619 matches
-
o briză neoclasică adie prin opera multor dandy ai vremilor crepusculare. Teoreticienii decadentismului și ai dandysmului se Întâlnesc Însă de aceeași parte a baricadei În clipa când am Începe să facem bilanțul cuvintelor-cheie din arsenalurile acestora: hiperestetism, cultul formei, individualism, narcisism, spirit antiburghez, negativitate extinsă, gust novator cu forță de șoc, dar și blazare, stilizare a trăitului, predilecție pentru artificial, efeminare, devitalizare, fascinație a morbidului, suflu agonic. În Franța, euforia decadenților nu ține mai mult de un deceniu. Poate nici atât. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe care Adrian Marino le dedică biografiei sale, ne apare nu de puține ori suprapus imaginii dandy-ului „clasic”, Într-o ajustare balcanică dintre cele mai excentrice. Originile și statutul social (familie boierească, scăpătare, declasare, evadare În boemă), profilul psihologic (narcisism exacerbat, sentimentul de a fi unic și excepțional, deseori la limita patologicului, oroarea de vulgaritate și banalitate, de trivial și mediocru), precum și câteva „accidente biografice”, toate Îl Îndreptățesc pe Adrian Marino să-l situeze pe Macedonski Într-o linie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o viziune”2. Una dintre aceste viziuni este cu siguranță cea a bărbatului superior, inclus - și totuși inconfundabil - Într-o castă, un ordin, un cult, o religie, reunite de Baudelaire sub un singur nume: dandysmul. Rândurile sale despre orgoliul, blazarea, narcisismul, onoarea, demnitatea, eleganța, eroismul, spiritualitatea, stoicismul, frumusețea dandy-ului compun pagini de o splendoare neegalată nici până azi. ...et comp.tc "...et comp." Dar ceilalți dandy? Nimic mai simplu decât să-i notăm și pe acești eroi (deveniți Brummelli din neputința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fiică (pe care o va și naște, de altfel, spre a o pierde la doar nouă ani), nostalgia nereprimată după „figura mamei”, singura prezență feminină acceptată o viață Întreagă, gustul pentru eleganța căutată, oroarea de „naturalețea” fiziologicului, a procreării, un narcisism exacerbat, masochismul voluptuos, reveriile pederaste, toate Îl definesc și ca dandy. Un dandysm ce se manifestă de timpuriu, Încă din adolescență, la Trinity College din Dublin și mai apoi la Oxford, prin fascinația declarată pentru estetismul lui Walter Pater și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dar și ca utopie. Ca doctrină a diferenței, dandysmul Își afirmă orgolios dorința de a-și delimita subiecții, de a-i face să fie mereu altfel. Principiile sale - În acest sens - pot fi numite cu o brutală directețe: unicitate, individualitate, narcisism, orgoliu, vanitate, singularitate, singurătate, contestare. Simpla parcurgere a termenilor ne sugerează În primul rând un program etic. Așa și este. Doar că, prin extensie, aceste principii morale Își pot cu ușurință anticipa consecințele În plan estetic. Să particularizăm. Un dandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În Istoria oglinzii un mic capitol dandy-ului Narcis. În afara unor minime referiri la dandysmul istoric, ea Își ilustrează teoria cu exemple extrase strict din literatură. Așadar, dintr-o producție imaginară. Nu altfel procedează Alexandra Crăciun, Într-o carte provocatoare, Narcisismul și problemele reflectării 2. Vastul arsenal teoretic mobilizat În acest din urmă caz țintește, cum e și normal, nu biografiile, ci fabulările unor autori (scriitori, pictori, sculptori, cineaști), dandy sau nu În viața reală. După cum, analizând detaliu după detaliu comportamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
personaje, trec, cu alte cuvinte, Într-un regim al imaginarului, Însă nu numai În literatură, ci chiar În viața de zi cu zi, pe care o concep, cum se va vedea ceva mai Încolo, ca pe suprema operă de artă. Narcisismul tc "Narcisismul " Din momentul În care Își face Însă apariția cuvântul narcisism, perspectiva se schimbă. Faptul are loc extrem de târziu (În raport cu circulația mitului), mai exact, la finele veacului al XIX-lea, Într-un studiu al lui H. Ellis despre autoerotism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu alte cuvinte, Într-un regim al imaginarului, Însă nu numai În literatură, ci chiar În viața de zi cu zi, pe care o concep, cum se va vedea ceva mai Încolo, ca pe suprema operă de artă. Narcisismul tc "Narcisismul " Din momentul În care Își face Însă apariția cuvântul narcisism, perspectiva se schimbă. Faptul are loc extrem de târziu (În raport cu circulația mitului), mai exact, la finele veacului al XIX-lea, Într-un studiu al lui H. Ellis despre autoerotism. Pentru ca, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
