769 matches
-
de cuvinte speriate țâșnind de-a valma valsând imperfect. Pătrund mai departe țintind adânc între cele două ovale cu axele intersectându-se instantaneu în infinitul apropiat; dogorești și ți se scurge clocotind limfa din ansamblul rănit de copilul- minune zâmbind năstrușnic și misterios! Vreau să-ți fur lanțul ce mi l-ai dăruit, să fim dezlegați de toate frământările. M-aș destăinui, m-aș confesa, ți-aș spune orice dar mi-e frică! Mi-e tare frică de Verde Împărat! În
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
plimbare printre acareturile curții; dar după un timp, obosit, se lăsă cu grijă la pământ, ca să-i îngăduie fetiței să coboare în siguranță și se furișă în cușcă. Viviana rămase pentru un moment în lipsă de acțiune, dar un gând năstrușnic se înfiripă în căpușorul ei plin de curiozități. Cam de mult se întreba ea cum o fi în căsuța lui Ursu și, fără a mai sta pe gânduri, se furișă iute în cușcă, lângă el. Însă, încăpătoare și confortabilă pentru
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
luă cu grijă și le spălă în hârdăul cu apă pe care îl pusese tata la soare; dar rămăseseră ude iar apa nu mai contenea să curgă din puful lor. Unde să le usuce? Ochii îi luciră de-o idee năstrușnică. Se duse spre sârma de rufe și le prinse cu câte un cârlig de fiecare aripă; apoi le privi așa, atârnate, zvârcolindu-se, dând din picioare și măcănind gălăgios. Ce să vă fac, dacă n ați fost cuminți? Acum să
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ÎN SPAȚIUL MIORITIC Privind în zare ploile cu fluturi, Năstrușnice culori dansând în vânt, Aș vrea să am tărie în cuvânt, Precum e apa înghețată-n ciuturi... Iar în poeme-adânci, multicolore, În graiul nostru vechi, de la izvoare, Să transformăm gândirea în visare Și-orice cuvânt în armonii sonore... Fie, ca
?N SPA?IUL MIORITIC by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83809_a_85134]
-
mult. 28 iulie 1476, Leșu Ursului, munții Stânișoarei Voievodul nu sesizase decât târziu tropotul ușor al unui cal ce se apropia de el. Scoase sabia și se Întoarse fulgerător, gata să lovească. - Stai ușurel, măria ta... spuse, cu un zâmbet năstrușnic, Alexandru. Că doară nu mi-s ursul din poveste! - Alexandru! exclamă, surprins, Ștefan, readucând sabia În teacă. Mi se pare că am dat un ordin! Care trebuia executat! Toți Apărătorii să treacă munții În Transilvania! - Corect, măria ta. Chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a treia zi, nici chiar într-a patra. Ei bine, și-au imaginat, se pare, că se întâmplase tot ce poate fi mai rău, astfel că până și vasalii săi din afara castelului au început să emită tot felul de ipoteze năstrușnice. — Deci, asta e, râse Gamo. Când vezi care sunt rădăcinile unor asemenea povești, majoritatea sunt niște născociri, nu-i așa? Shonyu, însă, continua să se-arate îngrijorat și continuă, în grabă: — După aceea, au avut loc alte discuții publice asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
uneori ai impresia, că este vorba de ceva ce li se întâmplă numai altora. Nu concepi aproape de fel, că nu vei mai avea agilitatea de mișcare, entuziasmul în gândire și în faptă când pui la cale acțiuni, uneori cele mai năstrușnice, puterea nestăvilită de a iubi ceva, pe cineva... Totul se duce naibii, și în loc se instalează cică înțelepciunea. Vorbă să fie! De cele mai multe ori această înțelepciune, se manifestă prin sfaturile date tinerilor, de a se abține de la anumite acțiuni, la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de ieri, nu se putea să fie altmintrelea. Așa că astăzi ne va fi mai ușor să încheiem preumblarea noastră de-a lungul istoriei cetății Iașilor... Când m-am întors de la izvor, gustarea de dimineață mă aștepta pe măsuță. Un gând năstrușnic mi-a trecut prin minte: „De unde are bătrânul lapte și atâtea alte bunătăți pe care mi le-a pus dinainte de atâtea ori?” Răspunsul a venit doar sub forma unei presupuneri: „Cineva îi aduce toate astea”... Despre gătitul mâncării cât ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nici sceneta cu Vasilica nu o privea doar pe biata Vili? Știau că reacția lui Tolea era imprevizibilă. Putea să tacă, aferat, ca și cum nu observase nimic sau să declanșeze spectacolul vanității rănite. Sau să livreze, pur și simplu, cel mai năstrușnic discurs, fără vreo aparentă legătură cu ceva din preajmă. „Cum i-or fi primit nenorociții pe eliberatorii lagărelor Dachau, Maidanek, Auschwitz? Ca pe niște zei! Dar după aia, cum s-or fi uitat la ei? Ca la niște întârziați mintal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
