582 matches
-
să sufere, îți dai seama de posibilitatea sensului ei. Față de simpla absență a sensului, nonsensul indică acum altceva, trebuie privit altfel. Iar varietatea sa nu se lasă redusă la un singur mod de apariție. Faptul ca atare este bine consem nat începând cu fragmentele din Tractatus Logico Philosophicus, chiar dacă aici ideea uzajului concret al unei propoziții nu este încă la lucru. Astfel, unele nonsensuri sunt simple sau banale (e. g., „punctul este mic“, „cerul este sus“, „cercul este pătrat“). Altele însă pot
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ar putea fi răspunsul. Știm doar că, în cele din urmă, distinge PARADOX ȘI NONSENS 187 „prin întuneric o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii“. După care, ușa cei era destinată va fi închisă de cel care a amâ nat continuu întâlnirea. Ce ar putea să înțeleagă cititorul care dorește totuși să afle ceva sigur? Încrezător în posibilitatea unui sens, ar putea crede că omul de la țară întâlnește în ultima clipă tocmai legea pe care o caută. O întâlnește așa cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este, pentru scriitorul aflat la mijloc dantesc de drum, un far către care se îndreaptă, asemeni lui Tintin, cu speranța, secretă, de a găsi elixirul care să închidă rana interioară care ucide. Din această magmă emoțională se naște poemul închi nat Orientului izbăvitor, narațiune ce evocă nostalgia irepresibilă pe care o transmite și James Hilton, în The lost horizon. Ținta spre care merge Tintin este Shangri-la, spațiul din care este alungat chinul faustic. În Tibetul de bandă desenată, Hergé caută și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
noastră stearpă cu povești, adăugând, cu fiecare istorie scrisă, un grăunte de miracol care lucește peste ani și ani. Proza grafică a lui Pratt închide cercul care se deschide odată cu Stevenson. În Pratt, sensibilitatea scoțianului tulburat de vedenii și măci nat de boală își are un echivalent ilustru. Dipticul gândit de Pratt dă viață fantasmelor pe care, adolescenți fiind, le-am contemplat la rândul nostru. Co moara din insulă nu este doar sipetul ascuns cu grijă de piratul Flint, ci și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de ușurată, că izbucnesc în râs. Sigur că da ! I-am dat ieri numărul de mobil, pentru mama lui. Apăs pe buton pentru a citi și restul mesajului. dacă te interesează, mama poate începe lecțiile de gătit cu tine azi. nat Lecțiile de gătit. Mă străbăte un fior de încântare. Da. Ăsta e modul cel mai plăcut în care îmi pot petrece restul zilei. Apăs pe Răspunde și scriu repede : mi-ar plăcea. mersi. sam Îl expediez cu un mic surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mobil se aude din senin un bip și tresar, apoi mă uit în jur ca prin ceață. Aproape că am uitat unde mă aflu. Îl ridic și văd că am primit un SMS. sunt jos. am o surpriză pentru tine. nat. Cobor scările, dar mintea îmi e în altă parte. Mânia mă înăbușă ori de câte ori mă gândesc la zâmbetul bonom al lui Arnold, la glumele lui ce încurajau dezordinea de pe biroul meu, la cum mi-a zis că o să facă tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
toți acești ani, exact ce n-ai mai vrut tu: să muncesc, să-mi câștig existența, să mă Însor, să mi se nască mulți copii. Dar n-a fost să fie. Puterile mi-au slăbit Încet, Încet, m-au măci...nat...Dacă nu ți-aș fi ascultat poveștile, m-aș fi simțit și mai sărac, și mai părăsit. Multe lucruri nu se pot spune așa, direct și tu ai talentul de-a le spune ca nimeni altul. Ele au mai adăugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fiindcă ei adorm mai greu la citit au continuat ca să vadă ce scrie istoricul de acum 2500 de ani mai jos: „Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi”. Aoleu, nați-o bună că ți-am frânt-o! Vedeți cum bate pârdalnicul de Herodot, din secolul 5 î.Cr., până în ziua de azi? Și stați așa demnilor urmași de daci, fiindcă n-ați auzit încă toată cealaltă „jumătate”. În paragraful 6 al
