1,423 matches
-
misiunii anterioare, STS-61-C, data lansării a fost amânată, inițial pentru 23 ianuarie și apoi pentru 24 ianuarie. După aceea, lansarea a fost reprogramata pentru 25 ianuarie din cauza vremii nefavorabile la punctul de aterizare în caz de urgență din Dakar, Senegal. NAȘĂ a decis să utilizeze Casablanca drept punct de aterizare în caz de urgență, dar întrucât acesta nu era echipat pentru aterizări nocturne, lansarea a trebuit să fie amânată pentru dimineață. Prognoza meteo nefavorabilă de la Centrul Spațial Kennedy (KSC) a cauzat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
lansarea a trebuit să fie amânată pentru dimineață. Prognoza meteo nefavorabilă de la Centrul Spațial Kennedy (KSC) a cauzat reprogramarea lansării pentru ora 9:37 a.m. EST în ziua de 27 ianuarie. Conform cărții lui Malcolm McConnell, "Challenger: A Major Malfunction," NAȘĂ ar fi efectuat în mod normal lansarea în condițiile prognozei de 50% șanse de ploaie dacă nu s-ar fi plănuit vizită vicepreședintelui George H. W. Bush pentru lansare, acesta fiind în drum spre Honduras. Lansarea s-a amânat a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
aproape de -1, temperatura minimă permisă pentru lansare. Temperatura joasă i-a îngrijorat pe inginerii de la Morton Thiokol, constructorul propulsoarelor navetei. Într-o teleconferința din seara zilei de 27 ianuarie, inginerii și managerii de la Thiokol au discutat condițiile meteo cu managerii NAȘĂ de la Centrul Spațial Kennedy și de la Centrul de Zbor Spațial Marshall. Mai mulți ingineri—printre care Roger Boisjoly, care își mai exprimase îngirjorarea și cu alte ocazii—s-au arătat îngrijorați din cauza potențialelor efecte ale temperaturii asupra O-ringurilor care
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
eră o considerație importantă, deoarece O-ringurile propulsoarelor fuseseră proiectate drept componentă „Criticality 1”—adică nu există rezervă în cazul defectării O-ringurilor primar și secundar, iar defectarea lor putea distruge vehiculul și echipajul acestuia. Un argument al celor de la NAȘĂ împotriva îngrijorărilor celor de la Thiokol a fost acela că dacă O-ringul primar se defectează, atunci O-ringul secundar va asigura etanșarea. Acest argument nu era valid pentru o componentă Criticality 1, iar afirmația era în orice caz nedemonstrata. (După cum
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
O-ringul primar se defectează, atunci O-ringul secundar va asigura etanșarea. Acest argument nu era valid pentru o componentă Criticality 1, iar afirmația era în orice caz nedemonstrata. (După cum a arătat astronautul Sally Ride citat cu ocazia chestionării managerilor NAȘĂ în fața Congresului, este interzis să se pună baza pe o rezervă în cazul unei componente Criticality 1. Rezervă este acolo pentru a furniza redundanta în caz de defectare neprevăzuta, si nu pentru a înlocui dispozitivul primar, nelăsând nicio rezervă.) Inginerii
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
noapte ar fi avut aproape sigur că rezulat temperaturi ale propulsoarelor sub linia roșie de 4. Obiecțiile acestora au fost respinse de managementul Morton Thiokol, care a recomandat că lansarea să aibă loc după cum s-a planificat. Deși publicul percepea NAȘĂ că abordând o atitudine precauta, managementul Thiokol a fost influențat de cererile managerilor NAȘĂ de a demonstra că "nu" este sigur să se facă lansarea, în loc ca aceștia să le ceară să demonstreze că "era" sigur. Ulterior, după accident, a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de 4. Obiecțiile acestora au fost respinse de managementul Morton Thiokol, care a recomandat că lansarea să aibă loc după cum s-a planificat. Deși publicul percepea NAȘĂ că abordând o atitudine precauta, managementul Thiokol a fost influențat de cererile managerilor NAȘĂ de a demonstra că "nu" este sigur să se facă lansarea, în loc ca aceștia să le ceară să demonstreze că "era" sigur. Ulterior, după accident, a ieșit la lumină faptul că managerii NAȘĂ ignorau frecvent normele de siguranță pentru a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Thiokol a fost influențat de cererile managerilor NAȘĂ de a demonstra că "nu" este sigur să se facă lansarea, în loc ca aceștia să le ceară să demonstreze că "era" sigur. Ulterior, după accident, a ieșit la lumină faptul că managerii NAȘĂ ignorau frecvent normele de siguranță pentru a respecta programul lansărilor. Din cauza temperaturii scăzute, s-a depus o cantitate semnificativă de gheață pe structura fixă de servicii care stătea lângă naveta. Echipa de dezgheț de la Kennedy a îndreptat o cameră în
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
