plugul moștenirea istorică a neamului latin de lângă Dunăre? Și Bogdan și Radu Negru au ieșit fără pașaport de emigrare de sub dominațiunea străină, pentru că preferau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
despre talentele ei genealogice. Intermediară a puterii lui Dumnezeu, ea dăduse naștere nici mai mult nici mai puțin decât unor îngeri din care, ulterior, a apărut lumea. Luată apoi ostatică de aceștia, care nu voiau s-o recunoască drept mamă născătoare, ea a fost abandonată ultragiilor. Așadar, Mesia a apărut numai pentru a soluționa această problemă: prin urmare, ei i se datorează ascensiunea la cer pentru a face ordine în acest haos angelic și pentru a rândui această necontenită competiție a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Leon, arhidiaconul ce va ajunge apoi papă, unde, după o trecere în revistă a dezvoltărilor eretice, demontează tezele lui Nestorie, cel care refuza să admită că Hristos s-a născut din Fecioara Maria, contestând numele de Maică a Domnului ori Născătoare de Dumnezeu. Într-o înșirare ghidată nu neapărat de cronologie, ar urma textele episcopilor tomitani, ale ierarhilor care au păstorit în Scythia Minor, spațiu unde cultura latină se întâlnea cu spiritul grec, loc de contact între Apus și Răsărit, între
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
elaborată la noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se tipăresc în 1673 Psăltire a svântului proroc David (Psaltirea în versuri) și Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, prelucrat după traduceri românești anterioare, conținând numeroase pasaje de proză ritmată. Lui D. i s-au atribuit însă, mai de curând, și o traducere anterioară a Paraclisului Precistii, scoasă de sub tipar la Iași, probabil între anii 1645 și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Uniev, 1673; ed. 2 (Psaltirea în versuri), îngr. și introd. I. Bianu, București, 1887; ed. 3 (Psaltirea în versuri), îngr. N. A. Ursu, pref. I.P.S. Iustin Moisescu, Iași, 1974, reed. în Opere, I, București, 1978; Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Uniev, 1673; Dumnezăiasca liturghie, Iași, 1679; ed. 2, Iași, 1683; ed. îngr. N. A. Ursu, introd. I.P.S. Teoctist, Iași, 1980; Psaltirea de-nțăles, Iași, 1680; Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681; Viața și petrecerea svinților, I-IV, Iași, 1682-1686, reed. fragm., București
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
1400, în slavona mediobulgară, acestea s-au răspândit curând nu numai pe teritoriul românesc, ci și la slavii sudici și răsăriteni, câteva manuscrise dintre cele mai vechi menționând clar numele și calitatea autorului: Pripeale la toate sărbătorile împărătești și ale Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor preacuvioșilor Părinți mari și sfinți și ale marilor mucenici aleși și ale tuturor sfinților însemnați, care se adaugă cu psalmul ales, când se cântă Polieleul, începând din ziua a opta a lunii septembrie. Alcătuirea lui
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
regăsește în prima lui antologie, Poezii (1968). Prin Spațiile somnului (1969), poetul revine la răvășitele lumi interioare, la introspecție, dar și la prospectare, la ceea ce el numește „adâncul obscur”, „izvoarele somnului”, visul „haotic și nemărginit”. Reapar motivul germinației secrete, „sfera născătoare”, metaforă care atestă faptul că de astă dată geneza și perfecțiunea se confundă. Cu mai multă insistență, realitatea interioară este proiectată pe ecranul reprezentărilor onirice, reprezentări activate la început cu discreție, apoi cu ostentație chiar. Astfel, în Nostalgica triadă (1970
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
abia în 2003. Interesul ei rezidă nu atât în tema propusă - supraviețuirea unui cuplu în condițiile unui dezastru atomic -, cât în ideea de a exploata, cu mijloacele registrelor de limbaj, incompatibilitatea socială inițială dintre protagoniști, ca și treptata lor armonizare, născătoare (la propriu) de speranțe pentru omenire. Poetul își continuă însă, după debutul fulgurant, căutările în umbra tăcerii, revenind surprinzător, după decenii de discretă creație experimentală, cu volumul Inima rezistentă (1981). Într-un text teoretic, Metaliteratura auxiliară, își expune principiile (și
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
cel Viteaz era un învins. Fusese înfrânt în luptele de la Roșcani și de la Iezerul Cahulului. Călugărul Azarie, cronicarul, pentru care, între 1572 și 1574, pe tronul Moldovei stătuse, printr-un inexplicabil capriciu al sorții, un soi de monstru, o arătare născătoare de spaime, un individ de o nemaiîntâlnită cruzime ce și-a stropit drumul printre oameni cu sânge, stârnind mânia semenilor și a lui Dumnezeu, nu putea fi decât mulțumit. în ordinea derulării argumentației sale (care nu i-a deloc în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
succesorul necunoscut și-l transformă în destinatar, vorbindu-i „de dincolo de mormânt”: „Mare și singur stăpânitorule și de Dumnezeu iubitorule, doamne și unsule, te rugăm pentru acest hram din nou zidit, pe care l-am ridicat întru cinstea și slava Născătoarei lui Hristos, să nu-l lași să fie în pustiire, ascultând de unii răi grăitori către tine, sau să se atingă mâna ta să ia mai sus zisele odoare și scule, ci încă și domnia ta după putere să-i adaugi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soțul Doamnei Ruxandra spune să se scrie pe zidul de apus al naosului (ca semn de solidarizare cu cel mort) câteva rânduri din care „vorbea” socrul său: „[din temelie] înălțat-am această sfântă și dumnezeiască biserică a Adormirii Prea Sfintei Născătoare; și am început a o zugrăvi și nu am sfârșit-o și mă voi duce la veșnicul lăcaș. Rogu-mă de cel ce Dumnezeu îl va înălța după mine să săvârșească și să zugrăvească obrazul lui unde am poruncit eu”. Al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
