617 matches
-
criza criteriilor. E din ce în ce mai greu să alegi, să te orientezi, să desparți apele: devii fie un consumator lacom și decerebrat, fie umbra, inactuală, a propriilor idiosincrazii. Cât despre literatorii incontinenți, ei scriu somnambulic, scuturați de lungi accese de grafomanie și narcisism. Îi citesc câțiva prieteni, snobii și o mână de experți indescifrabili. În aceste condiții, propun redobândirea chefului pentru citit printr-o temporară asceză. Cei care n-au citit și nu citesc nu mă interesează, deocamdată. Cei care însă citesc prea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
materie pentru reflecție. Voi lua ca exemplu tabloul Echo și Narcis, numit și Moartea lui Narcis, ilus trare a unui mit antic care, datorită încărcăturii sale poetice și simbolice, este și astăzi actual pentru noi. De altfel, cuvintele „narcisiac” și „narcisism” n-au intrat oare în vocabularul curent ? Reține atenția în primul rînd compoziția tabloului. Toate liniile sînt divergente. Picioarele lui Narcis se depărtează spre dreapta, iar brațele au poziții contrare. Corpurile celorlalte două personaje, nimfa Echo și amorașul care ține
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mă uit spre patul ei, sperând să-l văd desfăcut. Poate că s-a întors în timpul nopții. Dar nu descopăr nici un semn. Ascult încordat. Aș vrea atât de mult să aud foșnetul cunoscut al trupului ei în cămașa de in. Narcisism Cine știe dacă baa al meu - sufletul, după egipteni - are să fie după moarte atât de binevoitor încât să nu mă părăsească imediat. Geții cred că sufletul rămâne în preajma trupului defunctului, ferindu-l de orice pericol. Aș vrea să fie adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sexe nu sunt atât de puternic simbolizate în culturile primitive ca în condițiile de viață sofisticate și civilizate. Anumite schimbări care s-au petrecut în ultimii o sută de ani și mai mult au dus la o remarcabilă represiune a narcisismului printre bărbați o represiune care nu a avut corespondent și în cazul femeilor; hainele moderne, de exemplu, permit doar câteva manifestări ale vanității printre bărbați; a fi îmbrăcat "corect" sau cu "bun gust" este efortul suprem la care un bărbat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în dezvoltarea generală și ponderală. Tulburările de personalitate ale unei personalități dizarmonice, depresive, constau în: instabilitatea comportamentului interpersonal, a dispoziției afective și a imaginii de sine, instabil, impulsiv și imprevizibil; apar tulburări de personalitate specifice altor tipuri de personalitate: schizofrenie, narcisism și de tip antisocial (izolare, invidie, violarea drepturilor celorlalți); au relații interpersonale impulsive, cu un mare potențial de autodistructivitate, pendulând între idealizare și devalorizare; au o instabilitate psiho-afectivă; fac crize de mânie și furie de mare intensitate; prezintă tulburări de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai familiari. Amenințăm de-la-sine-înțelesul stării de fapt pentru a ne asuma (auto)investigația, (auto)descoperirea, (auto)creația. În toată această autodezvăluire pentru sine, autocunoaștere și autoconfigurare, autoeducația nu vine cu mai multă (sau cu prea multă) iubire de sine. Nu narcisismul, histrionismul este efectul ei sănătos, ci luciditatea și limpezirea de sine. Prin autoeducație, ne creăm posibilitatea de a ieși din indefinit, din neclaritate, din tulburarea interioară, din încinsul șuvoi al magmei/lavei lăuntrice. Ea ne oferă oportunitatea de a crește
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
în enunțuri. Nu este o reflectare a realității filtrate de cercetare în limbaj accesibil, ci, mai degrabă, de impresionisme. Ea nu cultivă autoritatea profesională, ci pe cea editorialistică. Se uită mai ales la politicieni, iar politicienii la ea într-un narcisism bilateral cultivat. Poate că toate cele mai sus pomenite explică și sindromul de care mă voi ocupa mai jos: sexismul brutal al presei românești. Ea ascunde, anonimizează sau disprețuiește netulburat femeile, spre deliciul general. O face în numele reflectării realității. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