puțin peste punctul „Max Q”, de maximă presiune aerodinamică (presiunea dinamică începuse să scadă după ce atinsese maximul). Când s-a dezintegrat rezervorul, combustibilul și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de foc. Totuși, conform echipei NAȘĂ care a analizat imaginile după accident, a fost doar o „combustie localizată” a gazului propulsor. Norul vizibil era compus mai ales din vapori și gaze rezultate din împrăștierea oxigenului lichid și a hidrogenului lichid. Stocat într-un mediu criogenic, hidrogenul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
5"(G)" factor de siguranță. Cabina echipajului în particular era una dintre secțiunile robuste ale navetei datorită designului sau și a aluminiului ranforsat. În timpul dezmembrării vehiculului, cabina echipajului s-a detașat întreaga și a continuat să descrie un arc balistic. NAȘĂ a estimat forțele de separare la aproximativ 12—20"(G)" pentru o perioadă scurtă; în două secunde, însă, forțele asupra cabinei au scăzut imediat sub 4"G", și în zece secunde cabina era în cădere liberă. Aceste forțe erau insuficiente
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
a lovit suprafața oceanului cu aproximativ , cauzând o frânare instantanee de peste 200 "G", mult peste limitele structurale ale compartimentului echipajului și pește limitele la care se poate supraviețui impactului. La 28 iulie 1986, contraamiralul Richard H. Truly, administrator asociat al NAȘĂ pentru zbor spațial și fost astronaut, a dat publicității un raport din partea lui Joseph P. Kerwin, specialist biomedical de la Centrul Spațial Johnson din Houston, legat de decesul astronauților în accident. Dr. Kerwin, veteran al misiunii Skylab 2, fusese angajat să
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
din Houston, legat de decesul astronauților în accident. Dr. Kerwin, veteran al misiunii Skylab 2, fusese angajat să efectueze studiul la scurt timp după accident. Conform raportului Kerwin: În pofida acestui raport, unii experți, printre care unul dintre principalii anchetatori de la NAȘĂ Robert Overmyer, au considerat că majoritatea membrilor echipajului, daca nu toți, erau în viață și posibil conștienți pe parcursul întregii coborâri până la impactul cu oceanul. În timpul zborului propulsat al navetei spațiale, salvarea echipajului nu era posibilă. Deși unele idei de sisteme
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
conștienți pe parcursul întregii coborâri până la impactul cu oceanul. În timpul zborului propulsat al navetei spațiale, salvarea echipajului nu era posibilă. Deși unele idei de sisteme de salvare în timpul lansării au fost luate în considerație de mai multe ori în timpul dezvoltării navetelor, NAȘĂ a concluzionat că fiabilitatea mare a navetei va elimina necesitatea acestora. La primele patru misiuni orbitale ale programului Space Shuttle, misiuni considerate zboruri de încercare, s-au folosit scaune ejectabile de SR-71 Blackbird modificate și costume presurizate, dar din misiunile
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
renunțat la furnizarea unui sistem de salvare în timpul lansării pentru echipaje mai mari, din cauza „utilității limitate, a complexității tehnice și a costului excesiv în bani, greutate și în întârzieri ale producției.” După pierderea lui "Challenger", chestiunea a fost redeschisă, iar NAȘĂ a luat în considerare mai multe opțiuni, inclusiv scaunele ejectabile, rachetele tractoare și salvarea prin baza orbiterului. Totuși, NAȘĂ a concluzionat și de această dată că toate sistemele de salvare luate în considerație erau nepractice din cauza modificărilor masive ale vehiculului
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
și a costului excesiv în bani, greutate și în întârzieri ale producției.” După pierderea lui "Challenger", chestiunea a fost redeschisă, iar NAȘĂ a luat în considerare mai multe opțiuni, inclusiv scaunele ejectabile, rachetele tractoare și salvarea prin baza orbiterului. Totuși, NAȘĂ a concluzionat și de această dată că toate sistemele de salvare luate în considerație erau nepractice din cauza modificărilor masive ale vehiculului, modificări care ar fi fost necesare și din cauza limitărilor ce ar fi rezultat asupra dimensiunii echipajului. A fost proiectat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