numai În literatură, ci chiar În viața de zi cu zi, pe care o concep, cum se va vedea ceva mai Încolo, ca pe suprema operă de artă. Narcisismul tc "Narcisismul " Din momentul În care Își face Însă apariția cuvântul narcisism, perspectiva se schimbă. Faptul are loc extrem de târziu (În raport cu circulația mitului), mai exact, la finele veacului al XIX-lea, Într-un studiu al lui H. Ellis despre autoerotism. Pentru ca, după doar câțiva ani, Întreaga „alegorie” a eului Îndrăgostit de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
chestiune de viață și de moarte psihică”, ba, mai mult chiar, conflictul originar, fundament al profunzimilor individului. Fără a intra În detalii de strictă specialitate, să observăm că nici azi nu există consens, persistând chiar o anumită confuzie În definirea narcisismului. Nu vom face istoria conceptului, nu vom descrie fiecare accepție, de la cea utilizată de Freud până la Françoise Dolto, de pildă, trecând prin Melanie Klein și Jacques Lacan. Nu vom analiza distincțiile celor trei forme ale „iubirii de sine”, așa cum le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
conceptului, nu vom descrie fiecare accepție, de la cea utilizată de Freud până la Françoise Dolto, de pildă, trecând prin Melanie Klein și Jacques Lacan. Nu vom analiza distincțiile celor trei forme ale „iubirii de sine”, așa cum le Înțelege psihanaliza freudiană: autoerotism, narcisism primar, narcisism secundar. Și nu vom descrie nici „stadiul oglinzii”, definit de Lacan ca proces de identificare decisiv În configurarea identității. O vom cita doar pe Karen Horney, pentru Încercarea de sinteză a conceptului: „Fenomenele cunoscute În literatura psihanalitică drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vom descrie fiecare accepție, de la cea utilizată de Freud până la Françoise Dolto, de pildă, trecând prin Melanie Klein și Jacques Lacan. Nu vom analiza distincțiile celor trei forme ale „iubirii de sine”, așa cum le Înțelege psihanaliza freudiană: autoerotism, narcisism primar, narcisism secundar. Și nu vom descrie nici „stadiul oglinzii”, definit de Lacan ca proces de identificare decisiv În configurarea identității. O vom cita doar pe Karen Horney, pentru Încercarea de sinteză a conceptului: „Fenomenele cunoscute În literatura psihanalitică drept fenomene narcisice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de a-i iubi pe semeni, evitarea celorlalți, stima de sine anormală, viziunile utopice, dorința de a crea, anxietatea cu privire la propria stare de sănătate, particularități intelectuale. Ne-am găsi În mare Încurcătură dacă am vrea să dăm o definiție clinică narcisismului. ș...ț Termenul narcisism este utilizat În sens pur genetic, pentru a semnifica faptul că originea acestor manifestări se presupune a fi libidoul narcisic”1. Această din urmă frază se referă la faptul că Narcișii Își prelungesc desfătarea, procurată inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe semeni, evitarea celorlalți, stima de sine anormală, viziunile utopice, dorința de a crea, anxietatea cu privire la propria stare de sănătate, particularități intelectuale. Ne-am găsi În mare Încurcătură dacă am vrea să dăm o definiție clinică narcisismului. ș...ț Termenul narcisism este utilizat În sens pur genetic, pentru a semnifica faptul că originea acestor manifestări se presupune a fi libidoul narcisic”1. Această din urmă frază se referă la faptul că Narcișii Își prelungesc desfătarea, procurată inițial de corpul matern - analogat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
referă la faptul că Narcișii Își prelungesc desfătarea, procurată inițial de corpul matern - analogat Însuși principiului plăcerii - prin propriul corp, devenit sursă erotică, sau printr-unul asemănător (de obicei, al unui partener tânăr). După Karen Horney, această determinare libidinală a narcisismului e absolutizată păgubos de vechea școală freudiană. Ei i se pare că fenomenul și-ar datora cauzele unor factori mai complecși, unor tulburări nevrotice infantile. Copilul intră Într-o relație tensionată cu cei din jur, În urma căreia legăturile sale emoționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a subiectului de a deveni propriul lui spectator și de a se depăși construind o imagine armonioasă cu ajutorul artificiului. Conștiința eului, subiectivitatea se regăsesc În spectacolul dedublării, iar operația reflexivă a oglinzii Îi oferă fiecăruia imaginea creativității sale, Într-un «narcisism idealizant», conform căruia subiectul nu spune «Mă iubesc așa cum sunt», ci «Sunt sau trebuie să fiu așa cum mă iubesc».”1 Așadar, o iluzie? O simplă proiecție? Nu altfel o interpretează Jean d’Ormesson atunci când detectează pulsând În dandy, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Melchior-Bonnet În capitolul despre dandy din catoptro-istoria ei. Dar tot ea afirmă că, la finele secolului al XIX-lea, din oglindirea dandy-ului nu ar mai fi rămas decât „un joc decadent și steril”. În timp ce pentru alții (cu precădere sociologi), narcisismul dandystic nu e mai mult decât o formă de patologie care perturbă și distruge chiar relațiile cu ceilalți. Așadar, i se refuză implicit dandysmului o miză filosofică atunci când protagonistul său e așezat În fața unei suprafețe reflectante. Așa să