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pe mine. Nu cred că mai este nevoie, spuse Cristi încet, cred că am să-mi văd de treabă singur, în măsura în care îmi mai permiteți să mă ocup de caz. În ceea ce te privește, nu am nici o putere. Nu ești subordo natul meu, așa încât faci ce vrei. Aș prefera totuși să mă ții la curent și pe mine. Iar dacă ai nevoie de ajutor, nu trebuie decât să spui ce-ți trebuie. Vreau însă să fiu informat de orice mișcare. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să consume, plecase la vânătoare în altă parte. A doua zi, își continuară lucrul la fel de susținut. Cușca începea să prindă contur, pe măsură ce pereții de tablă erau fixați pe șasiu. Până seara, treaba era gata. Nu le mai rămăsese de confecțio nat decât capacul mobil. Aceasta era partea cea mai grea. Nu capacul în sine, ci dispozitivul de acționare de la distanță ridica probleme de execuție. Boris nu era mulțumit de rapiditatea cu care acesta se închidea. Ca să o mărească tensionaseră arcul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fiecare noapte la 12 și ne uităm.“ I-am întrebat mult mai puțin sigură: „Dar dacă hoții vin la unu noaptea?“ Răspunsul a fost: „Păi atunci se culcă și ei, ca noi!“ Motanul cel roșcat întrerupse povestirea cu un mieu nat jalnic, semn că stăpâna uitase cu totul de el. Ioana s-a ridicat de la masă și s-a dus să-i pregătească mânca rea. M-am luat după ea. Trecând prin hol, mi-a făcut semn să deschid ușa toaletei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mea, a luat o decizie drastică. Întâlnindu-mă pe culoarul școlii, m-a întrebat rapid care-i capitolul din manual pe care îl cunosc cel mai bine. I-am răspuns fără complexe: „Nici unul.“ Cu un surâs seducător, mi-a ordo nat net: „Să înveți pagina 48 pe de rost, că te scot la tablă!“ La cinci zile după acest eveniment am ieșit cu nota 18 din 20 (pe atunci nota maximă). — Aveai vreo poreclă la școală? — Porecla de D’Artagnan mi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
o lume ireală. Ritmurile muzicale mi-au impus și un ritm al culorilor, de altfel majoritatea picturilor mele de atunci încoace au fost legate de revelația armoniilor muzicale ale lui Sergiu. Ce remarci a mai făcut Maestrul, după ce ai îmbi nat pe pânze sunetele și culoarea? — După vreo 15 ani de căsătorie, într-o zi, aflându-se în atelier, mi-a privit gânditor și îndelung tablourile. N-am întrebat nimic, să nu-l scot din tăcerea lui. După vreo jumătate de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
închise, cele mai taciturne se deschid ca niște flori. Chiar de curând a trebuit să contactez un domn foarte impor tant de la UNESCO, am vorbit la telefon, m-a tratat cu o răceală îngrozitoare. Mi-am spus: s-a termi nat, n-a mers, nu mai telefonez, nu-l mai întâlnesc, nu mă mai intere sează. A doua zi, la un vernisaj, era și el acolo. Cum nu-l cunoșteam deloc, am întrebat pe o doamnă cum arată și ea mi-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
niciodată în ochii nimănui. Nici la orice alt ceva nu privea. Doar vorbea. O italiană rece, de bandă înregistrată. După câteva minute a tăcut brusc și-a ieșit dintre copii. Am privit-o levitând, singură, pe culoar până la următorul expo nat. Nici mersul ei nu era cel al speciei noastre. Șchiopăta cu un picior, iar cu celălalt se-mpingea în podea ca să zboare. Nu privea nimic, mergea ghidată parcă de un simț misterios. S-a oprit la fel de brusc în fața altei vitrine
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
poate altfel. Nu l-aș arăta nimănui niciodată, nu doar de teamă că mi-ar putea fi furat, și-atunci adio Orbitor III și tot ce-ar mai putea veni după el, ci pentru că e ceva... intim, imposibil de înstrăi nat. În WC-ul femeilor spațiul nu e diferit de cel nor mal și podeaua are probabil același mozaic alb-ne gru, totuși mintea ta refuză ideea de a intra acolo, de parcă acolo s-ar găsi un fald al unui alt
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
-i, - un ucenic sare dintr-un măr, Dzierzek după el, sare gardul și-ncape-n gura unor câni. Domnișoara cea bătrână de sus. Sentimentalismul lui Scheffer. În casa lângă fîntînă: Mâncam *** de foame, făceam chisăliță și povidlă. învățînd în ist. nat. despre maimuțe - ne suiam în nuci spre a le imita și-a-nvăța lecția. Porcul leșesc, care voia să se înăsprească prin răceală. Modul cu care-a venit cu cățel - cu purcel din Galiția. Gramatica lui Ollendorf. Maria Buicliu. Vlachos