atracții sentimentale-erotice față de oameni celebri, unele s-au exprimat prin iubiri puternice: Sainte Beuve, Prosper Merimée, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, Franz Liszt, Frédéric Chopin, Théophile Gautier, Eugène Delacroix (i-a realizat un portret). Flexibilă, s-a adaptat vanității, narcisismului, egoismului și exaltării partenerilor ei. Relația cu Alfred de Musset a fost inspiratoare, benefică creației, a scris și a publicat Elle et Lui. Familia Musset a fost revoltată de relația celor doi care au plecat în Italia unde Aurore l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devin dintr-o dată egoistă și nici nu pot să nu mă gândesc ce ar trebui să schimb, sau ce ar trebui să gândesc pentru a nu fi acuzată de așa ceva. Încerc să renunț la complexe, nu am suferit niciodată de narcisism și totuși tare mi-ar plăcea să mă uit într-o oglindă și să spun: Da, ești așa cum mi-am imaginat că vei deveni”! Sunt produsul nedefinit al unei entități venite dintr-o altă epocă, aici și acum. Sunt ceea ce
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
un eseu din această categorie. Singura mea asemănare cu Bacovia e că, la fel ca el, și eu, scriind (sau citind) „mă gîndesc la mine”. Uneori prea mult. Mă uit în propriul text ca într-o apă adîncă, dar fără narcisism. Nu-mi contemplu imaginea, ci privesc, concentrat, ceva ce nu e, pînă uit și de oglinda apei, și de apă, iar - uneori - și de mine. Ceva similar mi se întîmplă diminețile, înainte de a începe să mă bărbieresc. Mă cercetez o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
depresive grave. O adolescentă diabetică declara că nu-și poate accepta boala care „este absurdă”, astfel, ea nu respecta nici dieta, nu-și făcea nici controlul metabolic periodic, încercând chiar și o trecere la acte de autodistrugere, de tip depresiv. Narcisismul feminin a fost confirmat și în plan comportamental, manifest prin răspunsurile la chestionarul aplicat de noi (S. Dunn - 31 items), care a atestat că 60% din colegii bărbaților diabetici sunt la curent cu diabetul lor, în timp ce numai la 19,7
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
de vedetele românești cărora nu le mai ajungi cu prăjina la nas. Care și-au pierdut naturalețea, firescul, bună cuviința lor de oameni care ies pe ecran să ni se arate ei înșiși și nu propria lor statuie beată de narcisism. BHL a scris, înainte de a se duce să se fotografieze la Sarajevo, câteva importante cărți. Le-a scris, nu le-a fușărit. Ca pe un exercițiu de stăpânire a unui ego exacerbat. Cu muncă, documentare, reflecție, nu la iuțeală, cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Occident, ca unică șansă de modernizare a României. Mai recent, Al.Paleologu teoretiza pe tema "pseudomorfozelor", un fel de a mima sincronizarea care transformă înseși cadrele împrumutate în niște simulacre. Treptat discursul despre identitatea românească s-a împotmolit într-un narcisism furios fără ieșire, enunțând pe toate tonurile și în toate registrele eterna întrebare cioraniană "Comment peut-on être roumain?". El a creat și alimentat o tendință cu adevărat greu de găsit pe alte meridiane și extrem de vizibilă pentru outsiderii care iau
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
eseului lui Ioan Pânzaru, care cred că ar trebui republicat, prezintă cel puțin avantajul că situează fenomenul românesc în familia din care face parte. El poate în plus presupune un prim pas în tentativa de ieșire din cercul vicios al narcisismului, înspre puterea matură de a ne accepta așa cum suntem, care vine în chip paradoxal din cunoașterea de sine și nu din autoblamul devenit discurs predominant, care și-a mai adăugat prin cartea lui Traian Ungureanu încă o pagină. Traian Ungureanu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fi așa. El este, categoric, mai bun președinte decât toți predecesorii săi în „escu”, dar acest lucru nu este de ajuns. Riscurile prestației sale sunt, întâi de toate, predilecția pentru un mahalagism cu turnură populistă, iar apoi un soi de narcisism catalizat de un voluntarism exagerat, care îl face să nu mai țină cont de opinia celor din jur. Traian Băsescu ar trebui să înțeleagă că el nu este România decât într-o funcție specifică pentru care a fost ales să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție. Narcisismul păstos nu îl împiedică pe Animal să sucombe din când în când unui complex de inferioritate, atunci când este scos din țâțâni. În acele clipe febrile, el devine brusc naționalist, umflat de ciorba boborului pe care ar râvni să-l păstorească