fie oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și În cu totul alți termeni, nuanțându-se. În viziunea sa, dar și a altor zeci de autori pe care el Îi citează (de la Christopher Lasch sau André Green la Gilles Lipovetsky, de pildă), pentru decadenții sfârșitului de secol XIX, narcisismul, cu Întreaga sa constelație de sensuri, avea o „dimensiune utopică, În timp ce astăzi evocă doar psihopatologia unei culturi și a unei estetici În criză”. „În narcisism, ca și În cercetarea mistică sau În imperativul de genialitate, este rezumată speranța unei radicalizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Lasch sau André Green la Gilles Lipovetsky, de pildă), pentru decadenții sfârșitului de secol XIX, narcisismul, cu Întreaga sa constelație de sensuri, avea o „dimensiune utopică, În timp ce astăzi evocă doar psihopatologia unei culturi și a unei estetici În criză”. „În narcisism, ca și În cercetarea mistică sau În imperativul de genialitate, este rezumată speranța unei radicalizări a individualismului modern, ca reacție și ca răspuns la procesul de individualizare de care civilizația părea a suferi. Pentru discipolii tânărului Maurice Barrès, moștenitori ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
procesul de individualizare de care civilizația părea a suferi. Pentru discipolii tânărului Maurice Barrès, moștenitori ai dandysmului baudelairian, «cultul eului» avea valoarea unei fecunde provocări. Blândul Narcis devenise un «erou al vieții moderne».”1 Chiar dacă Le Rider plasează discuția despre narcisism strict În modernitatea vieneză de la răspântia veacurilor al XIX-lea și XX, fără un interes anume pentru dandysm, ne-am Îngădui o extensie a ideii care dă titlul unui mic capitol, Narcis, eroul vieții moderne. Am putea scrie cu Îndreptățire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sex, de obicei un adolescent sau un bărbat foarte tânăr, voci radicale denunță revoltat comportamentele sexuale deviate ale dandy-lor, incriminând În primul rând pederastia acestora (În sens extins). Aceleași glasuri Îi impută dandy-ului deficitele endocrine, impotența, sexualitatea blocată, exhibiționismul, narcisismul (ca autoerotism). Legături primejdioase tc "Legături primejdioase " Dacă femeile sunt excluse (cu cele câteva relative excepții) din procesul seducției, atunci se poate deduce că Întreg arsenalul dandy-ului cuceritor se Îndreaptă spre bărbați și, cu precădere, spre bărbații tineri. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și „locurile comune” ale psihanalizelor de tip freudian pentru a detecta resorturile invertirii (absența tatălui sau, dimpotrivă, prezența abuzivă a acestuia, atașamentul excesiv pentru mamă, cu toată cohorta consecințelor oedipian-castratoare, spaima de femininul agresiv, puternic, oroarea de virilitatea brutală, primitivă, narcisismul, producția fantasmatică etc. etc.). Ori am putea face apel la teoriile bisexualității, așa cum le formulează Fliess, Adler, Jung, Groddeck, Ferenczi și, Înaintea lor, Otto Weininger În incendiarul Sex și caracter (1903). Dar nu cauzele homosexualității (neelucidate Încă științific) ne interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Întrebările care țintuiesc dandysmul. Cum ar fi aceasta: Demon sau Înger?tc "Demon sau Înger?" La o primă vedere, bilanțul moral a ceea ce s-a adunat dintr-o istorie populată de dandy Îi proiectează pe toți În infern. Nemăsuratul orgoliu, narcisismul, disprețul suveran pentru oamenii „de serie”, egoismul cinic, dorința de a domina, fascinația suprafeței, a futilului, spiritul mereu rebel, pofta provocării continue, distanța ironică față de orice și oricine, oroarea de natural, cultul artificiului, misoginismul, spernoginia, oroarea de matrimoniu, refuzul procreării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ale culturii, de la Ovidiu la Balzac? Wilde Însuși vizitează și revizitează mitul lui Narcis (și al florii ce-i poartă numele) În povestiri și În poezii. The Star Child (din The Happy Prince and Other Tales) conține o parabolă a narcisismului văzut ca rea Întrebuințare a frumuseții, iar The Fisherman and His Soul, din același volum, abordează motivul sufletului vândut din dragoste pentru o sirenă. În final, personajul e trădat de „sufletul răzbunător”. Poezii precum The Garden of Eros, The Burden
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin. Chiara, Pietro, Vita di Gabrielle D’Annunzio, Milano, Arnoldo Mondadori Editore, 1978. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, București, Editura Minerva, 1972. Cotruș, Ovidiu, Opera lui Mateiu I. Caragiale, București, Editura Minerva, 1977. Crăciun, Alexandra, Narcisismul și problemele reflectării, București, Editura Paideia, 2002. Dandies and dandyism, Paris, M. Coudeyre, s.d., revistă publicată În 1962 de Compania aeriană “United States Lines”. De Langlade, J., Brummell ou le Prince des dandys, Paris, Presses de la Renaissance, 1984. Delbourg-Delphis, Marylène
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]