erau încă în stare să declanșeze, nici de cei cărora li se citea apartenența pe față și pe portofel. Provocările, nepăsarea, obrăznicia se dovedeau ocrotitoare, s-ar zice, când ți-ai cucerit statutul de aiurit, în stare de cele mai năstrușnice bazaconii, cea mai năstrușnică dintre ele fiind chiar ciudatul său statut de tolerat. Toleratul unorforțe din umbră, asta reușise treptat să-i facă să creadă pe cei din jur că ar fi. Încât, încă o aiureală, aproape că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să declanșeze, nici de cei cărora li se citea apartenența pe față și pe portofel. Provocările, nepăsarea, obrăznicia se dovedeau ocrotitoare, s-ar zice, când ți-ai cucerit statutul de aiurit, în stare de cele mai năstrușnice bazaconii, cea mai năstrușnică dintre ele fiind chiar ciudatul său statut de tolerat. Toleratul unorforțe din umbră, asta reușise treptat să-i facă să creadă pe cei din jur că ar fi. Încât, încă o aiureală, aproape că nu mai conta. Se știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu ai nici o putere de decizie. Ești o jucărie a zeilor, fără o viață proprie. Singurul motiv pentru care exiști este de a satisface toanele altora. — Și ce toane, intervenea Harry, injectându-și în privire o sclipire malițioasă, ce toane năstrușnice sunt. Pun pariu că ai surprins o grămadă în oglinda retrovizoare. — Orice-ți trece prin cap, Harry, le-am văzut pe toate. Masturbare, pipăială, amețeli de toate felurile. Vomă și spermă, rahat și pișat, sânge și lacrimi. Într-un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la cheremul unui bosniac, Pasvan Oglu, pus pe jafuri, chefuri și căpătuială rapidă, și a sporit-o doar cu bandiți albanezi, cârjalii sau dezertori din oastea sultanului.” La scurt timp după acea întâlnire, Ienăchiță reușise să obțină înlăturarea și pedepsirea năstrușnicului pescar de către Înalta Poartă și revenise în țară. Domnița Ecaterina, soția poetului, femeie cultivată și rafinată, apreciase mult căldura acelei prietenii înfiripate la Rusciuk. De aceea, în casa de pe Podul Mogoșoaiei prințul se bucura întotdeauna de o deosebită atenție, continuând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sperie și mai tare, pentru că nu suporta sângele. I se tăiară picioarele. Se prăbuși. Încercă să se târască în patru labe, dar nu mai avea pic de putere. Ca prin ceață, întrezări albastrul unor minunați pantofi de lac, două catarame năstrușnice, niște picioare cambrate, galbenul unor ciorapi de mătase bine întinși până sub genunchi și, ceva mai sus, o coapsă fină, aristocratică, orgolios arcuită în față, cum nu mai văzuse el în viața lui. Înlemni. Julien îl privea de sus. Ieșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
următoare femeia nu telefonă. Violoncelistul nu ieși din casă, În așteptare. Noaptea trecu, și nici un cuvânt. Violoncelistul dormi și mai prost decât În noaptea anterioară. În dimineața zilei de sâmbată, Înainte de a pleca la repetiție, Îi intră În cap ideea năstrușnică de a se duce să Întrebe prin hotelurile din Împrejurimi dacă era cazată acolo o femeie cu așa figură, așa culoare a părului, așa culoare a ochilor, așa formă a gurii, așa zâmbet, așa mișcare a mâinilor, dar renunță la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ani a zis că văzuse o clientă spânzurată goală, iar pe urmă clienta s-a Întors acasă după o jumătate de oră, proaspătă ca un trandafir, iar pe salteaua bătrânului găsiseră o revistă sadic-pornografică, poate i-o fi venit ideea năstrușnică să se ducă să tragă cu ochiul În camera doamnei respective pe gaura cheii și văzuse vreo perdea agitându-se În semiântuneric. Singurul lucru cert este că odaia nu-i În ordine și că Ardenti s-a volatilizat. Dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