ar fi rezultat asupra dimensiunii echipajului. A fost proiectat un sistem de ejectare pentru a da echipajului opțiunea de a ieși din naveta în timpul zborului în planare; totuși, acest sistem n-ar fi fost util în scenariul "Challenger". După dezastru, NAȘĂ a fost criticată pentru lipsa de deschidere față de presă. "New York Times" a notat în ziua de dupa dezastru că „nici Jay Greene, directorul de zbor al ascensiunii, nici alții din camera de control, nu au fost puși la dispoziția presei de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de încredere, presa s-a îndreptat către speculații; atât "New York Times" cât și United Press Internațional au publicat articole în care se sugera că o defecțiune a rezervorului exterior ar fi cauzat o explozie, în ciuda faptului că ancheta internă a NAȘĂ se concentrase rapid pe propulsoarele laterale. „Agenția spațială”, scria reporterul de știri spațiale William Harwood, „a recurs la politica să de strict secret în ce priveste detaliile anchetei, o atitudine neobișnuită pentru o agenție care de multă vreme se mândrește
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Gillespie Magee, Jr.: După trei zile, Presedintele Reagan împreună cu soția sa Nancy au călătorit la Centrul Spațial Johnson pentru a vorbi la o slujbă de pomenire în memoria astronauților, în care a declarat La slujba au participat 6000 de angajați NAȘĂ, 4000 de invitați și familiile membrilor echipajului. În timpul ceremoniei, o orchestră a Forțelor Aeriene a intonat „God Bless America” iar avioanele NAȘĂ Ț-38 Talon au zburat pe deasupra scenei, în formațiunea tradițională omul lipsa. Toate acestea au fost transmise în
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
o slujbă de pomenire în memoria astronauților, în care a declarat La slujba au participat 6000 de angajați NAȘĂ, 4000 de invitați și familiile membrilor echipajului. În timpul ceremoniei, o orchestră a Forțelor Aeriene a intonat „God Bless America” iar avioanele NAȘĂ Ț-38 Talon au zburat pe deasupra scenei, în formațiunea tradițională omul lipsa. Toate acestea au fost transmise în direct de mai multe televiziuni naționale. Familiile membrilor echipajului "Challenger" au organizat Centrul Challenger pentru Educație în Științele Spațiale că monument permanent
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
membrilor echipajului "Challenger" au organizat Centrul Challenger pentru Educație în Științele Spațiale că monument permanent în memoria acestora. Cincizeci și două de centre de educație au fost înființate de organizații non-profit. În Huntsville, Alabama, oraș cunoscut pentru asocierea să cu NAȘĂ, cea mai nouă școala gimnazială din sistemul școlar al orașului a fost denumită „Școala Gimnazială Challenger”. Orașul Palmdale, locul în care s-a născut întreaga flotă de navete, și orașul învecinat Lancaster, California, redenumit "stradă a 100-a Est", din
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Presedintele George W. Bush a conferit post-mortem Medalia de Onoare Spațială a Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment, însă, încă mai cădeau resturi, si ofițerul de securitate a ținut avioanele și navele în afara zonei de impact până când s-a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment, însă, încă mai cădeau resturi, si ofițerul de securitate a ținut avioanele și navele în afara zonei de impact până când s-a putut intra acolo. A trecut aproape o oră până când forțele de recuperare
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
A trecut aproape o oră până când forțele de recuperare au putut să înceapă să lucreze. Operațiunile de căutare și salvare care au avut loc în prima săptămână de după accidentul "Challenger" au fost gestionate de Departamentul de Apărare al Statelor Unite în numele NAȘĂ, cu ajutor din partea Pazei de Coastă, si a constat mai ales din căutări la suprafață. Conform Pazei de Coastă, „operațiunea a fost cea mai mare operațiune de căutare la suprafață la care au participat.” Această fază a operațiunilor a durat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
La 7 martie, scafandrii de pe USS "Preserver" au identificat ceea ce părea a fi compartimentul echipajului aflat pe fundul oceanului. Această descoperire, împreună cu găsirea rămășițelor tuturor celor șapte membri ai echipajului, au fost confirmate a doua zi, si la 9 martie, NAȘĂ a comunicat această presei. Până la 1 mai, se recuperase o parte suficientă a propulsorului lateral dreapta pentru a determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică adâncime, acestea nu mai aveau legătură cu anchetă; scopul lor era recuperarea de resturi pentru studii efectuate de NAȘĂ asupra proprietăților materialelor utilizate în vehiculele de lansare și în vehiculele spațiale. Operațiunile de recuperare au reușit să extragă 15 tone de resturi din ocean; 55% din naveta "Challenger", 5% din cabină echipajului și 65% din sateliți încă nu au
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]