amintit (gestul lor fiind astfel consolidat). Participarea noului ctitor este, de regulă, menționată (chiar dacă unii dintre cei ce s-au „amestecat” între timp sunt uitați”): „Această sfântă și D(u)mn(e)zeiască biserică, unde se cinstește hramul Blagoveștenia preaslăvirii Născătoarei de D(u)mn(e)zeu și pururea Feciorii Mariei - spune Ștefan Cantacuzino, în 1715, terminând de adus unele îmbunătățiri bisericii de la Curtea Veche, înălțată de Mircea Ciobanul [mormântul lui se află, desigur, în partea dreaptă a pronaosului], „omițându-l
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, nr. 955. 70. Ibidem, nr. IX, 819. 71. Ctitorie a lui și a fraților săi Craiovești: (trad. din slavonă) „Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh. S-a început acest sfânt hram, cu numele Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aceste case șezându vine în orânduita vreme dă-m dă învățătură pre carele îl cheamă Antonie Delaefa [Antonio Dall Acqua, Profesor de drept, academicul la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui Hs. Domnului Născătoare am înțeput a învăța cu toată a mea mică putérea omenească...”; „Iar iulie 28/18, iar joi, am început loghica a învăța la luminatul și mult știutul [Albanio Albanese], care este începătura fireștii filosofii a cărui Dumnezeu ce mai sus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
începe o lungă discuție despre „fragilitate”), moșteniri și „definiții” străvechi, precum cea care impune modelul dominării bărbatului asupra femeii 400. O crimă, într-un cuvânt, chiar o formă specială de crimă (Georges Vigarello) - și un păcat, expresie a brutalității sexuale, născătoare de suferință (de cele mai multe ori ocultată), pedepsită uneori cu moartea ori cu trimiterea la ocnă, destul de puțin băgată în seamă de textele românești vechi cu un ochi întors asupra omului, dar neignorată de cei care traduceau și scriau legi. Silnicia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
merge spre pedeapsă, ci spre recompensă. „Mai bună e ziua morții, decât ziua nașterii, că nașterea iaste începutul durerilor, iar moartea iaste începutul vieții cei fericite”, socotește Antim (după Ecleziast, „în 7 capete”) într-o înțelegere ce proclamă în moartea născătoare de spaime un moment al eliberării, al trecerii către un repaus binemeritat. Sigur că această cezură drastică (pe care altundeva - în Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit - o consideră „a treia naștere”, căci venea după prima, „trupească”, și după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. O altă rugăciune importantă este închinată Fecioarei Maria care se rostește la sfârșitul zilei, sau a unei activități importante. „ Cuvine‐se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu‐Cuvântul ai născut, pe Tine, cea cu adevărat Născătoare de
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu‐Cuvântul ai născut, pe Tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Mai sunt foarte multe rugăciuni dar acestea trebuie să fie nelipsite din viața fiecărui creștin. Este foarte important cum ne rugăm. Pentru ca rugă‐ ciunile noastre să ajungă la Dumnezeu este foarte important să ne pregătim sufletește
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
întotdeauna, conștient sau nu, să profite de acestea. Concomitent, respectul față de autoritate va suferi dramatic, întrucât copilul va găsi întotdeauna un refugiu în relația cu celălalt părinte, proces la finalul căruia el nu va fi învățat nimic legat de experiențele născătoare de sentimente contradictorii ce ar trebui să îl pregătească pentru viață. Mai mult, acesta este motivul pentru care copiii nu ar trebui să fie niciodată martorii unei dispute între cele două reprezentări ale autorității pe care le cunoaște, deoarece ei
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
îl așază lângă ceilalți cărturari români (și est-europeni), laici și clerici, capabili să distingă pericolele aflate în spatele ofensivelor confesionale îndreptate contra ortodoxiei. Nu este deloc întâmplător că, începându-și cariera de scriitor cu Istoria despre sfânta icoană a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Maria, tradusă probabil după un text bizantin (primă contribuție într-o mariologie românească), M. a rămas toată viața un apropiat al literaturii religioase. Pe seama acestui studios la Stambul și foarte atent cu „ieșirile” sale, al căror fast (ostentație
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
comunicării „la arlechin”, este mereu supusă unei lucidități ce contează deopotrivă pe fermitate și franchețe. Receptiv, cu o anume circumspecție la nou, cronicarul salută abordarea îndrăzneață a unor piese clasice, dar, polemizând virtual cu „superesteții”, respinge experimentele aiurea, „năzdrăvăniile”, „ereziile” născătoare de „avortoni scenici”. Nu se împacă defel cu „săriturile peste cal” ale „mimetismului fals novator”, în care extravaganțele celor ce „se dau în priveliște” conțin riscul denaturării, ca și, în forme ilar-novice, pe acela al prăvălirii în elucubrație. Mai puțin
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
foame și la fum, închidere în închisori particulare, aruncați goi în zăpadă sau în râuri înghețate, iată soarta nenorociților țigani! Apoi disprețul pentru sfințenia și legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinți, copiii rupți de la sânul născătorilor lor și răzlețiți și despărțiți unii de alții, și vânduți ca vitele la deosebiți cumpărători, în cele patru colțuri ale României. Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civilă nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite ființe; era un spectacol grozav, strigător
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]