eufemistice gen pisicuță, fofoloancă, sucitoare, pricomigdală, chichirică. Toate substantivele astea erau însă atât de uzate de folosința îndelungată, încât dobândiseră un iz adjectival. Academic vorbind, organul cu pricina nici nu exista. Existau doar părțile lui componente, înfofolite în niște nume năstrușnice: labii, muntele lui Venus, trompe, ovare, uter, vagin, punctul G. Uf, impresia era de mecanism extrem de complicat, asamblat la repezeală, și care, în lipsa unei carcase mai acătării, rămăsese fără nume de familie înregistrabil la starea civilă. Oricât de mult ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de cireș, ramă împletită bogat, cu ghirlande din vrejuri de viță de vie și ciorchini de struguri o culme inefabilă a hedonismului baroc și decadent oglindă ce cobora abrupt, imediat de sub plafon, susținută numai într-un soi de șurub ornamental năstrușnic, cu partea terminală expusă, teșită ingenios într-o matriță rar recognoscibilă, închipuind un menorah. Drept policandru, o roată de alamă de mărimea naturală a uneia de la car, cu douăsprezece spițe, suspendată cu trei lanțuri zdravene de tavan, pe a cărei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ai răbdare, poate se rezolvă! Scot un Blaga de 200 lei la bătaie și poate avem noroc. Dar între timp ce spunea doamnei sale cum vrea să pluseze, că doar e la modă, în cap i se înfiripă o idee năstrușnică, o minciunică pe care să o spună recepționerei, dar numai între patru ochi. Ajuns la recepție, se uită de jur-împrejur să vadă dacă nu e nimeni prin apropiere, apoi șoptit: - Doamnă frumoasă, vă voi face o confidență. Uitați-vă la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pus pe mine pielea de berbec și am făcut turul camerei. M-au fotografiat și mi-au spus că vor trimite documentele de cerere de azil politic însoțite de fotografiile mele cu înfățișarea de berbec. S-au mirat mult de năstrușnica mea idee și mi-au dat asigurări că în scurt timp voi obține aprobare de azil politic în țara oilor, a cangurilor și a câinilor Dingo. - Când le-ai povestit cum ai reușit să fugi din țară, cred că unii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sobru, negru, dintr-o singură piesă, cu fustiță. Fusese împreună cu Pearl și la Boutique Anne Lapwing unde își cumpărase o rochie de vară, aleasă de Pearl. Dar astăzi ningea. Hattie și Pearl stăteau în Grădina Dianei, lângă grilajul care zăgăzuia năstrușnicele capricii ale Pârâului lui Lud. Pearl era îmbrăcată într-un hanorac și pantaloni, Hattie purta un palton, o căciuliță de lână și ciorapi de lână. Reușiseră să ajungă până la coridorul cabinelor, când Hattie bătuse brusc în retragere. Dar ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la inamic? Da. Mă rog, George vede în orice om un inamic. Dar ce o să le pot spune, unde am fost în tot acest timp? Ai să le spui o minciună. O să-ți fabric eu una. Nu mai face pe năstrușnicul. Totul e odios. Și te-am vârât și pe dumneata în treaba asta urâtă. Nu-ți face griji pentru mine. Sunt impermeabil la furtună. Am procedat greșit și lucrul ăsta îmi paralizează voința. Mă simt ca într-o cușcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
caut să păstrez În curățenie și- n taină remușcarea. Răsturnat În scaun, mărturisesc pe gură un cîntec de lepădare. Între cer și pămînt, icoanele ― marile acrobate ce păstrează Încă vie imaginea de cerșetor bătrîn a lui Dumnezeu cîntînd o melodie năstrușnică la ultima vioară cu efect Întîrziat. Doar așa..., fiindcă ne aflăm Între cer și pămînt. Anul cînd se Împart medalii poeților merituoși e aici, a venit. Îl poți ține de coadă. Anul cînd se Împart medalii poeților merituoși aduce cu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
înțelept lucru să spăl putina înainte de a pierde! Deși hotelul era aproape, n-am avut răbdare să fac drumul pe jos și am luat un taxi. Când să cobor mi-a scăpărat prin minte, ca un fulger, ideea unei escapade năstrușnice: ce-ar fi să mă îmbarc cu Mihaela și, traversând marea, să poposim pe malurile însorite ale Bosforului? Bani am doldora și pun forța lor în slujba dragostei ca să obțin un maximum de desfătare. Numai așa, în paradisul oriental de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că mă ignorează. Mi-am făcut de lucru privind absent, pe fereastra deschisă, acoperișurile caselor învecinate și o construcție nouă la care lucrau mai mulți oameni. " De aici, de sus, strașnic loc pentru sinucidere, îmi miji prin cap un gând năstrușnic. Cred că până jos să tot fie cincisprezece metri. Destul ca să te faci una cu pământul. Ce-ar zice Mihaela dacă m-aș arunca pe fereastră." Mi-am închipuit actul sub toate aspectele sale posibile. Auzeam țipătul ei de groază
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]