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și mielul erau mai ceva ca frații, când salcia îmbobocea și dădea în floare în luna lui prier, iar brusturele înmiresma aerul cu parfumul lui exotic, atunci, pe vremea aceea, era, ca să vezi, o preafrumoasă și cochetă capră. Așa capră nați mai întâlnit voi nici dacă-ați fi umblat pe jos ani și zeci de ani, poate chiar sute, până ce picioarele vă cereau odihnă și astâmpăr. Și cum zic, capra asta a noastră, strașnică femeie era. Să nu fi căzut în
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
trădarea. Răzbunarea i-o simțim atunci când toate câte ni s-au adunat în viață ne calomniază, ne declasează, ne arată impostura. În fața celorlalți ești nimeni, ești nimic, nu-ți mai rămâne decât să-ți târăști cadavrul spre groapă. Ești condam nat astfel să îl slujești până la sfârșit, să îi lași totul, ca să înțe legi într-un final că el este mai important decât tine, fiindcă fidel la nesfârșit celui care a părăsit neantul ca să devină cineva. * Orice suferință în viață poate
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
consideră în consecință că e treaba statului să rezolve problema, „că d-aia plătim taxe !”. Doar puțini sînt de părere că „vinovați sîntem cu toții, că nu facem nimic...”. Iar statul nu știe nici el ce să facă. Deși a sem nat tot felul de convenții, nu are nici un cadru legal acceptat și acceptabil pentru a acționa în mod coerent și consecvent. Ca orice stat modern, se vede în situația de a garanta un spațiu urban „modern”, adică ordonat, curat și eficient
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
loc care s-ar fi văzut că este în grija cuiva. Mai ales în sama unei mănăstiri!... Un loc părăginit, însă, își găsește până la urmă un stăpân... ―Torentul blestemelor patrierșești avea un scop precis: să țină sub teroare psihică tot “natul”, pentru a nu îndrăzni cumva să ridice capul și să reacționeze în vreun fel împotriva secătuirii averilor Moldovei!!! Și totuși, părinte, a venit și “momentul adevărului”!!! ― Te rog, fiule, să fii mai explicit. Nu de alta, dar gândul m-ar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
primar în anii aceia la Priponești. Iată ce se scrie în carte, consemnându se ceea ce se scrisese în ziar, pe baza unei scrisori... anonime: „În același număr, la rubrica „Dușman al pop orul ui”, în articolul „Primarul comunei Priponești „, sem nat „Un țăran din Priponești”, adică un anonim, se vorbea despre un anume sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
faptă de gospodar, pe coleg... Ceea ce n-am refuzat... Dar puteam fi acuzat, dacă s-ar fi găsit interesați în rele, de care nu am dus niciodată lipsă... Alex Craus, soțul doamnei profesoare Demetra, fiica cântărețului bisericesc Alexa din Priponeștii nat al, era prezent vară de vară în satul nostru. Către el, doamna sa, și către prof. Alex Mână stireanu, alt fiu al satului nostru Priponești, goneau privirile, gândurile, aspirațiile mele, luându i ca modele de urmat. N-am ajuns profesor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-l facă țării acesteia, de a entuziasma și înnobila suflete le d in jurul său, de a le turna o parte din focul sfânt care-l mistuia pe dânsul, de a pune în mișcare tineretul care cu sufletul neprihănit, neînti nat înălțării prestigiului să contribuie, țării și justiției, pe care voia sʹo servească. Cea dintâi, cea mai mare și cea mai nobilă gr ijă a lui a fost aceea de a face ca în largul hotarelor românești, visate și nădăjduite de-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noastră. Și meritele acestui record se datoresc numai voinței lui neînfricate și constructoare. Rareori un om atât de blând și afabil, atât de delicat, să ascundă o voință și o energie atât de uriașă. Ele erau un dar cu care nat ura înzestrase acest suflet și care a fost folosit pe deantregul și atât de bine. Și tot ceea ce a fost agonisit cu aceste calități cu care natura l-a în zestrat, n a fost păstrat și cheltuit pentru el și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]