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mental colectiv este cea care poate cataliza astfel de reacții. Ca orice altă nație, românii sunt ceea ce sunt: au neputințe și defecte, dar nu numai. Grandomania ori, dimpotrivă, implozia (autodisprețul) au marcat când și când nația română: adevărat, puseurile de narcisism autoglorificator au fost mai dese decât cele de autodenigrare. Postcomunismul românesc a pus însă pe tapet într-un mod brutal și necosmetizat mai ales defecte, vicii și impotențe ale românilor, chiar dacă nu se poate vorbi de o judecată în bloc
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
pur, prin intermediul unui vizionarism diafan-teatral. Apoi felul în care exterioriza muzica a fost la fel de captivant: Barrett era un histrion autist, un spectaculos pentru sine, nu pentru ceilalți. Toate show-urile erau pentru el însuși în primul rând, și nu din narcisism, ci din autism creator sută la sută. Mai rar un asemenea performance generator de artă psihotică prizată cu impact. Syd Barrett era dotat cu un soi de mysterium fascinans, fiindcă era un vrăjitor bolnav. Jim Morrison, regele-șopârlă, voise să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
rândul meu, sunt obsedat de această chestiune... Și așa se nasc prieteniile.“ Ce spune presa „Élet és Irodalom“ „Dacă ar fi după mine, aș propune Tihna pentru premiul «Cartea Anului»... Are suficient sex (i.e. pornografieă, nebunie și un strop de narcisism: categoric, nu o recomand pudicilor instabili emoțional. Brutală, necruțătoare. Femeile o citesc cu (preădilecție, bărbații - cu o undă de mulțumire.“ „Actes Sud“ „Attila Bartis și-a cucerit deja cititorii maghiari și germani prin umorul său, prin talentul stilistic și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
clipă sufletul secționat la vedere, cu fiecare strat al său perfect expus, într-o fotografie perfectă a ororii amestecate cu înțelegere deplină. În Aripa dreaptă nu am găsit deloc așa ceva. Este un text complet răsucit asupra lui însuși, de un narcisism greu suportabil, un joc al suprafețelor și doar al suprafețelor, cu puține momente de profunzime. O credință nezdruncinată de artizan în mise en abâme zdruncină orice cale către exterior. Nu e o surpriză că Mircea Cărtărescu nu își cultivă literar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
le produce plăcere să facă rău altora. Aceeași autori subliniază importanța sentimentului de vinovăție care devine responsabil de diferențele individuale în ceea ce privește resimțirea plăcerii atunci când se comit acte de violență. Se atrage de asemenea atenția asupra rolului trăsăturilor de personalitate precum narcisismul și interesul pentru senzații tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la sadism. Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în sistemul penitenciar. Majoritatea sînt recrutate în funcție de dorința și rîvna de a face carieră. Ceea ce contează însă este obediența față de ordinele superiorilor. Privite din afară din această perspectivă, ele par niște aparate perfect ascultătoare și funcționînd mecanic. Există chiar un narcisism în această obediență oarbă, întrucît, reflectîndu-se în puterea care-i dă ordin, el își exaltă propria impunitate."92 Cei care îi recrutează mizează pe lipsa de cultură și de instrucție și pe nivelul social inferior din care provin. Cadrele rasate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală; 2. refuzul societății și al valorilor sale; 3. marea capacitate de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un narcisism morbid înțelegînd prin asta o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
există de două ori mai mulți utilizatori care urmăresc frecvent imagini ale altor posesori de cont decât membri care își publică în mod curent propriile fotografii și filmulețe. De unde am putea trage concluzia că Facebook încurajează mai degrabă voyeurismul decât narcisismul. Ce are Facebook și alții n-au Articolul de mai jos se cheamă „Noi, pe Facebook“ și a apărut în noiembrie 2010 în revista FHM.40 Este un articol colectiv, deși a fost publicat sub semnătura lui Cristian Lupșa, unul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu Jung, originar din Germania, K. Abraham a fost asistentul lui Bleuler la clinica Burhözli din Zürich; a fost un clinician, interesat de problemele psihozelor, domeniu pe care Freud l-a ocolit. Punctul lui de plecare au fost fenomenele de narcisism, autoerotismul, cu descrierea unor etape importante ale comportamentului sexual. Boala mentală, psihoza, debutează în cazurile de fixație, de stopare evolutivă a acestui comportament. Pe o altă linie de cercetare, Abraham îl devansează pe Freud și iese la confruntare cu Jung
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]